Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina condiționează o pauză de atacuri asupra rafinăriilor rusești de livrări rapide de interceptoare Patriot, pe fondul epuizării stocurilor și al întârzierilor de aprobare din SUA, potrivit Digi24. Propunerea lui Volodimir Zelenski mizează pe un „troc” cu impact operațional imediat: reducerea presiunii asupra industriei petroliere ruse, în schimbul întăririi apărării aeriene ucrainene într-o perioadă de intensificare a atacurilor.
Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără rachete interceptoare Patriot din lotul furnizat de Statele Unite și a descris ultimul atac nocturn ca incluzând 16 rachete balistice și șase rachete de croazieră. În acest context, liderul de la Kiev spune că ar accepta oprirea, pentru 30 de zile, a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, dacă SUA ar furniza în același interval interceptoare Patriot pentru protejarea spațiului aerian ucrainean.
„Am putea opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia timp de 30 de zile, iar în schimb ne-am aștepta ca SUA să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian în aceleași 30 de zile (...) prin furnizarea de rachete interceptoare Patriot.”
Potrivit lui Zelenski, Washingtonul nu a transmis până acum un semnal că ar fi dispus să accepte această variantă.
Miza imediată este capacitatea Ucrainei de a respinge rachetele balistice, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice se intensifică, înainte de iarnă. Zelenski susține că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete deja achiziționate de state europene prin programul PURL (Lista de cerințe prioritare ale Ucrainei) și că un nou pachet ar aștepta aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.
În paralel, aliați europeni care ar vrea să transfere interceptoare din propriile stocuri ar aștepta, la rândul lor, autorizarea SUA.
„Rachetele sunt pregătite și ar putea fi deja în Ucraina. Dar, din păcate, aprobarea încă nu a fost acordată.”
În același registru, The Washington Post (citat de Digi24) a relatat că administrația Trump nu a autorizat mai multe transferuri planificate de interceptoare Patriot, de fabricație americană, din țări aliate către Ucraina.
Zelenski afirmă că Ucraina a propus anterior un armistițiu reciproc privind infrastructura energetică: Kievul ar fi oprit atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova ar fi încetat bombardamentele asupra infrastructurii electrice ucrainene. Potrivit lui, Vladimir Putin ar fi respins propunerea.
Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina a oprit pentru câteva zile atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, la solicitarea președintelui american Donald Trump, însă Rusia ar fi continuat loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene în acea perioadă.
Separat, Zelenski a sugerat că întârzierile și unele restricții neexplicate ar indica o decizie politică de încetinire a sprijinului american, invocând limitări ale serviciilor prin satelit Starlink și Starshield și lipsa unor avertizări timpurii privind lansări de rachete balistice. Administrația Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina.
Zelenski spune că a discutat situația cu reprezentanții lui Donald Trump duminică, 18 octombrie, și că speră să se întâlnească în zilele următoare, în Norvegia, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În lipsa unei decizii rapide privind interceptoarele Patriot, riscul operațional rămâne creșterea vulnerabilității orașelor și a infrastructurii critice ucrainene la atacuri, în timp ce Kievul încearcă să obțină sprijin printr-o formulă de compromis limitată în timp.
Recomandate
O nouă rundă de negocieri la Oslo ar putea contura un „pachet” postbelic pentru Ucraina, cu garanții de securitate, integrare europeană și un cadru economic menit să atragă investiții pe termen lung , în paralel cu pregătirea unei propuneri de pace care să fie prezentată Rusiei, potrivit Digi24 . Steve Witkoff , trimisul Casei Albe, se deplasează marți la Oslo pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni, a declarat un oficial american citat de Axios. Întâlnirea ar urma să reunească Ucraina, aliații europeni și Statele Unite, cu obiectivul de a elabora o propunere de pace care să fie prezentată Moscovei. Ce se discută la Oslo: securitate și „cadru economic postbelic” Potrivit oficialului american citat, discuțiile sunt structurate pe două direcții paralele, una dintre ele având o componentă economică explicită: „Asigurarea viitorului Ucrainei” : un viitor „suveran, sigur și prosper”, care să includă garanții credibile de securitate, integrare europeană și un cadru economic postbelic care să răspundă nevoilor financiare ale Ucrainei și să creeze oportunități pentru creștere economică și investiții pe termen lung. „Crearea condițiilor pentru o pace durabilă” : o propunere adresată Rusiei care să abordeze elementele necesare încheierii războiului, să contureze o nouă arhitectură de securitate între Rusia și Europa și să exploreze oportunități de cooperare economică în perioada postbelică. Cine ar urma să participe La discuțiile de la Oslo sunt așteptați, conform aceleiași surse, Zelenski, premierul norvegian Jonas Gahr Støre, reprezentanți ai țărilor din grupul E4 (Regatul Unit, Franța, Germania și Polonia), precum și oficiali ai UE și NATO. Întâlnirea vine după discuții anterioare desfășurate în Florida, la care au participat oficiali ucraineni și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei. Oficialul american a mai spus că, în ultima săptămână, reprezentanți americani, ucraineni și europeni au colaborat pentru a elabora propunerile. Următorul pas: posibilă vizită în Rusia și un dosar consular După Oslo, Witkoff intenționează să se deplaseze și în Rusia, unde speră să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin pentru a prezenta ideile discutate cu Ucraina și partenerii europeni, potrivit oficialului american. Vizita ar urma să includă și demersuri pentru eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat despre care autoritățile americane susțin că este reținut pe nedrept în Rusia. Jared Kushner, consilier al lui Donald Trump, nu va participa fizic la întâlnirea de la Oslo din cauza gripei, dar ar urma să se alăture în format virtual, conform aceleiași surse. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de un armistițiu de 60 de zile , argumentând că, în plin război, scrutinul ar fi dificil de făcut „corect” și în siguranță, inclusiv pentru militarii de pe front, potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu pentru emisiunea „ Meet the Press ” de la NBC News, Zelenski a fost întrebat dacă ar candida din nou la președinție în cazul în care Ucraina ar putea organiza alegeri în timpul războiului. Răspunsul său, citat de Ukrainska Pravda , a fost afirmativ. „Dacă vor avea loc în timpul războiului – desigur. Este responsabilitatea mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la începutul până la sfârșitul acestui război.” Ce condiții pune Zelenski pentru un scrutin în război Președintele ucrainean spune că, pentru a face posibilă organizarea alegerilor, ar fi nevoie de o încetare a focului de minimum 60 de zile, fără alte negocieri în paralel, timp în care autoritățile ar încerca să ajusteze legislația și să pregătească o infrastructură de securitate. Totodată, Zelenski a insistat că alegerile trebuie să fie „corecte” și să le permită soldaților să voteze, avertizând că, în condițiile actuale, un scrutin ar fi „periculos” și greu de crezut că poate fi organizat în mod credibil. Calendarul invocat după încheierea războiului Zelenski a mai spus că Ucraina ar avea nevoie de șase luni după încheierea războiului pentru a se pregăti pentru alegeri. Contextul politic: presiuni și replici între Washington, Kiev și Moscova Pe 10 octombrie, președintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat pe Zelenski că nu ar dori să pună capăt războiului și a afirmat că a sosit momentul ca Ucraina „să își aleagă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. În același context, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să organizeze alegeri dacă Rusia acceptă un armistițiu complet de 60 de zile. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a răspuns că Rusia nu este pregătită pentru un astfel de armistițiu și că Putin ar fi dispus să oprească atacurile doar în ziua alegerilor. Pe 14 octombrie, Zelenski s-a declarat încrezător că, dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, un nou lider nu ar încheia un acord cu Putin și ar continua să apere țara. [...]
Coreea de Sud își reduce prezența diplomatică în Ucraina , pe fondul unei dispute cu Kievul legate de transferul unor prizonieri de război nord-coreeni și al riscurilor de securitate generate de atacurile rusești, potrivit Digi24 . Ministerul de Externe de la Seul a anunțat că retrage personal diplomatic din Ucraina, invocând atât tensiunile apărute după ce Ucraina ar fi făcut public, „unilateral”, transferul către Coreea de Sud al unor prizonieri nord-coreeni, cât și dificultatea de a asigura securitatea diplomaților „sub amenințarea continuă a loviturilor rusești”. Informația este relatată de Yonhap, potrivit Agerpres. Ce rămâne funcțional la ambasada din Kiev Deși își reduce personalul, Coreea de Sud spune că va păstra canalele esențiale de comunicare cu Ucraina. Potrivit declarațiilor citate de Digi24, activitatea diplomatică va fi coordonată de însărcinatul cu afaceri de la ambasada din Kiev, iar personalul consular rămâne la post pentru a continua protecția cetățenilor sud-coreeni. Un purtător de cuvânt al ministerului, Park Doo-soon, a indicat că partea ucraineană nu ar fi făcut încă „pași clari” pentru rezolvarea diferendului diplomatic. Miza disputei: prizonierii nord-coreeni și comunicarea publică Contextul tensiunilor este legat de doi soldați nord-coreeni capturați de forțele ucrainene în ianuarie anul trecut, în regiunea Kursk, în timp ce luptau de partea Rusiei. Mai mulți oficiali de la Seul au afirmat că cei doi au ajuns în Coreea de Sud în septembrie 2025. În acest cadru, ambasadorul sud-coreean la Kiev a fost rechemat luna aceasta la Seul, iar Coreea de Sud și-a exprimat regretul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit public transferul prizonierilor. Seul a cerut explicații oficiale și scuze, solicitând totodată ca președinția de la Kiev să dezmintă existența unui acord de confidențialitate privind subiectul prizonierilor. De ce contează: semnal de risc operațional și diplomatic Retragerea de personal diplomatic este un indicator dublu: pe de o parte, al deteriorării relației bilaterale pe un subiect sensibil (prizonieri de război), pe de altă parte, al constrângerilor operaționale impuse de securitatea precară din Ucraina, în condițiile continuării atacurilor rusești. În practică, decizia reduce capacitatea de reprezentare directă la Kiev, chiar dacă funcțiile de bază sunt menținute prin însărcinatul cu afaceri și echipa consulară. [...]
Uniunea Europeană pregătește o strategie mai dură pentru Arctica , cu măsuri de supraveghere maritimă și protecție a infrastructurii critice, pe fondul temerilor că Rusia și China ar putea transforma noua rută de navigație din Nord într-un „punct de strangulare” pentru comerțul global, potrivit Digi24 . Strategia actualizată urmează să fie prezentată marți și mută accentul UE de la mediu către securitate și control operațional al riscurilor. Planul, descris de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , într-un interviu pentru The Times , vizează contracararea eforturilor sino-ruse de a domina Cercul Polar Arctic, în contextul în care retragerea gheții marine face tot mai utilizabilă Ruta Mării Nordului (NSR) de-a lungul teritoriului Rusiei, ca alternativă la traseele tradiționale. Ce include strategia UE: supraveghere, mobilitate militară și protecția cablurilor Potrivit informațiilor prezentate, strategia va include: un centru de supraveghere pentru urmărirea activităților maritime suspecte; sprijin pentru porturi și aeroporturi „de nivel militar”, pentru desfășurarea rapidă a trupelor; un centru pentru monitorizarea și repararea cablurilor submarine de date în caz de sabotaj; un „centru de securitate maritimă”, într-o locație încă nedivulgată, care ar urma să supravegheze „flota ascunsă” a Rusiei și activitățile submarinelor sale. Miza operațională este dublă: pe de o parte, controlul riscurilor de securitate pe o rută comercială emergentă; pe de altă parte, reducerea vulnerabilităților legate de conectivitate (cabluri submarine) într-o zonă în care sabotajul este tratat explicit ca scenariu. De ce contează Ruta Mării Nordului pentru comerț și securitate În material se arată că NSR începe deja să fie folosită de nave comerciale din China și din alte state din Pacific către Europa, iar în lunile de vară călătoriile ar fi „cu cel puțin o treime mai rapide” decât ruta consacrată prin Marea Roșie și Marea Mediterană. În acest context, Kallas susține că UE trebuie să colaboreze cu Statele Unite și Canada pentru a împiedica transformarea rutei într-un punct strategic de blocaj. „Cu astfel de părți interesate, putem împiedica [rivalii noștri] să creeze un nou punct de blocaj [și] să ne asigurăm că această rută rămâne deschisă pentru toată lumea.” Buget și capabilități: spărgătoare de gheață și tehnologii militare pentru Arctica Față de strategia din 2021, axată în principal pe mediu, versiunea actualizată este descrisă ca o declarație de intenție „mult mai marcată” geopolitic. Documentul ar urma să includă: angajamentul de a consolida flota europeană de spărgătoare de gheață; alocarea a 260 de milioane de euro (aprox. 1,3 miliarde lei) pentru tehnologii militare adaptate condițiilor arctice, precum aeronave pentru vreme extremă și senzori cu rază lungă de acțiune. În paralel, capitalele europene sunt îngrijorate că Rusia și China își extind puterea maritimă, inclusiv prin avantajul lor în numărul de spărgătoare de gheață și prin folosirea cercetării polare ca instrument de recunoaștere. Posibilă nuanțare a poziției UE privind forajul în Arctica Kallas „a părut să sugereze” că UE ar putea să-și modereze opoziția față de forajul pentru combustibili fosili în Arctica, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și gaze și al riscurilor geopolitice care afectează rutele energetice. „De aceea, desigur, toate țările analizează cu atenție și noile resurse, din care să poată obține această energie. Dar este un echilibru dificil de atins în ceea ce privește protejarea mediului.” Materialul notează și presiunea exercitată asupra Norvegiei (care nu este membră UE, dar este legată economic de piața europeană) în privința exploatării unor rezerve suplimentare. Dependența UE de parteneri și ecoul tensiunilor din jurul Groenlandei UE are o prezență teritorială limitată în Extremul Nord, la zonele nordice ale Finlandei și Suediei, ceea ce o face dependentă de parteneri. În articol sunt menționate recalibrări în relațiile cu: Canada, care negociază un statut de „membru asociat” al UE; Islanda, care a votat împotriva negocierilor de aderare, dar vrea relații economice mai profunde; Norvegia, interesată de o aliniere mai strânsă; Marea Britanie, care oferă o bază pentru misiuni de supraveghere aeriană a Arcticii la RAF Lossiemouth. În același timp, textul amintește că relația transatlantică a fost afectată de disputa legată de Groenlanda, tensiuni care, deși „dezamorsate” printr-un acord, ar fi lăsat urme de durată asupra încrederii dintre aliați. Ce urmează, conform informațiilor din articol: prezentarea, marți, a strategiei actualizate a UE pentru Arctica, care va seta cadrul pentru investiții și coordonare în zona de securitate maritimă, infrastructură critică și capabilități adaptate condițiilor arctice. [...]
DIICOT a declanșat 14 percheziții în Iași într-un dosar care vizează un centru de primire minori, cu acuzații de trafic de minori și droguri , o intervenție cu impact direct asupra funcționării și controlului instituțiilor de protecție a copilului, potrivit Digi24 . Perchezițiile au loc marți, 20 octombrie 2026 , și sunt făcute de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Mandatele vizează domiciliile unor persoane fizice și sediul unui centru de primire minori din județul Iași, într-o cauză ce include acuzații de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu (fără drept) și trafic de droguri de risc și mare risc. Potrivit DIICOT, ancheta indică faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, cu sprijinul altor minore instituționalizate, în locații din localitatea Verșeni și din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost. Procurorii mai susțin că ar fi existat și alte victime racolate din același centru, în același scop, tot cu sprijinul unor minore instituționalizate. În acest context, „în incinta centrului” ar fi fost introduse cantități de canabis și „substanțe cristaline”, care ar fi fost distribuite pentru consum propriu minorilor instituționalizați, conform comunicării DIICOT. Audierile urmează să se desfășoare la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele comunicate de anchetatori, iar rezultatele perchezițiilor și eventualele măsuri procesuale ulterioare nu sunt detaliate în material. [...]
Circulația pe încă 13 km din A0 Nord va fi deschisă pe 26 octombrie , ceea ce creează o legătură rutieră mai fluidă între marile autostrăzi din jurul Capitalei și reduce presiunea de trafic de pe actuala centură, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de Horațiu Cosma , secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care spune că luni, 26 octombrie, se deschide circulația pe ambele sectoare ale A0 Nord între Afumați, Pantelimon și conexiunea cu Autostrada A2 (spre Constanța). Segmentul are aproximativ 13 km și este împărțit între loturile 3 (Afumați – Pantelimon) și 4 (Pantelimon – Cernica/A2). Impact operațional: conexiuni mai rapide între autostrăzi și ocolirea centurii aglomerate Odată cu deschiderea ambelor loturi, șoferii ar urma să beneficieze de o conexiune continuă pe autostradă între A1, A2, A3 și DN1 la Otopeni, prin sudul, estul și nordul Capitalei, conform declarațiilor oficialului. În termeni practici, deschiderea acestor segmente înseamnă: mai puțină aglomerație pe drumurile din jurul Bucureștiului; legături mai rapide între marile autostrăzi; flexibilitate mai mare pentru transportul de persoane și de marfă; traversarea nordului și estului Capitalei fără dependența de actuala centură, descrisă ca „extrem de aglomerată”. Întârzierea Lotului 3 și solicitarea de penalități Cosma atrage însă atenția că Lotul 3 „trebuia să fie gata cu un an mai devreme” și susține că lucrările „nu au avansat la nivelul așteptărilor”. În acest context, spune că a cerut CNAIR o analiză contractuală și aplicarea penalităților „care se impun” firmelor responsabile de întârziere. Tot el precizează că, pe Lotul 4, lucrările au fost finalizate încă din vară, dar segmentul a rămas nefolosit până la finalizarea sectorului vecin, deoarece nu ar fi fost gândită o descărcare a traficului în DN3. [...]
