Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump își înăsprește mesajul înainte de alegerile „midterm”, mizând pe scenarii de colaps economic și pe teama de violențe sociale pentru a mobiliza electoratul republican, potrivit Bild.
Publicația notează că președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, se află într-un turneu de campanie prin țară în finalul cursei către alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, pe fondul semnalelor că el și partidul său ar fi „pe drumul spre înfrângere”. În acest context, tonul lui Trump devine „mai întunecat” și „aproape apocaliptic”, cu avertismente repetate privind consecințele unei victorii democrate.
În discursurile sale, Trump le transmite alegătorilor că ar avea de ales între a vota republicanii sau a „risca o catastrofă națională”, arată articolul. Ca element de campanie, el invocă inclusiv recentele tulburări din Franța, prezentate drept un avertisment pentru SUA.
La un miting în statul Kansas, Trump a făcut referire la imagini cu incendii și violențe, susținând că acestea ar fi ceea ce „radicalii democrați” ar vrea să aducă în America, potrivit relatării. În același discurs, el i-a ironizat pe democrați folosind o formulare jignitoare.
Dincolo de tema ordinii publice, Trump își construiește argumentația și pe un risc major pentru economie, conform aceleiași surse: un posibil „colaps economic” în cazul în care democrații câștigă alegerile.
Publicația consemnează că Trump a vorbit despre perspectiva unei „Mari Depresiuni” similare celei de acum aproape 100 de ani, asociată cu „sărăcie în masă”, în scenariul unei victorii democrate. Articolul nu oferă însă detalii despre indicatori economici sau măsuri concrete care ar susține această prognoză, ci o prezintă ca parte a retoricii electorale din finalul campaniei.
Recomandate
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]
JD Vance refuză să se implice în alegerile din Israel , evitând să-l susțină pe Benjamin Netanyahu , într-un gest care evidențiază o diferență de linie față de Donald Trump și care poate influența modul în care administrația de la Washington își calibrează mesajele externe înaintea alegerilor intermediare din SUA, potrivit Digi24 . Vicepreședintele american a făcut declarațiile într-un interviu acordat luni lui Mark Halperin, în emisiunea „2WAY Tonight”, difuzată pe platforma 2WAY, într-un material relatat de POLITICO . Vance nu l-a criticat direct pe Netanyahu, dar a spus că nu vrea să se implice în alegerile unei țări străine, în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. „Preşedintele dispune de cea mai eficientă susţinere din istoria politică americană sau internaţională. Eu susţin candidaţii americani, iar asupra acestora îmi concentrez atenţia în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului. Aşadar, nu mă implic în alegerile din Israel”, a declarat Vance. El a insistat că poziția sa nu este una de opoziție față de Netanyahu, ci una de neimplicare. „Nu sunt împotriva susţinerii lui. Nu sunt în favoarea susţinerii lui. Pur şi simplu nu mă implic în alegerile din Israel”. Diferența față de Trump și miza de calendar În contrast, Donald Trump și-a declarat duminică sprijinul pentru Netanyahu, în timp ce premierul israelian încearcă să obțină un avantaj înaintea alegerilor parlamentare programate săptămâna viitoare, mai notează Digi24. Din informațiile disponibile în material, Vance își justifică reținerea prin prioritizarea agendei interne americane înaintea alegerilor intermediare, ceea ce sugerează o abordare mai prudentă în privința asumării publice a unor poziții care pot deveni subiect de dispută politică în SUA. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
