Știri
Știri din categoria Diverse
Imprevizibilitatea administrației Trump complică sprijinul SUA pentru Israel și Ucraina, iar vizitele aproape simultane la Washington ale lui Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu arată că niciunul dintre cei doi lideri nu mai poate trata relația cu Casa Albă ca pe o garanție strategică, potrivit Digi24, care citează o analiză The Guardian.
Miza imediată este una de politică externă cu efecte directe asupra fluxurilor de armament și a poziționării SUA în două războaie: Israel–Iran și Rusia–Ucraina. În ambele cazuri, analiza indică o erodare a „certitudinilor” tradiționale: Washingtonul rămâne principala putere militară și economică, dar deciziile sunt descrise ca fiind tot mai personalizate și greu de anticipat.
Benjamin Netanyahu ajunge la Washington într-un moment politic dificil, după ce l-a convins pe Donald Trump să sprijine ofensiva împotriva Iranului, lansată cu cinci luni în urmă, pe baza promisiunii că regimul de la Teheran se va prăbuși rapid – lucru care nu s-a întâmplat, potrivit analizei citate.
În lunile următoare, Trump l-a criticat public pe Netanyahu și a transmis că premierul israelian va fi nevoit să accepte, în cele din urmă, „voința Washingtonului”. În paralel, Israelul ar fi fost exclus din negocierile privind Iranul și ignorat în dosare precum posibila vânzare de avioane F-35 către Turcia sau discuțiile despre un acord nuclear cu Arabia Saudită.
Pe fondul acestor tensiuni, imaginea lui Netanyahu în opinia publică americană s-a deteriorat, iar un sondaj The Economist și YouGov citat în analiză arăta că aproape jumătate dintre respondenți considerau că premierul israelian ar trebui arestat la sosirea în SUA pentru presupuse crime de război.
În contrast, Volodimir Zelenski este descris ca intrând într-o fază de consolidare politică și militară: Ucraina nu a fost învinsă de Rusia, iar țara a devenit unul dintre liderii mondiali în dezvoltarea și utilizarea dronelor militare.
Schimbarea de percepție ar fi vizibilă inclusiv în zona unor influențatori ai mișcării „Make America Great Again” (MAGA), care îl criticau anterior. Analiza dă exemplul Larei Loomer, care l-a intervievat recent pe Zelenski și a cerut „claritate morală” în sprijinul pentru Kiev.
Totuși, obiectivul imediat al lui Zelenski este prezentat ca fiind limitat: să-l convingă pe Trump să susțină proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei promovat de senatorul Lindsey Graham înainte de moartea acestuia. În același timp, reluarea ajutorului militar american „la nivelul de odinioară” este considerată puțin probabilă.
Un element-cheie pentru capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre este consumul de echipamente, inclusiv sisteme Patriot, folosite „în număr mare” în Orientul Mijlociu, multe pentru protejarea Israelului, potrivit analizei.
În acest context, refacerea stocurilor americane ar urma să necesite ani de zile, ceea ce limitează spațiul de manevră al Washingtonului și întărește ideea centrală: chiar dacă angajamentul SUA față de securitatea Israelului rămâne mai puternic decât cel pentru Ucraina, niciunul dintre parteneri nu mai poate trata sprijinul american ca pe un dat.
Concluzia analizei citate de Digi24 este că atât Israelul, cât și Ucraina sunt obligate să-și adapteze strategiile la un partener american „tot mai greu de anticipat”, într-un moment în care deciziile de la Casa Albă pot oscila rapid, fără avertisment.
Recomandate
Kremlinul salută apelul lui Trump de a opri atacurile asupra rafinăriilor, pe fondul tensiunilor din piața energiei , potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Donald Trump i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu mai lovească infrastructura rusească de producție a motorinei, invocând efecte asupra aprovizionării și presiuni asupra economiei americane. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că „orice apel” către Kiev de a înceta atacurile asupra „infrastructurii economice civile” a Rusiei „nu poate fi decât salutat”. Reacția se referă direct la solicitarea transmisă de Trump către Zelenski, în care liderul de la Casa Albă a cerut oprirea atacurilor asupra instalațiilor legate de producția de motorină. De ce contează: infrastructura de combustibili, tratată ca miză economică În relatarea Digi24, Trump leagă explicit atacurile asupra rafinăriilor și instalațiilor de motorină din Rusia de o „penurie globală de combustibil”, în contextul unor perturbări mai largi ale aprovizionării cu energie. În acest cadru, Kremlinul încearcă să împingă discuția dinspre dimensiunea militară spre una economică, calificând țintele drept „infrastructură economică civilă”. Trump a formulat cererea în termeni direcți: „Zelenski trebuie să facă un singur lucru. Trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia.” „Să atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină.” Contextul imediat Digi24 amintește că declarația lui Trump apare pe fondul unei situații tensionate pe piața energetică globală, în condițiile în care războiul SUA împotriva Iranului a perturbat aprovizionarea cu energie la nivel mondial. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în informațiile publicate, un răspuns al lui Volodimir Zelenski la solicitarea lui Trump și nici indicii privind o schimbare concretă de tactică anunțată oficial de partea ucraineană. [...]
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
România intră într-o fereastră de risc economic din cauza incertitudinii politice , după ce președintele Nicușor Dan a spus că va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru până săptămâna viitoare și că, pentru prima dată, „nu mai putem să excludem alegerile anticipate”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute într- un interviu acordat Euronews , în timpul Summitului din Finlanda, pe fondul blocajului politic privind formarea unei majorități parlamentare. Președintele a indicat ca termen-țintă data de 23 septembrie, când urmează să participe la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite . Calendarul politic: desemnare până la 23 septembrie, consultări în această săptămână Nicușor Dan a spus că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, fără să avanseze o variantă „mai probabilă” în configurația actuală. În această săptămână sunt programate consultări cu parlamentarii. Șeful statului a precizat că desemnarea va merge către „varianta cu cele mai multe șanse să strângă o majoritate” și că va adresa întrebări tuturor partidelor și grupărilor parlamentare, menționând explicit numele lui Sorin Grindeanu și al lui Siegfried Mureșan ca exemple în discuție. De ce contează: anticipatele ar prelungi incertitudinea și ar apăsa economia Președintele a argumentat că nu își dorește scenariul alegerilor anticipate, invocând costul în timp și efectele asupra climatului economic, dar a subliniat că nu îl mai poate exclude. „Oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem guvern, înseamnă un calendar electoral care se duce puțin după anul nou sau puțin înainte, înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide și o deteriorare sau stagnare din punct de vedere economic, de aceea nu îmi doresc. Dar nu mai putem spune că excludem alegerile anticipate.” În același context, Nicușor Dan a spus că se aștepta la „mai multă disponibilitate la dialog” din partea partidelor parlamentare după reluarea sesiunii la 1 septembrie și a indicat că urmărește aritmetica parlamentară necesară pentru 233 de voturi, fără a detalia public scenariile. Ce urmează Următorul reper este desemnarea anunțată până la 23 septembrie, după consultările din această săptămână. În funcție de capacitatea candidatului desemnat de a coagula o majoritate, rămâne deschisă și varianta anticipatelor, pe care președintele o leagă de prelungirea calendarului politic și de riscul de „deteriorare sau stagnare” economică. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că războiul din Ucraina ar putea continua încă „cel puțin un an, doi” , pe fondul lipsei de semnale că Rusia ar fi dispusă să intre în negocieri, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută în Finlanda, într-un interviu acordat Euronews . În evaluarea șefului statului, deși societatea din Federația Rusă „resimte efectele războiului” mai mult decât în urmă cu un an, Moscova nu arată „o voință” de a veni la masa negocierilor. În acest context, Nicușor Dan spune că România și aliații trebuie să ia în calcul un conflict prelungit. „Trebuie să fim pregătiți pentru o continuare, cel puțin un an, doi, a acestui război.” De ce contează: un conflict prelungit schimbă ipotezele de planificare Mesajul are relevanță directă pentru modul în care autoritățile își construiesc scenariile de securitate și reziliență, inclusiv pe dimensiunea economică, în condițiile în care un război de durată menține presiunea pe lanțuri logistice, pe costurile de apărare și pe volatilitatea regională. Argumentele invocate: front „aproape neschimbat” și rolul dronelor Nicușor Dan a descris situația de pe front ca fiind „aproape neschimbată”, explicând că tehnologia dronelor face „foarte costisitor” orice avans teritorial. În același timp, a indicat că Ucraina reușește să lovească „în adâncime” ținte precum centre logistice și rafinării, iar „singurul lucru cert” rămâne, în opinia sa, faptul că „economia rusă este în suferință”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Euronews, în aceeași linie cu relatarea publicației. [...]
România intră într-o nouă fază de incertitudine guvernamentală , după ce președintele Nicușor Dan ar urma să cheme miercuri partidele parlamentare la consultări, iar la final să anunțe premierul desemnat, potrivit Digi24 . Miza imediată este dacă desemnarea poate debloca rapid o majoritate sau dacă România se apropie de scenariul alegerilor anticipate, menționat explicit de șeful statului. Consultările ar fi trebuit să aibă loc la începutul lunii, însă, conform acelorași surse, invitațiile ar urma să fie trimise pentru miercuri. După discuții, președintele ar urma să anunțe numele premierului desemnat pentru formarea unui guvern. De ce contează: nu există o majoritate clară pentru votarea unui guvern În acest moment, nu se conturează o majoritate parlamentară care să poată trece un Executiv prin vot, iar pozițiile partidelor rămân divergente. În funcție de rezultatul consultărilor, partidele și-ar putea ajusta opțiunile pentru a forma o „majoritate de conjunctură”, idee atribuită în material lui Kelemen Hunor , în perspectiva votului din Parlament, la circa 10 zile de la nominalizare. Pozițiile partidelor, așa cum sunt descrise acum Potrivit informațiilor prezentate, liniile de negociere sunt următoarele: PNL , prin Ilie Bolojan, susține varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet condus și format preponderent din persoane fără funcții politice), revenind la o opțiune pe care ar fi respins-o cu câteva luni în urmă. PSD și UDMR preferă un guvern politic . USR afirmă că nu votează un guvern din care fac parte social-democrații. AUR discută despre susținerea unui Executiv doar dacă face parte din el . Materialul notează că Parlamentul rămâne fragmentat, iar până la consultări aceste poziții se pot schimba. Ce urmează și riscul anticipatelor Nicușor Dan a spus luni că pregătește o desemnare pentru funcția de prim-ministru „până săptămâna viitoare”, înainte de participarea sa la Adunarea Generală a ONU. Tot atunci, președintele a indicat pentru prima dată că „nu mai putem să excludem alegerile anticipate”, semnal care ridică presiunea pe partide să găsească o formulă de guvernare după nominalizare. [...]
Finlanda intră în cooperarea de descurajare nucleară a Franței, un pas cu efect direct asupra arhitecturii de securitate europene , prin crearea unui mecanism de coordonare care va începe să funcționeze „în lunile următoare”, potrivit Digi24 . Decizia vine în cadrul unui parteneriat strategic franco-finlandez și plasează Finlanda ca a zecea țară europeană asociată inițiativei lansate de Emmanuel Macron . Cooperarea este descrisă ca o „descurajare nucleară avansată” și include înființarea unui „grup de coordonare nucleară” care să gestioneze punerea în aplicare. Inițiativa rămâne însă sub controlul exclusiv al Parisului: Franța nu împarte „decizia ultimă”, care rămâne la președintele francez. Ce înseamnă, concret, „umbrela” propusă de Franța Franța este singura țară din Uniunea Europeană cu arme nucleare, alături de Marea Britanie la nivel european. Inițiativa franceză urmărește să asocieze voluntar alte state europene la postura de descurajare a Parisului, fără a crea o umbrelă nucleară formală de tipul celei oferite de Statele Unite, notează Reuters, citată de Digi24 . În martie, într-un discurs la baza strategică din Ile-Longue (lângă Brest), Emmanuel Macron a actualizat doctrina franceză, cu ideea de a proiecta descurajarea către aliații europeni, inclusiv prin: exerciții comune; posibilitatea unor desfășurări temporare ale unor elemente ale forțelor nucleare franceze în afara Franței, păstrând controlul național asupra armelor. Poziția Finlandei: NATO rămâne cadrul principal, fără arme nucleare pe timp de pace Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că inițiativa vizează „înainte de toate să întărească securitatea europeană și să prevină escaladările”, fără să înlocuiască descurajarea nucleară a NATO. El a precizat că, pentru Finlanda, „cadrul prioritar de acțiune rămâne NATO și Uniunea Europeană” și a dat asigurări că țara nu intenționează să găzduiască arme nucleare „pe teritoriul său pe timp de pace”. Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, după decenii de nealiniere militară, în contextul schimbării mediului de securitate după invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022). Țara are o frontieră terestră de 1.340 km cu Rusia. Cine mai este în inițiativă și ce urmează Opt țări s-au asociat imediat doctrinei anunțate în martie: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Norvegia s-a alăturat în mai, iar acum Finlanda devine a zecea. Următorul pas operațional menționat în declarația comună este formarea grupului de coordonare nucleară „în lunile următoare”, pentru a începe implementarea cooperării. În paralel, anunțul este legat de un nou parteneriat strategic între Franța și Finlanda, care urma să fie semnat la Helsinki de miniștrii de externe ai celor două state. [...]
