Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbarea de ton a lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski poate influența direct ritmul și forma sprijinului american pentru Ucraina, iar următorul test al relației este întâlnirea programată marți la Casa Albă, potrivit Digi24, care citează o analiză Wall Street Journal.
În material se arată că, după mai bine de un an în care Trump ar fi susținut în discuții private că Ucraina „pierde războiul”, în ultimele săptămâni și-ar fi exprimat un optimism nou atât față de evoluțiile de pe front, cât și față de Zelenski. Surse citate de Wall Street Journal spun că Trump a fost impresionat de rezistența liderului ucrainean și de capacitatea Ucrainei de a duce lupta „adânc în teritoriul rus”.
Întâlnirea de marți, la Washington, este prezentată ca un nou test al relației, în condițiile în care cei doi lideri nu s-au mai văzut acolo din octombrie. Zelenski urmează să ajungă în capitala SUA pentru înmormântarea senatorului republican Lindsey Graham și să viziteze Casa Albă.
Contextul este unul sensibil: anul trecut, relația părea grav deteriorată, după ce Trump l-a numit pe Zelenski „dictator”, i-a criticat conducerea și l-a certat într-o întâlnire tensionată în Biroul Oval. Potrivit articolului, la câteva zile după acel episod Trump a întrerupt ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina și ulterior a ezitat să trimită asistență suplimentară.
Analiza indică mai mulți factori care ar fi contribuit la schimbarea de atitudine:
Trump este citat cu o declarație făcută în iulie, după o întâlnire cu Zelenski în Turcia:
„De fapt, am dezvoltat o relație bună. E greu de crezut, nu-i așa?”
Materialul menționează că, la summitul NATO de la începutul lunii, Trump a spus că SUA vor lua în considerare acordarea unei licențe către Kiev pentru producerea de interceptoare de rachete Patriot și și-a exprimat interesul de a se alătura Ucrainei în producția de drone.
În paralel, Ucraina a devenit o putere în domeniul dronelor militare, trecând de la aproximativ 5.000 de drone pe an în 2022 la „milioane pe an” în 2026, conform datelor furnizate de guvernul ucrainean, potrivit analizei citate.
Chiar și cu această apropiere, rămâne neclar dacă noua apreciere a lui Trump pentru Zelenski va dura. Persoane apropiate președintelui american, citate în articol, spun că opiniile lui se pot schimba rapid, iar Vladimir Putin s-ar fi dovedit în trecut eficient în a-și susține pozițiile pe lângă Trump și unii consilieri.
Un oficial de la Casa Albă a declarat, potrivit materialului, că președintele și echipa sa vor să joace „un rol constructiv” în încheierea războiului și să discute cu ambele părți, Trump fiind optimist că se poate ajunge la un acord de pace.
Recomandate
Declarațiile lui Trump sugerează o presiune pentru „protejarea” fluxurilor de motorină, într-un moment în care șocurile de aprovizionare apasă pe piețele energetice globale , potrivit Digi24 . Președintele SUA i-a cerut lui Volodimir Zelenski să oprească atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, argumentând că acestea contribuie la o penurie globală de combustibil. Trump a formulat explicit solicitarea, spunând că Zelenski „trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia” și să „atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină”. Tot el a afirmat că a discutat cu liderul ucrainean despre acest subiect și a susținut că problema nu este cauzată de Orientul Mijlociu. De ce contează: motorina devine un punct sensibil în războiul energetic Mesajul lui Trump indică un efort de a limita loviturile Ucrainei asupra sectorului energetic al Rusiei, în condițiile în care piețele globale de combustibili se confruntă cu perturbări de aprovizionare. În materialul citat de Digi24, contextul este legat de efectele războiului SUA împotriva Iranului asupra lanțurilor energetice. Contextul de piață invocat: rafinare afectată și Strâmtoarea Ormuz „practic” închisă Potrivit aceleiași relatări, războiul SUA împotriva Iranului a afectat peste 20% din capacitatea de rafinare din Orientul Mijlociu și a dus, practic, la închiderea Strâmtorii Ormuz — rută maritimă prin care era transportată anterior aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Ce face Ucraina în teren și care este logica declarată Ucraina continuă să vizeze infrastructura petrolieră rusă, ca parte a eforturilor de a perturba aprovizionarea cu combustibili și de a reduce veniturile pe care Moscova le folosește pentru finanțarea războiului. Duminică, forțele ucrainene au lovit rafinării de petrol din regiunea Krasnodar și din Republica Tatarstan, potrivit Statului Major General al Ucrainei. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de Kyiv Independent , pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile economice ale atacurilor asupra infrastructurii energetice și efectele lor în piața globală a combustibililor. [...]
Kremlinul salută apelul lui Trump de a opri atacurile asupra rafinăriilor, pe fondul tensiunilor din piața energiei , potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Donald Trump i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să nu mai lovească infrastructura rusească de producție a motorinei, invocând efecte asupra aprovizionării și presiuni asupra economiei americane. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că „orice apel” către Kiev de a înceta atacurile asupra „infrastructurii economice civile” a Rusiei „nu poate fi decât salutat”. Reacția se referă direct la solicitarea transmisă de Trump către Zelenski, în care liderul de la Casa Albă a cerut oprirea atacurilor asupra instalațiilor legate de producția de motorină. De ce contează: infrastructura de combustibili, tratată ca miză economică În relatarea Digi24, Trump leagă explicit atacurile asupra rafinăriilor și instalațiilor de motorină din Rusia de o „penurie globală de combustibil”, în contextul unor perturbări mai largi ale aprovizionării cu energie. În acest cadru, Kremlinul încearcă să împingă discuția dinspre dimensiunea militară spre una economică, calificând țintele drept „infrastructură economică civilă”. Trump a formulat cererea în termeni direcți: „Zelenski trebuie să facă un singur lucru. Trebuie să înceteze să distrugă infrastructura pentru producția de motorină din Rusia.” „Să atace ținte, dar nu infrastructura pentru motorină, pentru că provoacă o penurie de motorină.” Contextul imediat Digi24 amintește că declarația lui Trump apare pe fondul unei situații tensionate pe piața energetică globală, în condițiile în care războiul SUA împotriva Iranului a perturbat aprovizionarea cu energie la nivel mondial. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în informațiile publicate, un răspuns al lui Volodimir Zelenski la solicitarea lui Trump și nici indicii privind o schimbare concretă de tactică anunțată oficial de partea ucraineană. [...]
Rusia își extinde atacurile asupra infrastructurii ucrainene , iar schimbarea de tactică riscă să amplifice presiunea asupra energiei și logisticii înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Kremlinul susține că lovește acum „ținte fără discriminare” pe întreg teritoriul Ucrainei, ca răspuns la intensificarea atacurilor ucrainene asupra unor obiective economice și strategice din Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pe 13 septembrie că Moscova ar fi evitat până acum atacurile „fără discriminare”, dar și-a schimbat abordarea după ce Ucraina a început să vizeze infrastructura economică și strategică rusă. „Federația Rusă nu a lovit orice și pe oricine. A început să facă acest lucru după ce ucrainenii înșiși au deschis cutia Pandorei.” Ținta: sectoare economice și infrastructură critică Declarațiile lui Peskov vin în linie cu un avertisment anterior al președintelui rus Vladimir Putin , care a spus pe 22 august că Rusia va riposta vizând „sectoarele economice sensibile” ale Ucrainei, după ce Kievul ar fi încercat să afecteze economia rusă prin lovirea unor ținte economice. „(Ucraina) și-a propus să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis chiar ea această cutie a Pandorei. Așteptați-vă la un răspuns care va viza sectoarele voastre economice cele mai sensibile.” În paralel, Rusia a crescut „dramatic” numărul dronelor de atac cu motor cu reacție lansate în ultimele săptămâni, iar Kievul s-a confruntat cu atacuri descrise ca fiind deosebit de intense și aproape constante. Presiune pe energie și combustibil, cu efecte directe în lanțul logistic Digi24 notează că Rusia a vizat sistematic rețeaua energetică a Ucrainei încă din primul an al războiului pe scară largă, provocând pagube extinse infrastructurii critice și întreruperi repetate de curent — un risc major pe măsură ce se apropie sezonul rece. În același timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, depozitelor de combustibil și altor ținte strategice, cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a crește presiunea economică. Un exemplu de escaladare cu potențial impact operațional este atacul cu drone din noaptea de 13 septembrie, raportat în regiunea Volyn (nord-vestul Ucrainei), aproape de punctul de trecere a frontierei Yahodyn–Dorohusk, în proximitatea graniței cu Polonia. Potrivit informațiilor din articol, au fost avariate o benzinărie din apropierea punctului de frontieră și a fost lovită locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia. Benzinăriile, o vulnerabilitate pentru aprovizionare și mobilitate În ultima săptămână au fost raportate cel puțin patru atacuri rusești asupra benzinăriilor din Kiev. Primarul capitalei, Vitali Klitschko, a spus pe 11 septembrie că orașul nu are resurse pentru a construi adăposturi la fiecare benzinărie și că se confruntă și cu o penurie de arme necesare pentru a intercepta dronele și rachetele rusești. Publicația mai arată că Rusia a folosit și anterior atacuri cu drone asupra benzinăriilor pentru a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica rutieră, în special în regiunile Harkov, Sumi și Zaporijia, iar până în august tactica s-ar fi extins și în regiunile centrale, cu zeci de benzinării lovite pe parcursul verii. [...]
Armata Ucrainei extinde rapid utilizarea vehiculelor fără echipaj prin modernizarea Humvee-urilor existente , folosind un kit „bolt-on” (montaj fără modificări structurale) care permite controlul de la distanță prin satelit, potrivit TechRadar . Miza operațională este reducerea expunerii personalului și accelerarea automatizării la scară, fără a aștepta producția unor platforme complet noi. Sistemul se numește Kaban („mistreț”, în ucraineană) și este dezvoltat de compania ucraineană Drone Fight Group , care spune că a livrat deja trei Humvee-uri convertite către trei structuri: 3rd Army Corps, 429th Separate Unmanned Systems Regiment „Achilles” și 49th Brigade. De ce contează: automatizare „din stoc”, nu din fabrică Abordarea Kaban pornește de la o constrângere practică: în loc să proiecteze și să producă vehicule robotizate dedicate, armata poate transforma rapid vehicule pe care le are deja în dotare. TechRadar notează că Ucraina are peste 5.000 de Humvee-uri în serviciu, provenite din ajutor militar și granturi ale SUA, ceea ce face ca un astfel de retrofit să poată avea efecte la nivel de flotă. Kitul se montează fără a altera structura vehiculului, iar echipajele pot comuta între conducere de la distanță și conducere manuală, în funcție de misiune. Cum funcționează legătura de control: Starlink ca „linie principală”, cu rezerve Conexiunea principală pentru control este Starlink (internet prin satelit). Pentru situațiile în care legătura poate fi bruiată sau întreruptă, sistemul include canale de rezervă: transmisie video analogică și comunicații radio. Dacă legătura cade complet, Kaban oprește automat vehiculul. Din stația de control, operatorul are acces la funcții precum deplasarea vehiculului, faruri, iluminare în infraroșu, proiectoare, audio bidirecțional și telemetrie din computerul de bord. Navigația se face pe o hartă digitală, cu posibilitatea de a trasa rute și de a plasa marcaje, plus o traiectorie estimată pentru manevrare. În plus, dacă GPS-ul de pe vehicul este bruiat sau „păcălit” (spoofing), operatorul poate corecta manual poziția, conform descrierii din articol. Ce echipamente poate primi și ce urmează TechRadar menționează că, opțional, Humvee-urile modernizate pot fi dotate cu camere termice, proiectoare, lansatoare de plase pentru a prinde drone și platforme pentru lansarea dronelor ucrainene, ceea ce le face utilizabile în roluri diferite. Contextul mai larg este o creștere accelerată a roboticii terestre în Ucraina: Ministerul Apărării ar fi înregistrat peste 100.000 de misiuni logistice și de evacuare cu vehicule terestre fără echipaj (UGV) în 2026 până la 20 august, în sistemul de management al luptei DELTA. În acest peisaj, pariul Kaban este că drumul cel mai scurt către automatizare la scară trece prin modernizarea platformelor deja disponibile, nu prin așteptarea unor vehicule noi. [...]
Finlanda intră în cooperarea de descurajare nucleară a Franței, un pas cu efect direct asupra arhitecturii de securitate europene , prin crearea unui mecanism de coordonare care va începe să funcționeze „în lunile următoare”, potrivit Digi24 . Decizia vine în cadrul unui parteneriat strategic franco-finlandez și plasează Finlanda ca a zecea țară europeană asociată inițiativei lansate de Emmanuel Macron . Cooperarea este descrisă ca o „descurajare nucleară avansată” și include înființarea unui „grup de coordonare nucleară” care să gestioneze punerea în aplicare. Inițiativa rămâne însă sub controlul exclusiv al Parisului: Franța nu împarte „decizia ultimă”, care rămâne la președintele francez. Ce înseamnă, concret, „umbrela” propusă de Franța Franța este singura țară din Uniunea Europeană cu arme nucleare, alături de Marea Britanie la nivel european. Inițiativa franceză urmărește să asocieze voluntar alte state europene la postura de descurajare a Parisului, fără a crea o umbrelă nucleară formală de tipul celei oferite de Statele Unite, notează Reuters, citată de Digi24 . În martie, într-un discurs la baza strategică din Ile-Longue (lângă Brest), Emmanuel Macron a actualizat doctrina franceză, cu ideea de a proiecta descurajarea către aliații europeni, inclusiv prin: exerciții comune; posibilitatea unor desfășurări temporare ale unor elemente ale forțelor nucleare franceze în afara Franței, păstrând controlul național asupra armelor. Poziția Finlandei: NATO rămâne cadrul principal, fără arme nucleare pe timp de pace Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că inițiativa vizează „înainte de toate să întărească securitatea europeană și să prevină escaladările”, fără să înlocuiască descurajarea nucleară a NATO. El a precizat că, pentru Finlanda, „cadrul prioritar de acțiune rămâne NATO și Uniunea Europeană” și a dat asigurări că țara nu intenționează să găzduiască arme nucleare „pe teritoriul său pe timp de pace”. Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, după decenii de nealiniere militară, în contextul schimbării mediului de securitate după invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022). Țara are o frontieră terestră de 1.340 km cu Rusia. Cine mai este în inițiativă și ce urmează Opt țări s-au asociat imediat doctrinei anunțate în martie: Marea Britanie, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca. Norvegia s-a alăturat în mai, iar acum Finlanda devine a zecea. Următorul pas operațional menționat în declarația comună este formarea grupului de coordonare nucleară „în lunile următoare”, pentru a începe implementarea cooperării. În paralel, anunțul este legat de un nou parteneriat strategic între Franța și Finlanda, care urma să fie semnat la Helsinki de miniștrii de externe ai celor două state. [...]
Avertismentul lui David Petraeus ridică miza de risc pentru Republica Moldova , într-un moment în care vulnerabilitatea de securitate a unei țări din afara NATO poate deveni un factor cu efecte economice și operaționale în regiune, potrivit Digi24 . Fostul șef al CIA a spus, într-un discurs recent, că Republica Moldova ar putea fi „următoarea țintă” a lui Vladimir Putin, argumentând că statul vecin nu este membru NATO și este „mai puțin pregătit” decât țările baltice. Petraeus a susținut că Putin urmărește „să refacă Uniunea Sovietică” și a indicat Moldova drept o opțiune „mult mai probabilă” decât Lituania, tocmai din cauza vulnerabilității. „Putin încearcă în permanență să refacă Uniunea Sovietică. Nu cred că Lituania va fi următoarea țară. Moldova este mult mai probabilă, pentru că este mult mai vulnerabilă în această privință.” De ce contează: vulnerabilitatea de securitate se traduce în risc regional În aceeași intervenție, Petraeus a extins avertismentul la nivel european, spunând că țările europene nu ar fi pregătite și că nu au implementat „schimbări revoluționare” în conceptele de război, apărare și securitate — o evaluare care, în practică, poate alimenta percepția de risc în proximitatea frontierei estice a UE. „Țările europene nu sunt pregătite. Niciuna dintre ele nu a implementat genul de schimbări revoluționare necesare în ceea ce privește conceptele de război, apărare și securitate.” Context: declarațiile vin după un atac lângă granița Poloniei Declarațiile fostului oficial american vin la scurt timp după un incident relatat de Digi24: Rusia a atacat locomotiva unui tren de călători pe ruta Kiev–Varșovia și un camion în apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia. Locomotiva a fost lovită la doi kilometri de teritoriul polonez, fără victime raportate, iar celălalt atac a dus la suspendarea temporară a activității unui punct de frontieră. Polonia a ridicat de la sol avioane F-16 , însă nu a raportat încălcarea spațiului aerian. Potrivit unor informații publicate de jurnaliști, în tren s-ar fi aflat și Petraeus — detaliu pe care Digi24 îl prezintă ca neconfirmat oficial în materialul citat. [...]
