Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24.
Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie.
După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump.
Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”.
„Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.”
Publicația Politico, citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind:
Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington.
„Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.”
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică față de SUA , cerând explicații oficiale privind un presupus sprijin american pentru atacuri ucrainene în interiorul teritoriului rus, inclusiv prin furnizarea de informații , potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov la televiziunea de stat, indică o nouă linie de presiune asupra Washingtonului, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate. Lavrov a spus că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat, cerând un comentariu inclusiv pe tema „datelor de informații” și a unei implicări americane „mult mai profunde” în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” asupra unor „ținte civile”. „Am adresat o serie de întrebări Departamentului de Stat, solicitând un comentariu, inclusiv cu privire la chestiunea datelor de informații (...) Așteptăm un răspuns.” Din partea SUA „nu a fost disponibil niciun comentariu imediat”, notează materialul, care citează Reuters. Negocierile de pace, în impas după februarie În același context, Lavrov a afirmat că nu au mai avut loc negocieri de pace privind Ucraina din februarie, după ce Statele Unite au intrat în război cu Iranul și au încetat eforturile de mediere între Moscova și Kiev. Șeful diplomației ruse a invocat și o discuție anterioară între Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, la un summit de acum un an, susținând că Moscova era pregătită să susțină propunerile de pace ale SUA. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a negat că s-ar fi ajuns la vreun acord, argumentând că, dacă ar fi existat, războiul „s-ar fi încheiat deja”. Moscova anunță intensificarea acțiunilor împotriva livrărilor occidentale Lavrov a mai declarat că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge livrările occidentale destinate armatei ucrainene. „Vom înăspri considerabil măsurile noastre pentru a elimina tot ceea ce alimentează din Occident mașina de război a Kievului. Și deja facem acest lucru.” În al cincilea an al războiului, Ucraina continuă să primească echipamente militare de la aliații occidentali, însă se confruntă cu „o penurie cronică” în anumite domenii, în special la rachetele de interceptare necesare apărării împotriva rachetelor rusești, potrivit aceleiași relatări. [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Alexander Dughin cere relocarea populației din marile orașe rusești, invocând riscul unui război nuclear , într-un discurs care mută accentul de la retorică la o posibilă agendă de control și reorganizare internă, potrivit Digi24 . Filosoful rus susține că un conflict cu țările occidentale „nu este doar probabil, ci aproape inevitabil”, iar escaladarea către un război nuclear ar fi „foarte probabilă”. În acest context, el argumentează că metropolele, unde „se concentrează întreaga viață, întreaga industrie, întreaga economie”, ar deveni ținte pentru „lovituri precise”, motiv pentru care ar fi necesară „o relocare imediată și în masă” a populației către zone rurale. Ce propune Dughin și cum își justifică ideea În viziunea lui Dughin, orașele mari ar urma să dispară, iar populația să se mute „la țară” pentru a trăi „în liniște”. El afirmă, totodată, că persoanele care dețin terenuri proprii „au incomparabil mai mulți copii decât cei din orașe”. „Nu vor mai exista orașe mari: nici Moscova , nici Sankt Petersburg, nici Ekaterinburg.” În același registru, Dughin avansează și o utilizare alternativă pentru clădirile înalte, sugerând transformarea lor în ferme, inclusiv pentru „mineritul de bitcoini” – activitate prin care calculatoare specializate validează tranzacții în rețele cripto, consumând resurse energetice semnificative. Context: profilul public și poziționările anterioare Dughin este prezentat ca autor al unor concepte precum „Putinul solar” și „lumea rusă” și este descris ca fiind numit în mass-media occidentală „mentorul” președintelui rus. El se află pe listele de sancțiuni ale SUA, Uniunii Europene și Canadei, notează publicația. Materialul amintește și alte declarații și poziționări ale lui Dughin din perioade recente, inclusiv apeluri către întărirea controlului statului asupra populației și mesaje cu tentă apocaliptică după atacuri cu rachete „Oreshnik” asupra Ucrainei. În iulie, el a propus mobilizarea pe front a moscoviților care duc o viață liniștită și a descris războiul Rusiei drept un „război popular sfânt” care ar putea „duce la sfârșitul umanității”. De ce contează Dincolo de caracterul speculativ al scenariului, ideea de „relocare în masă” din marile orașe introduce o temă cu potențial de impact intern: justificarea unor măsuri de reorganizare socială și economică prin invocarea unei amenințări existențiale. Digi24 nu indică existența unei decizii oficiale a autorităților ruse în acest sens; informațiile se referă la declarațiile lui Alexander Dughin. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe investițiile din fonduri europene ca amortizor al încetinirii economice , după ce datele INS arată stagnarea PIB în trimestrul II față de trimestrul I și o scădere anuală, potrivit Digi24 . Mesajul Guvernului este că „contracția economică s-a temperat”, iar semnalele de reechilibrare vin din accelerarea investițiilor, îmbunătățirea exporturilor nete și reducerea deficitului extern, pe fondul unei inflații în scădere. În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul „s-a menținut la același nivel” în termeni reali față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul II din 2025, economia a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe primele șase luni, contracția a fost de 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier. Investițiile din fonduri europene, argumentul central al Finanțelor Ministerul Finanțelor indică drept principal sprijin evoluția investițiilor finanțate din fonduri europene: în prima jumătate a anului, acestea au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, adică un avans de 56%. Instituția le leagă și de dinamica favorabilă a construcțiilor, inclusiv pe fondul proiectelor de infrastructură. Finanțele susțin că lucrările în infrastructura de transport și energie pot avea efecte dincolo de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție. Exporturi nete mai bune și deficit extern în scădere, dar cu limitări pe termen scurt Un alt element invocat este contribuția exporturilor nete, care a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, în condițiile în care importurile au avut o evoluție mai temperată, concomitent cu creșterea exporturilor. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, pe fondul unei creșteri a exporturilor de 2,3% și al unui avans marginal al importurilor. Ministerul Finanțelor avertizează însă că investițiile în derulare presupun și importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern. Inflația coboară, dar riscurile rămân Ministerul Finanțelor notează și scăderea inflației: rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar instituția se așteaptă ca dezinflația să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor ar contribui și încetinirea consumului și a dinamicii salariale, deși inflația rămâne ridicată, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor energiei sunt menționate ca riscuri. În acest context, Alexandru Nazare spune că ajustarea ar trebui să ducă la schimbarea modelului de creștere, de la consum către investiții, productivitate și competitivitate, cu un „cadru fiscal stabil” care să corecteze dezechilibrele fără a tăia investițiile. „Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.” [...]
