Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina își leagă răspunsul militar de presiunea asupra economiei ruse, invocând inclusiv penuria de benzină, potrivit Digi24, care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după atacuri rusești în mai multe regiuni ucrainene.
Zelenski a spus că Ucraina va continua să răspundă atacurilor prin măsuri menite să slăbească „sistemul statului rus” și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul. În acest context, el a indicat penuria de benzină din Rusia drept una dintre consecințele războiului și ale atacurilor ucrainene cu rază lungă.
Președintele ucrainean a comentat recente atacuri rusești asupra regiunilor Zaporojie, Dnipro, Herson, Harkiv, Donețk și Sumîi, relatează Ukrainskaia Pravda.
În discursul său de seară, Zelenski a acuzat forțele ruse că „vânează” ținte civile și mijloace de transport în Zaporojie, folosind drone FPV (vehicule aeriene fără pilot controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și alte tipuri de drone. El a descris, de asemenea, atacul asupra unei întreprinderi din Dnipro drept „brutal și absolut fără sens”.
„Rusia își continuă războiul cu caracter explicit terorist împotriva Ucrainei, împotriva ucrainienilor. Desigur, vom răspunde la toate aceste atacuri rusești într-un mod pe deplin just. Și facem acest lucru astfel încât, în primul rând, să sufere sistemul statului rus, precum și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.”
Zelenski a legat explicit răspunsul Ucrainei de efecte care să îngreuneze continuarea ocupației, afirmând că atacurile ucrainene cu rază lungă „le readuc rușilor realitatea războiului”.
Totodată, el a mulțumit trupelor ucrainene care mențin linia de apărare, cu o mențiune specială pentru regiunea Donețk, unde, potrivit lui, are loc cel mai mare număr de atacuri rusești. Zelenski a mai afirmat că Rusia a amânat de 15 ori termenul limită pentru cucerirea regiunii Donețk de la începutul războiului pe scară largă.
Președintele ucrainean a anunțat o „implicare internațională intensă” în săptămânile următoare și a spus că speră la decizii pozitive din partea partenerilor Ucrainei, indicând că lunile iunie și iulie „trebuie să aducă rezultate” și reiterând nevoia de pace.
Recomandate
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
Polonia blochează transferul ultimelor MiG-29 către Ucraina , după ce negocierile pentru un schimb „avioane contra tehnologii de drone” nu s-au concretizat, potrivit Stirile Pro TV . Decizia are un impact operațional direct: Kievul rămâne fără un pachet suplimentar de avioane de luptă, iar Varșovia fără acces la capabilități ucrainene din zona dronelor. Polonia a livrat deja Ucrainei între 10 și 14 avioane MiG-29 de la începutul invaziei ruse, dar mai are încă 12 aparate de acest tip. În decembrie, Varșovia indicase că este dispusă să le cedeze în schimbul tehnologiilor de drone. Ministrul apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că propunerea a fost „MiG-uri în schimbul dronelor”, însă partea ucraineană, deși ar fi acceptat, „nu l-a pus în operă”. În consecință, acordul a căzut. „La final, ucrainenii au acceptat schimbul, dar nu l-au pus în operă, aşadar nu va exista niciun MiG pentru Ucraina şi nu vor exista drone şi capacităţi legate de drone pentru Polonia.” Context: tensiuni politice și modernizarea armatei poloneze Decizia vine și pe fondul unei răciri a relațiilor bilaterale la finalul lunii mai, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat unei unități militare numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), organizație considerată în Polonia responsabilă pentru moartea a peste 100.000 de polonezi. Ca reacție, președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat retragerea Ordinului Vulturul Alb acordat lui Zelenski. În paralel, Polonia își modernizează de ani buni armata: și-a înlocuit avioanele de producție sovietică cu F-16 americane și FA-50 sud-coreene și așteaptă livrarea a 32 de avioane F-35 comandate din SUA. Chiar și în acest context, Varșovia rămâne o „placă turnantă” pentru o mare parte a ajutorului militar și umanitar care ajunge în Ucraina. [...]
Ucraina primește 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) pentru drone , ca primă tranșă de ajutor militar dintr-un împrumut UE mai amplu, potrivit Digi24 . Banii au fost virați marți și sunt destinați achiziției de drone, conform Comisiei Europene . Finanțarea face parte dintr-un împrumut de sprijin al Uniunii Europene pentru Kiev, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 452 miliarde lei). Împrumutul a fost decis la începutul acestui an și, potrivit structurii anunțate, include 60 de miliarde de euro pentru ajutor militar și 30 de miliarde de euro ca sprijin bugetar pentru anii 2026 și 2027. De ce contează: UE direcționează bani către capacități militare, nu doar către buget Comisia Europeană a indicat că tranșa de 3,9 miliarde de euro este orientată către achiziții de drone, adică spre o componentă operațională imediată a efortului de apărare. În paralel, schema de finanțare are și o componentă de stabilizare fiscală: fondurile sunt menite să ajute Ucraina să își continue apărarea împotriva invaziei Rusiei și să evite intrarea în incapacitate de plată. Context: tranșe separate pentru apărare și sprijin bugetar Ucraina a primit săptămâna trecută o primă tranșă de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,1 miliarde lei), încadrată ca sprijin bugetar, conform informațiilor citate de Digi24. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis într-un comunicat că investițiile ar urma să contribuie la protejarea populației și la întărirea securității Europei. „Aceste investiţii vor ajuta Ucraina să-şi protejeze cetăţenii, să-şi apere suveranitatea şi să întărească securitatea Europei.” „Europa va sta ferm alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a se ajunge la o pace justă şi durabilă.” [...]
Junta militară din Myanmar își consolidează poziția prin acces la armament și bani , în timp ce rebelii rămân fără resurse și pierd teren în centrul țării, potrivit Digi24 . Miza care contează dincolo de front este una operațională: cine poate susține logistic un război de uzură într-o țară izolată informațional și tot mai puțin prezentă pe agenda occidentală. În regiunea Anyar, descrisă ca una dintre fortărețele rebelilor, grupările anti-juntă sunt copleșite de superioritatea militară a armatei, care dispune de mai mulți soldați și de un arsenal mai puternic. În timp ce atenția internațională este absorbită de alte crize, conflictul din Myanmar continuă „aproape complet neobservat”, iar rebelii spun că au rămas fără sprijin extern. Avantajul juntei: armament și finanțare Articolul indică două surse-cheie ale avantajului operațional al armatei: achiziția de arme din Rusia și China , în timp ce rebelii afirmă că duc lipsă de muniție; sprijin regional pentru generali, în special din partea Chinei, Indiei și Thailandei , motivate să limiteze extinderea instabilității peste granițe. Pe partea de finanțare, junta se bazează și pe proiecte economice, inclusiv o mină de cupru din centrul Myanmarului , operată de o filială a producătorului chinez de arme Norinco , menționată ca sursă de venit pentru regim. Rebelii: izolare, lipsă de muniție și retrageri În Anyar, rebelii sunt descriși ca fiind înconjurați de teritorii controlate de armată , spre deosebire de zonele de graniță unde aprovizionarea poate veni din țările vecine. În plus, măsurile armatei ar fi lăsat localnicii fără semnal telefonic și fără internet , ceea ce accentuează izolarea regiunii. Un comandant rebel, Lone Lone, spune că unitățile sale se confruntă cu atacuri din aer și cu drone și reclamă lipsa sprijinului occidental: „Ducem lipsă de gloanțe.” „Mă simt deprimat în legătură cu revoluția noastră pentru că nu avem sprijinul Statelor Unite și Europei, cu toate că luptăm pentru o democrație federală.” Același comandant afirmă că batalionul său a pierdut între timp jumătate dintre luptători după o retragere forțată dintr-o localitate strategică cucerită în 2024. Costul uman și intensificarea atacurilor aeriene Dimensiunea umanitară rămâne severă. În ultimii cinci ani, peste 90.000 de civili și combatanți au fost uciși și 3,7 milioane de oameni au fost strămutați, potrivit ONU, conform materialului. Organizațiile pentru drepturile omului au indicat că numărul victimelor civile a atins un nou record în martie . În același timp, date citate din ACLED arată că Myanmar a fost cea mai grav afectată țară de conflict anul trecut (în afară de teritoriile palestiniene). Doar în martie, „în jur de 240 de bombardamente aeriene ” ar fi ucis „peste 400 de oameni ”, mulți în Anyar. Ce urmează: un conflict tot mai dependent de resurse Din informațiile prezentate, direcția pare să fie una de asimetrii tot mai mari : armata își menține capacitatea de luptă prin acces la armament și proiecte generatoare de bani, în timp ce rebelii descriu o criză de muniție și de personal . În lipsa unei schimbări de sprijin extern sau a unei rupturi în lanțurile de aprovizionare ale juntei, avantajul operațional rămâne de partea regimului militar. [...]
Punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu în dosarul DNA ridică un risc operațional pentru deciziile de urbanism și pentru continuitatea administrativă , în condițiile în care primarul spune că va colabora cu anchetatorii și că își va respecta obligațiile impuse de procurori, potrivit Digi24 . Ciucu a declarat că se consideră nevinovat și că nu are „niciun fel de emoție” deoarece, susține el, nu a luat mită. El a mai spus că nu are „nimic de ascuns” și că se prezintă la controlul judiciar. „În ceea ce mă privește, sunt încrezător, nu am nimic de ascuns, colaborez cu ei (procurorii - n.r.), vin la controlul judiciar și mergem mai departe.” Ce îl acuză DNA și de ce contează pentru zona de urbanism Conform informațiilor transmise de Agerpres , DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit „foloase necuvenite” de la doi oameni de afaceri — servicii de publicitate și consultanță electorală — în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În același dosar, au fost plasați sub control judiciar și trei oameni de afaceri, acuzați de dare de mită și complicitate la dare de mită, mai arată Agerpres. Ce urmează, procedural Pe durata controlului judiciar, Ciucu trebuie să respecte obligațiile stabilite de procurori, inclusiv să se prezinte când este chemat și să nu depășească limitele teritoriale impuse fără acordul organului judiciar competent, potrivit aceleiași surse. Din perspectiva funcționării administrației, cazul pune presiune pe zona de autorizări și certificate de urbanism, unde orice suspiciune de corupție poate bloca sau întârzia decizii, inclusiv pentru proiecte imobiliare care depind de avize și acte administrative. În acest moment, articolul Digi24 redă poziția primarului, fără detalii suplimentare despre calendarul anchetei sau eventuale măsuri administrative. [...]
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
