Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbarea de ton a lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski poate influența direct ritmul și forma sprijinului american pentru Ucraina, iar următorul test al relației este întâlnirea programată marți la Casa Albă, potrivit Digi24, care citează o analiză Wall Street Journal.
În material se arată că, după mai bine de un an în care Trump ar fi susținut în discuții private că Ucraina „pierde războiul”, în ultimele săptămâni și-ar fi exprimat un optimism nou atât față de evoluțiile de pe front, cât și față de Zelenski. Surse citate de Wall Street Journal spun că Trump a fost impresionat de rezistența liderului ucrainean și de capacitatea Ucrainei de a duce lupta „adânc în teritoriul rus”.
Întâlnirea de marți, la Washington, este prezentată ca un nou test al relației, în condițiile în care cei doi lideri nu s-au mai văzut acolo din octombrie. Zelenski urmează să ajungă în capitala SUA pentru înmormântarea senatorului republican Lindsey Graham și să viziteze Casa Albă.
Contextul este unul sensibil: anul trecut, relația părea grav deteriorată, după ce Trump l-a numit pe Zelenski „dictator”, i-a criticat conducerea și l-a certat într-o întâlnire tensionată în Biroul Oval. Potrivit articolului, la câteva zile după acel episod Trump a întrerupt ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina și ulterior a ezitat să trimită asistență suplimentară.
Analiza indică mai mulți factori care ar fi contribuit la schimbarea de atitudine:
Trump este citat cu o declarație făcută în iulie, după o întâlnire cu Zelenski în Turcia:
„De fapt, am dezvoltat o relație bună. E greu de crezut, nu-i așa?”
Materialul menționează că, la summitul NATO de la începutul lunii, Trump a spus că SUA vor lua în considerare acordarea unei licențe către Kiev pentru producerea de interceptoare de rachete Patriot și și-a exprimat interesul de a se alătura Ucrainei în producția de drone.
În paralel, Ucraina a devenit o putere în domeniul dronelor militare, trecând de la aproximativ 5.000 de drone pe an în 2022 la „milioane pe an” în 2026, conform datelor furnizate de guvernul ucrainean, potrivit analizei citate.
Chiar și cu această apropiere, rămâne neclar dacă noua apreciere a lui Trump pentru Zelenski va dura. Persoane apropiate președintelui american, citate în articol, spun că opiniile lui se pot schimba rapid, iar Vladimir Putin s-ar fi dovedit în trecut eficient în a-și susține pozițiile pe lângă Trump și unii consilieri.
Un oficial de la Casa Albă a declarat, potrivit materialului, că președintele și echipa sa vor să joace „un rol constructiv” în încheierea războiului și să discute cu ambele părți, Trump fiind optimist că se poate ajunge la un acord de pace.
Recomandate
Kremlinul spune că nu există „nimic concret” despre noi propuneri de pace , ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea discuțiilor de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programate marți, potrivit Digi24 . Reacția vine după ce o sursă ucraineană a declarat săptămâna trecută că oficiali americani și ucraineni au discutat o propunere de armistițiu aerian , care ar urma să fie prezentată Rusiei într-o nouă rundă de negocieri. Kremlinul susține însă că, până acum, nu a primit detalii sau o inițiativă formalizată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că informațiile apărute în presă rămân la nivel de speculație și că nu există elemente concrete despre o „propunere sau sugestie nouă”. „Este adevărat că această informaţie a apărut acum câteva zile, dar până în prezent nu este nimic mai mult decât o speculaţie a presei. Nu există detalii concrete în această privinţă, nici detalii concrete cu privire la vreo propunere sau sugestie nouă.” Ce se discută la Washington și ce ar urma să ajungă la Moscova Statele Unite pregătesc un nou pachet de propuneri pentru încheierea războiului, iar unul dintre puncte ar urma să vizeze încetarea atacurilor aeriene reciproce, conform unor surse citate de Reuters . Inițiativa este discutată la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei. În acest context, Zelenski este așteptat marți, 28 iulie, în SUA, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Kremlinul evită și un subiect sensibil ridicat de Zelenski Peskov a refuzat să comenteze afirmația lui Zelenski potrivit căreia Moscova s-ar pregăti să primească 30.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Voronej. „Nu cred că este necesar să comentez asupra acestora (n.r. declaraţiilor lui Zelenski). Nu este treaba lui Zelenski să vorbească despre planurile noastre.” În lipsa unor detalii confirmate de partea rusă, rămâne neclar dacă discuțiile de la Washington se vor traduce rapid într-o propunere formală către Moscova sau dacă vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, la nivel de consultări între SUA și Ucraina. [...]
Volodimir Zelenski a schimbat conducerea Apărării și a armatei pentru a opri un blocaj intern care, potrivit Digi24 , ajunsese să-l oblige pe președinte să medieze personal între fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov , și fostul șef al forțelor armate, Oleksandr Sîrski. Decizia a stârnit proteste în Ucraina, inclusiv cereri publice de repunere în funcție a lui Fedorov. Într-un interviu pentru Sky News , Zelenski a spus că ruptura de comunicare dintre cei doi devenise atât de gravă încât el ajunsese „intermediar”, lucru pe care nu și-l mai permite în condițiile războiului. Mesajul central: conducerea politică nu mai acceptă ca disputele interne să consume timp și să afecteze strategia militară. „Nu am timp pentru discuţii. Nu am timp să ascult o parte, apoi să ascult cealaltă parte (...) Şi nu am nevoie să aflu cine are dreptate şi cine nu.” De ce contează: decizia vizează continuitatea operațională în război Din relatarea Digi24 reiese că Zelenski a tratat demiterea simultană ca pe o măsură „în interesul națiunii”, în contextul în care Ucraina se pregătește pentru un sezon de luptă dificil iarna și se confruntă cu provocări de mobilizare. Fedorov era perceput de o parte a opiniei publice drept un promotor al tehnologiilor noi și al producției de drone cu rază lungă și medie, folosite pentru lovirea liniilor de aprovizionare și a rafinăriilor de petrol din Rusia și Crimeea. Tocmai această reputație a alimentat protestele: mii de oameni, „în special tineri”, au cerut revenirea lui în funcție și schimbarea strategiei. Presiunea externă: bani, arme și apărare antiaeriană În același interviu, Zelenski a spus că își concentrează eforturile pe menținerea sprijinului extern – inclusiv pe convingerea Statelor Unite și a președintelui Donald Trump, dar și a altor guverne aliate, să continue finanțarea și livrările de armament și să păstreze sancțiunile împotriva Rusiei. Apărarea aeriană rămâne o prioritate, în condițiile în care Rusia își intensifică folosirea rachetelor balistice împotriva marilor orașe. Zelenski a indicat că Ucraina nu are suficiente rachete pentru apărare și a legat problema și de reorientarea atenției SUA către Orientul Mijlociu, ceea ce ar fi generat un deficit de capacități antiaeriene pentru Kiev. Ce urmează: discuții în Marea Britanie și planuri pentru drone Zelenski era așteptat luni în Marea Britanie și a vorbit despre intenția de a încheia un „acord privind dronele”, inclusiv ambiția de a construi o fabrică mare de drone în Regatul Unit și de a împărtăși tehnologii cu partenerii britanici. În paralel, el a avertizat că Rusia s-ar pregăti să mobilizeze „sute de mii” de soldați, ceea ce ar crește presiunea asupra Ucrainei pe front. [...]
Rusia a anulat pentru al doilea an la rând parada navală de la Sankt Petersburg, invocând riscuri de securitate legate de atacurile ucrainene cu drone , potrivit Digi24 . Decizia reduce una dintre cele mai vizibile demonstrații publice de forță ale Moscovei și arată presiunea operațională pe care o pun atacurile la distanță asupra unor orașe considerate puternic apărate. Ziua Marinei este sărbătorită tradițional în ultima duminică din iulie, iar din 2017 festivitățile au inclus o paradă majoră cu nave de luptă din flotele Rusiei (Baltică, Marea Neagră, Marea Nordului și Pacific), notează Kyiv Post (citat de Digi24). Anul acesta, evenimentul a fost „considerabil mai modest”, iar parada principală nu a mai avut loc „din motive de securitate”. În locul paradei, președintele Vladimir Putin a ținut un discurs în fața marinarilor la Amiralitate, sediul Marinei din Sankt Petersburg. Vizita sa a coincis cu întreruperi „la scară largă” ale conexiunii la internet în oraș, potrivit relatărilor localnicilor menționate în articol. De ce contează: vulnerabilități tot mai vizibile în spatele apărării aeriene Anularea paradei și problemele de conectivitate sunt prezentate ca indicii ale faptului că dronele ucrainene pot amenința tot mai mult centrele de putere ale Rusiei și pot perturba evenimentele cu rol propagandistic. Digi24 arată că, de la ultima suspendare a paradei, atacurile ucrainene cu drone de lungă distanță au devenit mai frecvente și mai precise. Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, se află la circa 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rar ținta atacurilor, pe fondul concentrării apărării aeriene în jurul orașului. Totuși, progresele industriei ucrainene de drone ar fi crescut vulnerabilitatea acestui „bastion”, potrivit materialului. Context: atac asupra logisticii și efecte în transportul aerian Articolul menționează un atac din 24 iulie, când Ucraina ar fi vizat centre logistice ale companiei Wildberries din Rusia: două depozite din Sankt Petersburg au fost lovite, iar incidentul a dus la nori groși de fum și la suspendarea zborurilor de pe Aeroportul Pulkovo. Separat, Digi24 amintește că, cu o lună înainte, Moscova redusese semnificativ amploarea paradei militare de Ziua Victoriei din Piața Roșie, tot pe fondul temerilor privind atacuri ucrainene. [...]
Declarațiile lui Putin despre „pierderi teritoriale” ale Ucrainei ridică miza politică a negocierilor și complică orice îngheț al conflictului , într-un moment în care apar public apeluri pentru revenirea la o formulă de discuții de tip Istanbul, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina „va pierde, mai devreme sau mai târziu” teritoriile din vest, susținând că aceste pământuri „au aparținut cândva Poloniei, Ungariei și României”, conform agenției ruse TASS. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor.” Mesajul Kremlinului: „Rusia, garantul integrității teritoriale” În același context, Putin a susținut că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei, dar că Kievul ar fi ales să considere Moscova drept inamic. „A existat un singur garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acesta a fost Rusia. Dar ei au decis că este necesar, posibil şi avantajos pentru ei să declare Rusia drept duşman.” Context: apel din Kazahstan pentru „înghețarea” războiului În paralel, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă lui Putin înghețarea războiului din Ucraina și revenirea la „ formula Istanbul ”, potrivit relatărilor AFP și EFE preluate în material. Tokaev a făcut referire la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse în februarie 2022. „Probabil că a sosit momentul să îngheţăm acest conflict şi să revenim la formula Istanbul, întrucât acolo s-au obţinut rezultate semnificative.” În acest cadru, reluarea temei granițelor și a „corectării” lor în timp sugerează o poziționare care poate îngreuna orice discuție despre oprirea luptelor fără o dispută majoră asupra teritoriilor și a garanțiilor de securitate. [...]
UE extinde sancțiunile de la „liste” la rețele întregi de producție militară , vizând pentru prima dată lanțul complet de fabricație și aprovizionare al dronelor rusești Garpiya și proiectul satelitar Rassvet, alternativa Moscovei la Starlink, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a susține atacuri cu drone cu rază lungă și de a-și consolida comunicațiile militare prin satelit, cu efecte pe termen lung asupra securității europene. În cel de- al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei au fost incluse „peste 50 de entități din complexul militar-industrial”, precum și actori implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Pachetul continuă să vizeze și furnizori de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare (civilă și militară) din state terțe, inclusiv din China și India, componente care ajung frecvent în armamentul rusesc. Dronele Garpiya: sancțiuni pe întregul lanț de producție Elementul de noutate este abordarea „de rețea”: peste 30 de sancțiuni care urmăresc să acopere întreaga infrastructură de producție și aprovizionare pentru dronele Garpiya, nu doar entități izolate. Un înalt oficial european a explicat că UE a „cartografiat practic întreaga rețea” și o vizează „dintr-o singură lovitură”. Lista include 37 de persoane și entități implicate direct în producția dronelor Garpiya/Garpiya-A1, inclusiv firme care produc componente precum: focoase, propulsoare, catapulte, alte elemente necesare lansării acestor arme. Contextul invocat de oficiali este presiunea asupra populației civile și infrastructurii Ucrainei din cauza atacurilor cu drone cu rază lungă. După expirarea armistițiului de trei zile susținut de SUA, în luna mai, Rusia ar fi lansat peste 200 de drone de acest tip asupra Ucrainei, vizând inclusiv infrastructura energetică și clădiri rezidențiale. Rassvet: lovitură preventivă asupra comunicațiilor prin satelit A doua țintă majoră este proiectul Rassvet, descris ca alternativa Rusiei la Starlink. Potrivit unui înalt oficial european, includerea acestui program în pachet este „deosebit de importantă”, tocmai pentru că urmărește să limiteze dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații care ar putea susține operațiuni militare pe termen lung. Sistemul de sateliți pe orbită joasă Rassvet este dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440 și este prezentat în presa rusă drept o soluție de internet de mare viteză. Conform informațiilor citate, primele 16 sateliți au fost lansați în martie 2026, cu obiective de 250 de sateliți până în 2027 și 900 până în 2035. În analiza citată de Digi24 din Euronews , cercetătorul Jacob Funk Kirkegaard (Bruegel) apreciază că sancționarea Rassvet poate avea un impact mai mare decât lovirea unui singur tip de dronă, amintind că pierderea accesului Rusiei la Starlink, în februarie 2026, a avut consecințe semnificative asupra operațiunilor militare. Ce urmează și care sunt limitele Kirkegaard avertizează însă că Rusia dispune de mai multe tipuri de drone cu rază lungă, iar sancționarea unei singure categorii nu ar trebui prezentată ca o schimbare decisivă a amenințării strategice. În același timp, el consideră că limitarea dezvoltării unei alternative rusești la Starlink este o prioritate, în logica unei Europe care se pregătește să descurajeze Rusia pe termen lung. Pe termen scurt, eficiența măsurilor va depinde de cât de bine poate UE să blocheze accesul la componente și furnizori din afara Rusiei și de cât de rapid se pot reconfigura lanțurile de aprovizionare vizate de sancțiuni. [...]
Atacul cu drone a perturbat operațiunile aeroportuare din Moscova , după ce autoritățile ruse au anunțat marți dimineață un nou val de atacuri, cu restricții și suspendări de zboruri pe mai multe aeroporturi, potrivit Digi24 . Conform Ukrinform, primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că 12 vehicule aeriene fără pilot (UAV) care se îndreptau spre capitală au fost doborâte de apărarea antiaeriană, iar echipele de urgență au intervenit în zonele unde au căzut resturi. Ulterior, edilul a scris că numărul total al dronelor care au atacat „peste noapte” a ajuns la 390, majoritatea fiind „neutralizate” înainte de a ajunge la oraș; 81 ar fi fost distruse în timp ce se apropiau de Moscova. Aeroporturi cu zboruri restricționate sau suspendate În același timp, Rosaviatsiia a anunțat restricționarea și suspendarea zborurilor pe aeroporturile: Vnukovo Domodedovo Zhukovski Ținte vehiculate pe rețelele sociale, fără confirmare oficială Materialul menționează că pe rețelele sociale au circulat videoclipuri și fotografii care ar arăta drone deasupra regiunii Moscovei și fum în mai multe locații. Tot din informații apărute pe rețelele sociale, una dintre posibilele ținte ar fi fost o fabrică de reciclare a anvelopelor și prelucrare a cauciucului din orașul Cehov, în apropiere de Moscova, iar o altă țintă semnalată ar fi fost un depozit al companiei Wildberries din Koledino. Separat, Ukrinform a mai relatat anterior despre un incendiu la o substație electrică din Feodosia (aflată „sub ocupație temporară”, potrivit sursei), în urma unui presupus atac, care ar fi lăsat o mare parte a orașului fără electricitate. [...]
