Știri
Știri din categoria Diverse
Marile companii din tehnologie au virat zeci de milioane de dolari către un proiect al Casei Albe, într-o campanie de strângere de fonduri care ridică întrebări despre potențiale conflicte de interese, în condițiile în care o parte dintre donatori ar fi avut legături cu contracte guvernamentale sau decizii favorabile, potrivit Libertatea.
În total, Donald Trump ar fi strâns 330 de milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) pentru o nouă sală de bal la Casa Albă, iar documente recente ar indica identitatea donatorilor. Nvidia și Apple ar fi donat câte 25 de milioane de dolari fiecare (aprox. 115 milioane lei).
Materialul indică faptul că „mai mult de jumătate” dintre donatori ar avea legături cu contracte guvernamentale sau cu decizii favorabile luate în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. În acest context, miza nu este doar dimensiunea finanțării, ci percepția că accesul și influența pot fi cumpărate prin donații către proiecte asociate administrației.
Un exemplu menționat este Nvidia, care ar fi făcut donația la trei luni după ce administrația Trump ar fi permis companiei să exporte microcipuri avansate către China, în pofida restricțiilor motivate de securitatea națională a SUA.
Pe lângă Nvidia și Apple, sunt menționați donatori din zona marilor corporații și a marilor averi, inclusiv:
Informațiile despre listă sunt atribuite The Washington Post, citat de Blick, conform articolului.
Textul mai arată că sectorul criptomonedelor ar fi contribuit cu 18 milioane de dolari (aprox. 83 milioane lei), inclusiv 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) de la gemenii Winklevoss, fondatorii bursei de criptomonede Gemini. În paralel, sunt menționate donații din zona petrolului, inclusiv cazul managerului de fonduri speculative Paul Singer, care ar fi donat 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) prin fundația sa, cu o lună înainte ca fondul său să primească aprobarea unei achiziții de 5,9 miliarde de dolari (aprox. 27,1 miliarde lei) a unei companii petroliere venezuelene.
Cei contactați de The Washington Post ar fi negat existența unei legături între donații și beneficiile obținute, însă articolul notează că suprapunerea de calendar „ridică semne de întrebare”.
Noua sală de bal, parte a aripii de est a Casei Albe, ar avea un cost estimat de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,8 miliarde lei). Până acum, administrația Trump ar fi strâns „mai mult de jumătate” din sumă, însă întrebările privind transparența și posibile favoruri politice ar rămâne, potrivit articolului.
Recomandate
Suspendarea de ultim moment a noilor sancțiuni SUA împotriva Rusiei redeschide incertitudinea de reglementare pe piața energiei , după ce președintele Donald Trump a blocat, prin decret, intrarea în vigoare a unui pachet legislativ abia promulgat, invocând „interesul național”, potrivit Digi24 . Măsura a fost luată cu doar două zile înainte de termenul-limită prevăzut în lege pentru aplicarea sancțiunilor și a atras condamnări din partea democraților din Congres. Legea fusese semnată chiar luna trecută de Trump, iar suspendarea a fost comunicată Congresului printr-o notificare, după ce decizia a fost publicată târziu în seară pe site-ul Casei Albe. Ce vizau sancțiunile și de ce contează pentru energie Pachetul legislativ, asociat cu numele senatorului Lindsey Graham (decedat), urmărea să reducă mai rapid fluxurile financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Concret, proiectul de lege prevedea: sancționarea unor oficiali ruși, a băncilor și a flotei „fantomă” de petroliere folosite pentru transportul energiei rusești; impunerea către președinte a aplicării unor taxe de până la 100% pentru cei mai mari cinci importatori de petrol sau gaze naturale rusești, cu o excepție pentru țările care importă sub 15% din exporturile de gaze naturale ale Rusiei și care au făcut pași semnificativi pentru reducerea importurilor. Casa Albă nu a explicat imediat în ce fel suspendarea ar servi „interesului național”, menționează publicația. Context: acordul privind motorina și tensiunile cu Ucraina Decizia vine la o săptămână după ce Trump a spus că SUA au acceptat să cumpere motorină din Rusia pentru a încerca să reducă prețurile globale la energie, deși acest lucru ar putea afecta Ucraina. În același timp, Trump și-a intensificat criticile la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , pe care îl acuză că nu a reușit să ajungă la un acord cu Vladimir Putin pentru încheierea conflictului. În acest context, Trump a anunțat și un acord cu Putin privind livrări de motorină: peste 300.000 de tone „imediat”, apoi încă 500.000 de tone în noiembrie, urmate de 1 milion de tone „imediat după aceea” și încă 3 milioane de tone „într-un interval scurt de timp”, potrivit relatării. Acordul privind motorina a fost criticat atât de republicani, cât și de democrați, care susțin că ar ajuta Rusia să-și continue războiul fără să reducă prețurile globale la combustibil, considerate ridicate în principal din cauza „războiului” lui Trump împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Implicații politice interne în SUA Sancțiunile ajunseseră și un subiect de campanie pentru senatoarea Darline Graham, sora senatorului decedat, numită să ducă la capăt mandatul rămas și aflată acum în cursa pentru un mandat complet. Într-o dezbatere cu candidata democrată Annie Andrews, ea a spus că a fost „mândră” de adoptarea măsurii, dar a recunoscut că aplicarea ține de președinte. „Aceasta îi oferă președintelui instrumente pe care le poate folosi, dacă dorește, pentru a pune capăt războiului prin sancțiuni economice.” În lipsa unei explicații detaliate din partea Casei Albe privind „interesul național”, suspendarea introduce un element suplimentar de impredictibilitate în politica de sancțiuni a SUA, cu efect direct asupra așteptărilor din jurul comerțului cu energie și al presiunii economice asupra Rusiei. [...]
FIFA ia în calcul reguli care să excludă politicienii de la Premiul pentru Pace , după controversele declanșate de acordarea distincției lui Donald Trump , potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță internă: conducerea forului încearcă să limiteze riscul de ingerință politică și de crize diplomatice asociate unui premiu lansat abia anul trecut. Potrivit informațiilor obținute de The Guardian , mai mulți membri ai Consiliului FIFA cer fie desființarea premiului, fie „depolitizarea” lui. Comisia pentru responsabilitate socială în fotbal urmează să formuleze o recomandare înaintea următoarei reuniuni a Consiliului, programată pentru 16 decembrie, la Doha. De ce contează: risc de conflict de interese și presiune politică În interiorul Consiliului FIFA există o convingere „larg răspândită” că premiul, în forma actuală, a fost compromis prin asocierea cu Trump. Unii membri și-au exprimat îngrijorarea că președintele american ar putea contesta alegerea unui viitor laureat, dacă nu îi convine, ceea ce ar putea declanșa o criză diplomatică. Subiectul a revenit pe agenda conducerii FIFA și în contextul unor întrebări legate de posibile conflicte de interese în organizație, după ce Gianni Infantino a anunțat că Premiul pentru Pace a fost trecut în responsabilitatea comisiei pentru responsabilitate socială. Ce schimbări sunt discutate Un scenariu considerat „cel mai probabil” în discuțiile interne, potrivit unui membru al Consiliului citat de The Guardian , este transformarea Premiului pentru Pace într-o distincție acordată unei persoane din lumea fotbalului, pentru contribuții la armonie socială și responsabilitate. În această variantă, regulile ar urma să prevadă explicit că premiul nu poate fi acordat unui politician. Context: premiul e nou, iar procedura de selecție nu a fost publică FIFA a anunțat în noiembrie anul trecut înființarea Premiului pentru Pace, care urma să „recompenseze persoanele” cu acțiuni „excepționale și extraordinare” în favoarea păcii. Trump a primit distincția în decembrie 2025, în cadrul tragerii la sorți pentru Cupa Mondială masculină, la Washington, când Infantino i-a înmânat un trofeu de aur, o medalie și un certificat. Procedura prin care Trump a fost ales câștigător nu a fost făcută publică, notează Digi24. În evaluarea sa, comisia pentru responsabilitate socială ar urma să stabilească reguli stricte pentru orice variantă a premiului care va fi păstrată și să prezinte detalii despre procedura de nominalizare și selecție a laureaților. [...]
Disputa privind restricțiile Starlink din Ucraina ridică semne de întrebare despre controlul operațional al unui serviciu privat cu rol militar , după ce Elon Musk l-a acuzat public pe Donald Trump pentru „haos”, dar mai multe surse susțin că Musk ar fi inițiat chiar el demersul care a dus la încetinirea serviciului, potrivit Digi24 . Informația-cheie, relatată „în exclusivitate” de The Telegraph , este că Musk l-ar fi abordat pe președintele SUA cu propunerea de a introduce limite de viteză pentru sistem, ceea ce ar fi afectat apărarea Ucrainei împotriva dronelor. Potrivit a patru surse familiarizate cu discuțiile, Trump ar fi fost de acord cu sugestia, ceea ce ar fi deschis calea ca Pentagonul să implementeze încetinirea vitezei în cadrul Starshield, versiunea de nivel militar a sistemului de comunicații prin satelit. Cine decide, de fapt, parametrii unui serviciu critic În spațiul public, Musk a susținut anterior că schimbările ar fi fost decise de armata SUA și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, indicându-l pe Trump. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris încetinirea drept o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”, într-o declarație făcută vineri, la Bruxelles, în marja unui summit al UE. Digi24 notează că, după o noapte descrisă drept „de carnagiu” la Kiev, pe fondul întreruperii serviciului, o sursă de rang înalt a spus că Musk ar fi fost îngrijorat de o posibilă reacție negativă din partea consumatorilor din Europa. Aceeași sursă a indicat că responsabilitatea ar fi fost împărțită: „El a postat pe Twitter că este nevinovat și că administrația SUA este cea care a făcut asta. Realitatea este că amândoi au fost implicați.” Un înalt oficial european și două surse ucrainene „bine informate” au confirmat această versiune, potrivit materialului. Reacții și negări la Washington Donald Trump a declarat vineri seara, la Casa Albă, că nu crede că nici el, nici Musk ar fi fost responsabili pentru pierderea accesului Ucrainei la Starlink. În plus, un oficial american anonim, citat de AFP (conform Digi24), a insistat că Trump nu a solicitat reducerea serviciilor Starshield pentru Ucraina: „Președintele nu a formulat niciodată o astfel de solicitare.” Digi24 mai consemnează că Trump a negat și informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene, relatare atribuită CNBC. De ce contează Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate operațională majoră: în condiții de război, parametri precum viteza sau disponibilitatea unui serviciu de comunicații prin satelit pot influența direct capacitatea de apărare, iar lanțul de decizie pare să se suprapună între o companie privată, Pentagon și decizia politică de la Casa Albă. În acest moment, pe baza informațiilor prezentate, rămâne neclar cine a inițiat efectiv măsura și cine a aprobat-o formal, în condițiile în care declarațiile publice și relatările din surse intră în contradicție. [...]
Elon Musk ar fi sugerat o limitare a Starshield pentru Ucraina , o măsură care ar fi redus capacitatea Kievului de a intercepta drone și rachete rusești, potrivit Bild . Informația, prezentată ca acuzație și bazată pe relatări despre discuții la nivel înalt, ridică o problemă de impact operațional: cât de vulnerabile sunt capabilitățile militare ale Ucrainei la decizii politice și comerciale legate de infrastructura satelitară. Publicația germană scrie că „Telegraph”, citând patru surse familiarizate cu discuțiile, susține că Musk ar fi mers direct la Donald Trump cu ideea de a limita viteza sistemului Starshield folosit în scopuri militare. O sursă ar fi afirmat chiar că Trump „a fost de acord”, iar ulterior Pentagonul ar fi implementat limitarea. Contextul menționat este o dispută între Trump și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski privind atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, în condițiile în care oficiali americani ar fi avertizat că Washingtonul ar putea opri schimbul de informații și alte forme de sprijin dacă aceste atacuri continuă. Ce efect ar fi avut limitarea, potrivit relatării Consecințele pentru Ucraina ar fi fost semnificative, conform aceleiași relatări: viteza dronelor asociate sistemului ar fi fost limitată la aproximativ 160 km/h, ceea ce ar fi făcut „practic imposibilă” interceptarea dronelor cu reacție și a rachetelor rusești, descrise ca având viteze de circa două ori mai mari. Zelenski este citat spunând că restricția a fost o „surpriză foarte periculoasă și neplăcută”. Dispută privind responsabilitatea: Musk vs. surse citate Bild notează că Musk a respins responsabilitatea și a declarat că „toate restricțiile privind viteza sau utilizarea” ar fi decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președinte. O sursă de rang înalt contrazice această versiune, susținând că Musk s-ar fi temut de reacții negative din partea clienților europeni după o noapte descrisă drept devastatoare la Kiev și că ar fi încercat să plaseze public responsabilitatea pe guvernul SUA. Aceeași sursă este citată cu afirmația că „adevărul este că ambele părți au fost implicate”, versiune care ar fi fost confirmată pentru „Telegraph” de un oficial european de rang înalt și de două surse ucrainene. Reacția Casei Albe și poziția Pentagonului Casa Albă neagă acuzația. Un reprezentant al guvernului SUA a declarat vineri pentru AFP: „Președintele nu a făcut niciodată o astfel de solicitare.” În același timp, Pentagonul nu ar fi explicat public până acum motivele restricțiilor. Potrivit articolului, situația „ar fi început să se îmbunătățească”, însă detaliile din materialul disponibil sunt trunchiate, iar amploarea și calendarul exact al revenirii nu pot fi verificate din textul furnizat. [...]
Revenirea Rusiei în discuțiile financiare ale G20, la invitația SUA, riscă să adâncească falia transatlantică pe tema sancțiunilor și să complice coordonarea pe energie și comerț, potrivit Digi24 , care citează CNBC. Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov , a participat joi la reuniunea G20 de la Bangkok , a doua sa prezență fizică la acest format de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În delegația Rusiei a fost inclusă și viceguvernatoarea Băncii Rusiei, Elizaveta Danilova, conform unui plan de așezare la masă consultat de CNBC; participarea lui Siluanov a fost confirmată de o persoană familiarizată cu situația. Un detaliu cu încărcătură diplomatică: potrivit documentului, delegații ruși au fost așezați între Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite. În același timp, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, figura ca participant. De ce contează: presiunea sancțiunilor și unitatea Occidentului Miza depășește protocolul. Revenirea Rusiei la masa discuțiilor „pune la încercare” cât de mult poate Washingtonul să reducă presiunea asupra Moscovei fără să se rupă de aliații europeni, în condițiile în care SUA dețin președinția G20 în acest an și au readus Rusia în discuțiile financiare după ani de izolare. În acest context, administrația Trump ar fi propus un acord pentru ridicarea temporară a sancțiunilor asupra importurilor de motorină din Rusia până în aprilie, ceea ce a atras critici din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni. Valdis Dombrovskis a declarat miercuri pentru CNBC că „acum nu este momentul să se relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei”. Reacția Europei și blocajul din G20 Tensiunile cu europenii nu sunt noi. La reuniunea G20 din august, la Asheville (Carolina de Nord), Klingbeil i-a cerut lui Siluanov să pună capăt războiului și a refuzat să apară alături de el în fotografia de grup; fotografia a fost făcută ulterior fără delegația rusă, după proteste europene. După reuniunea de joi, Klingbeil ar fi spus că nu va trata revenirea Rusiei ca pe o normalizare: „Nu se va pretinde că Rusia se întoarce acum ca membru normal al G20 și că își va ocupa pur și simplu locul la masă din nou – nici cu mine, nici cu ceilalți europeni”. Reuniunea miniștrilor de Finanțe s-a încheiat fără un comunicat comun, pe fondul divergențelor persistente între membri privind conflictul din Orientul Mijlociu, dezechilibrele comerciale și războiul Rusiei cu Ucraina. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care în mod normal ar fi prezidat discuțiile, a lipsit pentru a rămâne la Washington. Ce urmează Întâlnirea de la Bangkok ar fi putut pune bazele unei coordonări mai bune pe teme precum riscurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu și îngrijorările legate de datoria publică record din economiile avansate. Următorul test politic și economic pentru coeziunea G20 este summitul liderilor, programat în decembrie, la Miami. [...]
PNL Iași își asumă un vot împotriva învestirii Guvernului Niculescu-PSD, ceea ce adâncește incertitudinea politică și prelungește blocajul decizional, într-un moment în care partidul cere fie o majoritate „reformistă”, fie alegeri anticipate, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată în unanimitate de Biroul Politic Județean al PNL Iași, care anunță că nu va susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu , descris în comunicat ca fiind „controlat de PSD”. Liberalii ieșeni susțin că o formulă guvernamentală dominată de PSD nu ar oferi soluții credibile pentru depășirea crizei politice. De ce contează: semnal de fractură internă și risc de prelungire a crizei Poziționarea PNL Iași indică o linie dură față de o eventuală revenire a PSD la controlul guvernării și pune presiune pe negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. În lipsa unei susțineri suficiente pentru învestire, scenariile invocate de organizația județeană rămân limitate la două opțiuni: o majoritate „reformistă” sau alegeri anticipate. În comunicat, PNL Iași argumentează că România nu poate depăși criza actuală „printr-o formulă guvernamentală dependentă de PSD”, partid pe care îl consideră responsabil pentru „blocajele și instabilitatea recentă”. Critici privind componența și mandatul premierului desemnat Organizația județeană contestă componența guvernului propus, invocând „probleme grave de integritate și competență”. Sunt menționate nominalizările Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete, despre care PNL Iași afirmă că ar avea deficiențe administrative sau etice. Totodată, PNL Iași susține că desemnarea lui Luca Niculescu, „un premier fără partid propriu și fără o bază parlamentară independentă”, ar echivala cu acordarea unui „cec în alb” pentru PSD și că influența sa asupra miniștrilor PSD ar fi „aproape nulă”. Mesajul conducerii locale: „nu legitimăm” formula propusă Președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a declarat că partidul nu poate fi folosit pentru „legitimarea” acestei formule politice și că România ar avea nevoie de un guvern „reformist”, nu de unul construit pentru a satisface interesele PSD. Declarațiile lui Muraru sunt atribuite de Libertatea agenției news.ro, care este citată în material. În final, PNL Iași reiterează că ieșirea din criză ar trebui să vină fie prin constituirea unei majorități reformiste „credibile”, fie, dacă aceasta nu se conturează, prin alegeri anticipate. [...]
