Știri
Știri din categoria Diverse
DIICOT a declanșat 14 percheziții în Iași într-un dosar care vizează un centru de primire minori, cu acuzații de trafic de minori și droguri, o intervenție cu impact direct asupra funcționării și controlului instituțiilor de protecție a copilului, potrivit Digi24.
Perchezițiile au loc marți, 20 octombrie 2026, și sunt făcute de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Mandatele vizează domiciliile unor persoane fizice și sediul unui centru de primire minori din județul Iași, într-o cauză ce include acuzații de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu (fără drept) și trafic de droguri de risc și mare risc.
Potrivit DIICOT, ancheta indică faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, cu sprijinul altor minore instituționalizate, în locații din localitatea Verșeni și din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost.
Procurorii mai susțin că ar fi existat și alte victime racolate din același centru, în același scop, tot cu sprijinul unor minore instituționalizate. În acest context, „în incinta centrului” ar fi fost introduse cantități de canabis și „substanțe cristaline”, care ar fi fost distribuite pentru consum propriu minorilor instituționalizați, conform comunicării DIICOT.
Audierile urmează să se desfășoare la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele comunicate de anchetatori, iar rezultatele perchezițiilor și eventualele măsuri procesuale ulterioare nu sunt detaliate în material.
Recomandate
DIICOT a extins blocarea activelor în dosarul Nordis, punând sechestru pe 184 de imobile și 14 terenuri, într-o mișcare care vizează acoperirea unui prejudiciu reclamat de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei) , potrivit Digi24 . Măsura vine pe fondul extinderilor urmăririi penale pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și al unui nou val de plângeri. Sechestrul asigurător a fost dispus prin ordonanță la 19 octombrie 2026 de DIICOT – Structura Centrală și vizează bunuri aparținând unor societăți comerciale cercetate în cauză. Conform comunicării DIICOT citate de Digi24, bunurile sunt evaluate la 12.038.908,96 euro (aprox. 60 milioane lei), pe baza grilelor notariale, iar sechestrul este instituit „până la concurența sumei de 58 milioane de euro”. Ce bunuri au fost puse sub sechestru Măsura se referă la: 184 de imobile, dintre care: 155 apartamente, 8 parcări, 4 spații comerciale, un subsol și 2 boxe, nefinalizate; 14 terenuri. De ce contează: presiune pe recuperarea prejudiciului Potrivit procurorilor, decizia are legătură cu extinderile urmăririi penale dispuse la 10.10.2025 și 18.08.2026, „corespunzător unui număr de 363 de plângeri penale noi”, formulate de persoane vătămate, persoane fizice sau juridice. Prejudiciul reclamat cumulat este de peste 58 milioane de euro (aprox. 290 milioane lei). În august, DIICOT a extins urmărirea penală în dosarul Nordis, în care au fost reținute 11 persoane, între care Laura Vicol (fost deputat PSD) și soțul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, pentru infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Cine este vizat și ce urmează în anchetă DIICOT arată că măsura îi vizează pe administratorii unui grup de firme (inculpați în cauză) și patru societăți comerciale, toate urmărite penal, în legătură cu „acte materiale noi” de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, procurorii menționează că 50 de noi plângeri au fost făcute de 109 păgubiți, iar prejudiciul suplimentar ar depăși 42 milioane lei, 14 milioane euro (aprox. 70 milioane lei) și 17.000 de dolari (aprox. 80.000 lei). În octombrie 2025, DIICOT a extins din nou ancheta după primirea a „trei sute de noi plângeri”, iar până atunci 850 de persoane aveau calitatea de victime. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează politica pentru Arctica ca măsură de securitate economică , pe fondul intensificării prezenței militare rusești și al deschiderii de noi rute maritime și accesului la materii prime critice, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat adoptarea unei noi Strategii europene pentru Arctica, care combină obiective de securitate, climă și prosperitate. Strategia este prezentată ca un cadru de cooperare politică pentru parteneri „care împărtășesc aceeași viziune” și are în centru oamenii, securitatea, clima și prosperitatea. Comisia Europeană indică patru priorități: consolidarea securității și a rezilienței, răspunsul la schimbările climatice, prosperitatea și oportunitățile pentru oamenii și comunitățile din regiunea arctică. „Trebuie să acționăm și să ne modificăm poziția strategică.” De ce contează economic: materii prime critice și rute maritime În noua abordare, Arctica este legată explicit de „securitatea economică” a Uniunii, pe măsură ce regiunea devine mai accesibilă și crește relevanța ei pentru comerțul internațional. Bruxelles-ul mizează pe două direcții principale: acces la materii prime critice, necesare tranzițiilor verde și digitală; oportunități de dezvoltare a unor noi rute maritime și a infrastructurii de conectivitate. Ursula von der Leyen a susținut că obiectivul este transformarea acestor oportunități în prosperitate pentru comunitățile arctice, concomitent cu întărirea rezilienței economice a Europei. Componenta de securitate: Rusia și riscurile pentru stabilitatea regională Un motiv central pentru actualizarea strategiei este deteriorarea mediului de securitate. Șefa Comisiei Europene a avertizat că Rusia își consolidează prezența militară în Arctica și folosește acțiuni hibride împotriva statelor vecine, cu efecte care depășesc regiunea și ating UE „în ansamblu”. În acest context, von der Leyen a invocat riscuri pentru suveranitate, integritate teritorială și pentru normele internaționale care au contribuit la menținerea stabilității în Arctica. Clima, un factor care amplifică miza economică și operațională Strategia păstrează schimbările climatice ca element central. Potrivit Ursulei von der Leyen, Arctica se încălzește de aproape patru ori mai repede decât media globală, iar efectele se propagă și în Europa, inclusiv prin fenomene meteorologice mai extreme și mai persistente, cu impact asupra ecosistemelor, agriculturii și resurselor de apă. Cine este direct vizat în UE și ce urmează Comisia Europeană arată că trei state membre ale UE fac parte din regiunea arctică și că peste 500.000 de cetățeni europeni locuiesc acolo, ceea ce susține argumentul că evoluțiile din zonă afectează direct securitatea, clima și prosperitatea Europei. În plan extern, UE își propune o cooperare mai strânsă cu aliații din Arctica, inclusiv Canada, pentru menținerea stabilității și securității în regiune, în paralel cu obiectivele de dezvoltare economică și protecție a mediului. Detaliile de implementare și calendarul măsurilor nu sunt precizate în materialul citat. [...]
PSD cere o radiografie a finanțelor publice și împinge rectificarea în prim-plan , după ce noul guvern condus de Luca Niculescu a trecut de votul Parlamentului, potrivit Digi24 . În prima conferință de presă de după învestire, liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că situația bugetară este „foarte grea” și a cerut prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului fostului premier Ilie Bolojan. Grindeanu a legat discuția despre deficit de plăți restante și cheltuieli neacoperite, afirmând că „este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când nu ți-ai plătit facturile” și când nu sunt asigurate cheltuielile esențiale de funcționare ale statului până la finalul anului. Termen de două săptămâni pentru „situația fiscală la zi” Șeful PSD a spus că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar urma să vină în fața Parlamentului, în două săptămâni, pentru a prezenta „situația financiară la zi”, într-un cadru care să evite „nuanțe” ce ar putea duce la interpretări. „Noi am dat un termen de două săptămâni pentru prezentarea în Parlament a situaţiei financiare la zi (...) ministrul Finanţelor (...) trebuie să vină şi să spună direct în ce situaţie ne aflăm.” Grindeanu a indicat și câteva ordine de mărime pe care le pune pe seama presiunilor bugetare imediate, precizând că se bazează pe informații „multe dintre ele publice”: aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pe lucrări executate și nefacturate, „din ce spun constructorii din România” (în material este menționat și echivalentul de 16 miliarde de lei ); 10–12 miliarde de lei necesare pentru funcționarea statului până la sfârșitul anului; 5 miliarde de lei de plătit „conform sentințelor în justiție”. În această logică, liderul PSD a spus că doar prin însumarea acestor poziții se ajunge „peste 30 de miliarde” în acest moment. Rectificarea bugetară, condiționată de „radiografie” Grindeanu a indicat rectificarea bugetară drept „al doilea pas”, dar a condiționat-o de prezentarea prealabilă a situației fiscale complete. A susținut că serviciile esențiale trebuie asigurate, iar apoi trebuie pregătit bugetul pentru 2027, care să respecte angajamentele României și, în același timp, să înceapă să corecteze „nedreptăți”, cu priorități menționate explicit: pensionari, mame și veterani. Totodată, liderul PSD a vorbit despre nevoia de a produce și colecta mai mult și de a reduce cheltuielile „prin eficientizarea cu adevărat a activității statului”, nu „contabil”. Presiune internă pe miniștri și mesaj politic către opoziție În plan operațional, Grindeanu a transmis că nu va exista „perioadă de grație” pentru miniștri și că „cine nu ține pasul va pleca acasă”, insistând pe ideea de rezultate rapide. În plan politic, a reluat criticile la adresa fostului premier Ilie Bolojan și a pus dificultățile bugetare pe seama guvernărilor anterioare, acuzând PNL și USR că ar fi lăsat „gropi bugetare uriașe”. Ce urmează, conform declarațiilor din material, este prezentarea în Parlament a situației fiscale în termenul avansat și abia apoi discuția despre rectificarea bugetară și pașii următori de construcție a bugetului pentru 2027. [...]
Samsung pariază pe modemuri 5G pe 2 nm în Galaxy S28 pentru a reduce consumul și a îmbunătăți autonomia , potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: modemul 5G este un consumator important de energie, iar trecerea la un proces de fabricație mai avansat ar putea aduce câștiguri directe la capitolul durată a bateriei. Informația din material indică faptul că seria Galaxy S28 ar urma să fie echipată cu modemuri 5G realizate pe tehnologia de 2 nanometri (nm). „2 nm” descrie, pe scurt, o generație de fabricație mai fină a cipurilor, asociată în general cu eficiență energetică mai bună și, uneori, cu performanțe mai ridicate, deși efectul final depinde de implementare. De ce contează: autonomia, un diferențiator comercial într-o piață matură În segmentul premium, unde creșterile de performanță de la un an la altul sunt tot mai puțin vizibile pentru utilizatorul obișnuit, autonomia rămâne un criteriu de cumpărare cu impact imediat. Un modem 5G mai eficient poate reduce consumul în scenarii reale (date mobile, zone cu semnal variabil), ceea ce se traduce în potențial mai mult timp între încărcări. Materialul nu oferă cifre privind câștigul de autonomie și nici detalii despre furnizorul exact al modemurilor sau despre calendarul de producție, astfel că amploarea beneficiului rămâne, deocamdată, incertă. Ce urmează Dacă planul se confirmă, integrarea modemurilor 5G pe 2 nm în Galaxy S28 ar semnala o direcție de optimizare a consumului la nivel de componente-cheie, nu doar prin software sau prin creșterea capacității bateriei. Rămâne de văzut când și în ce configurații va aplica Samsung această schimbare, precum și dacă va fi disponibilă pe toate modelele din gamă. [...]
Învestirea Guvernului Niculescu pune capăt blocajului politic și deschide etapa deciziilor cu impact economic imediat , în condițiile în care premierul leagă direct cele aproape șase luni de criză de „costuri pentru români”, de la facturi la șomaj, potrivit Digi24 . Luca Niculescu a spus că Executivul își începe activitatea „imediat”, iar prima ședință de Guvern este programată chiar în seara zilei votului. Cabinetul a primit „cu mult peste” pragul de 233 de voturi necesare pentru învestire, iar premierul a mulțumit partidelor și grupurilor parlamentare care au susținut noul Executiv: PSD, PNL, UDMR, minoritățile și parlamentarii care au votat Guvernul. „Este un moment important pentru România, ieșim din șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă. Chiar din această seară vom organiza prima ședință de Guvern. Prioritățile sunt cunoscute. România nu mai poate aștepta.” Miza economică: „costuri pentru români” după luni de instabilitate În declarațiile de după vot, Niculescu a încadrat criza politică drept o perioadă cu efecte economice resimțite direct de populație, indicând explicit câteva consecințe. „Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, înseamnă costuri pentru români, pe care le resimt în facturi, creșterea șomajului, situația economică, geopolitică.” Mesajul central al premierului este că România are din nou „un Guvern cu puteri depline”, ceea ce, în logica economică, reduce riscul de amânare a deciziilor și permite reluarea rapidă a activității executive. Ce urmează: prima ședință de Guvern, „chiar în această seară” Premierul a anunțat că noul Executiv va ține prima ședință în aceeași zi cu votul de învestitură. În același timp, Niculescu a descris componența echipei ca fiind mixtă — politicieni, persoane cu experiență și independenți din mai multe medii — și a susținut că vor lucra împreună ca „o echipă”. Articolul Digi24 nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre măsuri concrete sau un calendar de politici publice; singura certitudine operațională comunicată este începerea imediată a activității guvernamentale prin ședința din această seară. [...]
Nicușor Dan a formalizat instalarea noului Executiv , semnând decretul de numire a Guvernului condus de Luca Niculescu, după votul de încredere din Parlament, potrivit Digi24 . Decizia închide procedural etapa de învestire și permite Guvernului să intre imediat în funcțiune, inclusiv cu primele decizii cu miză economică și bugetară anunțate de premier. Odată cu numirea Cabinetului, președintele a semnat și decretele necesare pentru eliberarea din funcțiile anterioare a două persoane propuse ca miniștri: Sorin Costreie (Educație) și Sebastian-Dănuț Neculăescu (Afaceri Externe). Măsurile sunt parte din pașii administrativi obligatorii pentru preluarea portofoliilor. Schimbări de funcții înainte de preluarea portofoliilor Conform Administrației Prezidențiale, Sebastian-Dănuț Neculăescu a fost rechemat din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și de șef al Delegației Permanente a României la Alianță, fiind propus pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe. Valentin-Sorin Costreie a fost eliberat, la cerere, din funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie, după ce a fost propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării. În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat și decretul de numire a lui Cornel Olendraru în funcția de consilier prezidențial, începând cu 20 octombrie 2026. Votul din Parlament și componența politică a Cabinetului Guvernul condus de Luca Niculescu este format din miniștri PSD și independenți. Cabinetul a primit votul de încredere al Parlamentului cu 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, dintr-un total de 338 de voturi exprimate. Printre portofoliile-cheie pentru economie și buget se regăsesc: Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare (independent) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir (PSD) Ministerul Energiei: Dumitru Chisăliță (independent) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Alexandru Mihai Ghigiu (PSD) Ce urmează: jurământul și prima ședință Ceremonia depunerii jurământului de învestitură este programată marți, de la ora 19:00, la Palatul Cotroceni . Premierul Luca Niculescu a anunțat că prima ședință a Executivului va avea loc tot marți seară, la Palatul Victoria. Învestirea noului Cabinet vine după mai bine de cinci luni de criză politică, iar premierul a spus în Parlament că Guvernul trebuie să înceapă rapid lucrul la prioritățile economice și bugetare ale României. [...]
