Știri
Știri din categoria Diverse
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara, pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice, avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean.
În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”.
Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice.
„Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.”
În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot, pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești.
„Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.”
Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”.
Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres.
Recomandate
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
Ucraina spune că a primit „câteva” rachete Patriot, dar fără detalii despre furnizor sau volum , o opacitate care complică evaluarea capacității reale de apărare aeriană și a ritmului de reconstituire a stocurilor, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de publicație site-ului Ukrainskaia Pravda , care citează o declarație a președintelui Volodimir Zelenski consemnată de Interfax-Ucraina . Zelenski a spus că au sosit rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, însă nu a indicat nici țara furnizoare, nici numărul livrat și nici tipul rachetelor. Declarația a fost făcută la Kiev, pe 25 august, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu președintele Estoniei, Alar Karis. „Sincer să fiu, au sosit și câteva rachete Patriot. Nu pot spune câte, dar sunt câteva. Avem nevoie de mai multe.” Ce a mai primit Kievul și ce urmează Pe lângă rachetele Patriot, Ucraina ar fi primit și sisteme de apărare aeriană Crotale, precum și rachete pentru acestea, plus rachete AIM, destinate interceptării rachetelor rusești. Zelenski a adăugat că Ucraina a primit confirmarea că vor fi livrate suplimentar sisteme Crotale și muniție aferentă. Crotale NG este descris ca un sistem francez sol-aer cu rază scurtă, destinat țintelor aeriene la altitudini joase și foarte joase; Franța a furnizat anterior Ucrainei două astfel de sisteme, conform informațiilor din articol. Context tehnic: tipuri de rachete și platforme de lansare Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina , sistemele Patriot pot folosi trei tipuri de rachete: PAC-2, PAC-3 CRI și PAC-3 MSE. În același material se precizează că PAC-2 sunt orientate în principal către aeronave și rachete de croazieră, în timp ce PAC-3 CRI și PAC-3 MSE pot intercepta rachete balistice. Ministerul mai arată că rachetele AIM se află de mai mulți ani în dotarea forțelor ucrainene și pot fi lansate atât de pe avioane F-16, cât și de pe sistemele terestre NASAMS. Ucraina folosește AIM-9 Sidewinder, AIM-120 AMRAAM și AIM-7 Sparrow împotriva țintelor aeriene. Anterior, Zelenski declarase că Statele Unite vor furniza Ucrainei rachete pentru Patriot în fiecare lună, mai notează articolul. [...]
Iranul și Rusia pregătesc un memorandum de 25 de miliarde de dolari (aprox. 112,5 miliarde lei) pentru noi centrale nucleare , care ar urma să fie semnat cu ocazia întâlnirii dintre președintele iranian Masoud Pezeshkian și președintele rus Vladimir Putin , săptămâna viitoare, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kârgâzstan, potrivit Digi24 . Informația a fost relatată de agenția iraniană semi-oficială Mehr, iar detaliile despre întâlnire au fost oferite de ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, într-o relatare preluată de CNN și citată de News.ro. Jalali a spus că cele două țări au convenit asupra unui „memorandum de înțelegere în valoare de 25 de miliarde de dolari” pentru construirea de noi centrale nucleare și că terenul pentru o nouă instalație nucleară în apropierea Golfului Persic a fost deja desemnat. Ce înseamnă economic: un proiect major de infrastructură energetică Valoarea anunțată – 25 de miliarde de dolari – indică un angajament financiar de amploare într-un sector strategic, cu efecte potențiale asupra lanțurilor de furnizare, finanțării și cooperării tehnologice dintre cele două state. În același timp, materialul nu precizează calendarul investițiilor, structura finanțării sau companiile implicate, astfel că impactul concret (termene, capacități instalate, contractori) rămâne, deocamdată, neclar. Context: summitul OCS și separarea de discuțiile Iran–SUA Întâlnirea Pezeshkian–Putin ar urma să aibă loc în marja summitului OCS găzduit de Bișkek. OCS este descrisă ca un organism cu 10 membri din Europa și Asia, în care statele discută despre stabilitatea regională, comerț și amenințări. Printre membri se numără China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, India, Pakistan, Belarus și Iran. Potrivit aceleiași surse, proiectul nu are legătură cu memorandumul de înțelegere semnat în iunie între Iran și SUA. Un element geopolitic adiacent: vizita șefului CIA la Moscova Anunțul vine și în contextul unei „vizite misterioase” la Moscova a șefului CIA, John Ratcliffe, iar „unii experți” consideră că discuțiile sale ar fi putut viza subiectul Iran. Articolul nu oferă însă detalii suplimentare despre agenda vizitei sau concluzii confirmate oficial. [...]
Ungaria își schimbă oficial linia de politică externă față de Rusia , după ce noul guvern de la Budapesta a calificat Moscova drept o „amenințare”, într-un document de orientare pentru delegația maghiară la Adunarea Generală a ONU din septembrie, potrivit Digi24 . Documentul, semnat de premierul Peter Magyar și publicat în Monitorul Oficial marți seara, stabilește liniile directoare ale poziției Ungariei la ONU și marchează o ruptură față de politica promovată anterior de Viktor Orban, notează dpa, citată de Digi24. În text, Budapesta condamnă „agresiunea militară rusă” și afirmă că susține „pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” în granițele recunoscute internațional, precum și dreptul acesteia la autoapărare. Documentul mai arată că „comportamentul Rusiei reprezintă o amenințare pentru Ungaria, Europa și ordinea mondială” și că Ungaria sprijină eforturile pentru negocieri privind „o pace durabilă” și „garanții de securitate pe termen lung” pentru Ucraina. De ce contează: semnal de repoziționare în UE și NATO Schimbarea de ton are relevanță directă pentru dinamica deciziilor europene, în condițiile în care, în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban, Ungaria a diluat sau a blocat sancțiunile UE împotriva Rusiei și a derulat campanii de denigrare împotriva Ucrainei, ceea ce a atras critici constante din partea Uniunii Europene, potrivit aceleiași relatări. După preluarea puterii, Magyar a anunțat o schimbare față de politica externă a predecesorului său, iar guvernul de centru-dreapta a permis, în iunie, demararea negocierilor de aderare la UE cu Kievul, pe care Orban le blocase timp de doi ani. În discuțiile bilaterale cu Ucraina, Ungaria ar fi rezolvat și majoritatea problemelor controversate, inclusiv cele legate de drepturile minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia . Limite și continuități: fără arme directe pentru Kiev În pofida repoziționării, Ungaria continuă să refuze furnizarea directă de arme către Ucraina, spre deosebire de alte state membre NATO, și se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la UE, mai arată sursa citată. [...]
Belarus își testează capacitatea de reacție militară după ce președintele Aleksandr Lukașenko a ordonat o inspecție inopinată a pregătirii operaționale a Forțelor Armate, pe fondul vizitei neanunțate la Moscova a șefului CIA, John Ratcliffe , potrivit Digi24 . Secretarul de stat al Consiliului de Securitate din Belarus, Alexander Volfovich, a spus că, în cadrul verificărilor, una dintre brigăzi va părăsi locul de dislocare permanentă și va îndeplini „o serie de misiuni”, fără ca detaliile să fie făcute publice, invocând deciziile ce urmează să fie luate de conducerea armatei și de Statul Major General. Oficialul a precizat că exercițiul va pune accent pe „metodele de lovire a unui potențial adversar”, ținând cont de experiența conflictelor din Ucraina și Iran, iar obiectivul este evaluarea capacității unităților de a desfășura acțiuni de luptă „în condiții moderne”. În același timp, Volfovich a cerut să nu se tragă concluzii alarmiste, afirmând că nu ar fi vorba despre „ceva supranatural”. Context: consolidare militară la granița cu Ucraina și semnale dinspre Moscova În paralel, comandantul forțelor de operațiuni speciale din Belarus, Alexandr Iljukevici, a declarat anterior că Minsk a început formarea unei noi brigăzi de desant și asalt în apropierea frontierei cu Ucraina, unitate care urma să fie dislocată în zona orașului Gomel. În acest tablou, The Wall Street Journal a relatat, citând surse, că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front în Ucraina și că Moscova ar intenționa să folosească Belarusul pentru operațiuni împotriva statelor vecine membre NATO, inclusiv pentru lansarea de drone. Tot în acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-ar fi avertizat telefonic pe Lukașenko să nu se lase atras în război, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit despre construirea de infrastructură militară belarusă de-a lungul frontierei, care ar putea fi folosită într-o agresiune împotriva Kievului. Legătura cu vizita șefului CIA la Moscova John Ratcliffe a efectuat o vizită neanunțată la Moscova pe 25 august, iar Kremlinul a susținut că acesta nu s-a întâlnit cu Vladimir Putin, scopul fiind stabilirea de „contacte între serviciile secrete”. Potrivit WSJ, deplasarea ar putea avea legătură cu informații ale serviciilor americane despre planuri viitoare ale lui Putin, inclusiv exerciții de pregătire a mobilizării în regiunea Kaliningrad și în alte zone, cu verificarea infrastructurii Ministerului Apărării pentru primirea și echiparea recruților. „Scopul ar fi putut fi acela de a spune: «Știm ce ai de gând și ar fi mai bine să nu faci asta»”, a declarat Bett Sanner, fost adjunct al șefului Serviciului Național de Informații al SUA, într-un interviu acordat WSJ. În lipsa unor detalii despre misiunile din inspecția ordonată de Lukașenko, rămâne de urmărit dacă verificarea se va limita la un exercițiu de pregătire internă sau va fi însoțită de mișcări de trupe și decizii de dislocare care să schimbe situația de securitate la granița cu Ucraina. [...]
