Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24.
Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie.
După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump.
Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”.
„Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.”
Publicația Politico, citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind:
Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington.
„Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.”
Recomandate
Iranul își extinde lista de ținte potențiale, ceea ce crește riscul de șoc pe piața petrolului. Potrivit Digi24 , Teheranul pregătește un răspuns militar mai amplu dacă SUA reiau atacurile la scară largă, iar scenariile discutate includ lovituri nu doar asupra obiectivelor americane, ci și asupra țărilor care sprijină operațiunile Washingtonului și, posibil, asupra unor ținte din afara Orientului Mijlociu. Informațiile sunt atribuite unor oficiali iranieni citați de Reuters, care indică faptul că planificarea s-a intensificat după revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, în condițiile în care nu există încă o decizie finală privind amploarea și momentul unei eventuale riposte. În paralel, negocierile diplomatice avansează cu dificultate, iar niciuna dintre părți nu ar da semne că este dispusă la compromisuri. Miza economică: rutele energetice și riscul de volatilitate Materialul plasează escaladarea într-un context în care conflictul a afectat deja transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile energetice globale. Iranul și grupările aliate ar fi încercat să crească presiunea asupra SUA prin extinderea conflictului în regiune, ceea ce a sporit riscurile pentru piețele energetice. Este menționat și un al doilea punct de presiune: acțiunile houthiștilor în zona Bab el-Mandeb, care ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice globale și accesul către Marea Roșie. Pregătiri operaționale: coordonare cu aliați regionali Doi oficiali iranieni citați spun că Teheranul a transmis grupărilor aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de amploare. Instrucțiunile ar viza un răspuns coordonat care s-ar putea întinde „de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”. Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta aceste informații, potrivit aceleiași relatări. Diplomație cu șanse reduse și constrângeri financiare Deși pregătirile militare sunt în derulare, canalul de negocieri ar rămâne deschis. Teheranul ar fi transmis Washingtonului, prin mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile. Propunerea ar include, potrivit autorităților iraniene citate în material: încetarea luptelor; ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene; deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari (aprox. 54 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate; acordarea unei derogări de la sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Donald Trump ar fi declarat că a respins propunerea, în timp ce presa de stat iraniană a relatat că Qatarul a transmis Teheranului un răspuns din partea SUA, aflat în analiză. Surse iraniene susțin că Washingtonul ar dori includerea programului nuclear în negocieri, în timp ce Teheranul condiționează discuțiile pe această temă de îndeplinirea a șapte condiții. În fundal, o preocupare majoră pentru conducerea iraniană ar fi capacitatea economiei de a rezista unei confruntări prelungite, în condițiile în care blocada americană a afectat exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri pentru Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile încă neclarificate: dacă SUA vor relua atacurile la scară largă și ce formă ar lua răspunsul iranian. Extinderea listei de ținte și accentul pus pe puncte strategice precum Strâmtoarea Hormuz indică însă un risc mai mare de escaladare cu efecte directe asupra transporturilor de energie și, implicit, asupra volatilității prețurilor la combustibili. [...]
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Serbia intră într-o perioadă de tranziție politică, cu alegeri prezidențiale și parlamentare programate până la finalul anului , după ce Ana Brnabić a preluat funcția de președinte interimar în urma demisiei lui Aleksandr Vučić, potrivit Digi24 . Miza imediată este stabilitatea instituțională într-un interval limitat la cel mult trei luni, până la organizarea scrutinelor. Brnabić devine astfel, în premieră, prima femeie membră a comunității LGBT care conduce Serbia. Ea va exercita atribuțiile de șef al statului cu titlu interimar, într-un context în care scena politică de la Belgrad este tensionată de proteste anticorupție, declanșate după tragedia de la gara din Novi Sad , unde au murit 14 tineri. Cine este Ana Brnabić și cum a ajuns în vârful puterii Ana Brnabić a intrat în politică în 2015, la invitația lui Vučić, și s-a alăturat partidului prezidențial în 2019. Înainte de cariera politică, a lucrat peste un deceniu în mediul privat. În 2016 a fost numită ministru al administrației publice, iar în 2017 a fost propusă de Vučić pentru funcția de prim-ministru. La acel moment, numirea ei a fost dublu simbolică: prima femeie premier și prima persoană gay șef al guvernului într-o țară majoritar ortodoxă și fostă comunistă, iar Digi24 notează că a fost o premieră și la nivelul estului Europei ortodox și postcomunist. În 2024, Brnabić a trecut de la conducerea guvernului la șefia parlamentului de la Belgrad. Poziționarea față de proteste și acuzațiile privind „tunul sonic” După tragedia de la Novi Sad și izbucnirea demonstrațiilor anticorupție, Brnabić s-a poziționat ferm împotriva manifestațiilor, criticând inclusiv acuzațiile potrivit cărora autoritățile ar fi folosit un „tun sonic” împotriva protestatarilor. „Protestatarii noștri sunt într-adevăr o specie aparte, care a simțit consecințele acelui fals tun sonic abia trei zile mai târziu.” Ce urmează: fereastră de maximum trei luni și alegeri până la final de an Mandatul de președinte interimar al Anei Brnabić este limitat la cel mult trei luni. Până la finalul anului, în Serbia ar urma să aibă loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare, ceea ce transformă interimatul într-o etapă-cheie de administrare a tranziției și de pregătire a scrutinelor. [...]
Statul ridică dobânzile la Tezaur până la 7,50% și extinde canalele de cumpărare , într-o nouă ediție disponibilă din 5 octombrie, cu venituri neimpozabile și posibilitatea de răscumpărare înainte de scadență, potrivit Digi24 . Miza pentru investitori este randamentul în lei, iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Noua ediție Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani și include titluri de stat în lei cu scadențe de unu, trei și cinci ani. Dobânda se plătește anual, iar câștigurile nu sunt supuse impozitării. Ce dobânzi oferă noua ediție Tezaur Ministerul Finanțelor lansează trei emisiuni, cu următoarele dobânzi anuale: scadență la 1 an: 6,50% pe an; scadență la 3 ani: 7% pe an; scadență la 5 ani: 7,50% pe an. Valoarea nominală a unui titlu este de 1 leu, iar dobânda se achită la datele prevăzute în prospectul emisiunii. Unde pot fi cumpărate și până când se pot face subscrieri Perioada de subscriere începe pe 5 octombrie și se încheie cel târziu pe 6 noiembrie, în funcție de canalul ales. Titlurile pot fi cumpărate astfel: prin Ghișeul.ro: 5 octombrie – 4 noiembrie; online, prin Spațiul Privat Virtual (SPV): 5 octombrie – 5 noiembrie; de la unitățile Trezoreriei Statului: 5 octombrie – 6 noiembrie; prin oficiile Poștei Române din mediul urban: 5 octombrie – 5 noiembrie; prin oficiile poștale din mediul rural: 5 octombrie – 4 noiembrie. Prin Ghișeul.ro pot investi cetățenii români care au cont pe platformă și dețin un card de debit; această opțiune a fost introdusă în martie 2025. Ce flexibilitate au investitorii și cum își pot muta banii în contul bancar O persoană poate face mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni, iar operațiunile pot fi anulate doar în perioada de subscriere, pe bază de cerere. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență, conform Ministerului Finanțelor. Pentru transferul banilor din contul de subscriere Tezaur într-un cont bancar personal, investitorii trebuie să completeze Ordinul de plată multiplu electronic (OPME), formular disponibil pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea „Tezaur Online”, care se transmite apoi prin SPV. Se aplică un comision de 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 de lei și de 6 lei pentru sume mai mari. Ministerul Finanțelor precizează că sumele atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, iar prospectul emisiunii (și eventualele modificări) urmează să fie publicat pe site-urile Ministerului Finanțelor și Poștei Române. [...]
Germania pregătește pentru 2027 primul regiment de drone al Bundeswehr , o schimbare operațională majoră care mută accentul armatei spre sisteme fără pilot, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării de la Berlin, Boris Pistorius , a spus că unitatea ar urma să fie înființată anul viitor și să devină operațională „în cursul anului 2027”, fiind descrisă drept „o unitate independentă pentru sisteme fără pilot”. Declarațiile au fost făcute la poligonul de antrenament militar de la Bergen, în nordul Germaniei, iar informațiile sunt atribuite agenției DPA. Regimentul ar urma să aibă până la 600 de membri și să acopere o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Pistorius a argumentat schimbarea prin nevoia de a integra dronele în modul de luptă terestru: „Oricine dorește să aibă succes pe uscat trebuie pur și simplu să stăpânească utilizarea sistemelor fără pilot.” De ce contează: trecerea la „sisteme fără pilot” devine o prioritate de capacitate Planul indică o repoziționare practică a Bundeswehr către utilizarea extinsă a dronelor, în condițiile în care conflictul din Ucraina a arătat rolul central al „războiului cu drone” în confruntarea cu Rusia. În acest context, Germania încearcă să intensifice utilizarea dronelor în armată, nu doar ca echipamente auxiliare, ci ca element organizat într-o unitate dedicată. Context: presiune pentru accelerarea desfășurării dronelor În același fir al accelerării, șeful armatei germane, Christian Freuding, declara în iunie, în timpul unei vizite la exercițiul militar Freedom Shield 2026 din Lituania, că există o intenție „urgentă” de a desfășura mai multe drone și sisteme de arme fără pilot. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce tipuri de drone vor fi folosite, ce buget este alocat sau care va fi calendarul detaliat de achiziție și instruire, însă direcția este explicită: Bundeswehr își construiește o capacitate autonomă dedicată sistemelor fără pilot, cu țintă de implementare în 2027. [...]
Grecia vrea un mecanism UE care să permită suspendarea temporară a dreptului de a cere azil în situații de „aflux masiv” sau când migrația este folosită ca „amenințare hibridă”, o schimbare cu potențial major de reglementare, pentru că ar deschide calea returnărilor accelerate fără evaluarea individuală a cererilor, potrivit Digi24 . Propunerea a fost prezentată de ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris , în cadrul Consiliului Afaceri Interne de la Luxemburg. Măsura este descrisă ca fiind controversată deoarece ar reprezenta o schimbare majoră de politică la nivel european: ar permite returnarea migranților fără analizarea individuală a cererilor de azil, ceea ce ar putea duce la „returnări colective”, interzise în prezent de legislația UE. Ce ar conține mecanismul propus și când s-ar activa Atena încearcă să includă ideea într-un „Cadru european de răspuns la situații de urgență”, o legislație pe care Comisia Europeană ar urma să o prezinte în lunile următoare, cu scopul de a combate migrația neregulamentară și „instrumentalizarea” migrației la frontierele externe ale Uniunii. Grecia propune un „Regim special de derogare”, care ar urma să fie activat doar în circumstanțe excepționale. Printre criteriile menționate se numără: creșterea rapidă a sosirilor neregulamentare; presiunea asupra infrastructurii locale; existența unor dovezi că fluxurile sunt organizate sau facilitate de țări din afara UE. Dacă ar fi activat, mecanismul ar permite: suspendarea temporară a depunerii cererilor de azil; proceduri accelerate de returnare; asistență imediată din partea Frontex (agenția UE pentru protecția frontierelor). Sprijin politic în UE și principalele obiecții Potrivit unor diplomați citați de Euronews, discuțiile de la Luxemburg au fost scurte, dar mai multe state membre ar fi dispuse să susțină măsura. Polonia, Germania, Austria și Danemarca sunt menționate printre țările care și-au arătat sprijinul. „Procedurile normale de azil nu pot avea loc atunci când este clar că [un aflux masiv de migranți] nu reprezintă o situație umanitară, ci una provocată de acțiuni de trafic de persoane și de dezinformare”, a declarat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt. „Dacă 70.000 de persoane, în special bărbați tineri, sosesc într-o singură zi, este evident că acest lucru nu are nimic de-a face cu azilul [...] și atunci nu mai poți lucra după regulile anterioare”, a afirmat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Ministrul belgian al Migrației, Anneleen Van Bossuyt, a spus, la rândul său, că nu ar trebui să existe „subiecte tabu” când sunt analizate măsuri pentru eficientizarea returnărilor migranților aflați în situație neregulamentară. În același timp, propunerea a fost criticată de politicieni de stânga, experți în migrație și organizații ale societății civile, care avertizează că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile existente. Context: precedente naționale și noul „Regulament privind returnarea” La nivel național, unele state au suspendat temporar, în trecut, procesarea cererilor de azil. Grecia a făcut acest lucru timp de o lună în martie 2020 și din nou pentru trei luni în iulie 2025, după o creștere a sosirilor pe mare din Libia. Polonia a introdus o măsură similară în martie 2025 pentru migranții care traversau frontiera dinspre Belarus. La nivelul UE, însă, dreptul de a solicita azil rămâne, conform normelor actuale, un drept pentru persoanele aflate pe teritoriul unui stat membru, iar cererile trebuie evaluate individual. Separat, în cadrul aceleiași reuniuni, miniștrii europeni au dat undă verde definitivă „Regulamentului privind returnarea”, o legislație menită să accelereze returnarea migranților fără drept legal de ședere. Actul permite statelor membre să înființeze, prin acorduri cu țări din afara Uniunii, centre de deportare în afara UE, numite „centre de returnare”. [...]
