Știri
Știri din categoria Diverse
Volodimir Zelenski cere decizii concrete la summitul NATO de la Ankara, pe fondul vulnerabilităților Ucrainei la rachetele balistice, avertizând că reuniunea nu trebuie să se transforme într-un „exercițiu lipsit de conținut”, potrivit Știrile Pro TV. Mesajul vine după un atac rusesc asupra Kievului și regiunii înconjurătoare, soldat cu 22 de morți și aproximativ 90 de răniți, conform declarațiilor președintelui ucrainean.
În discursul de luni seară, Zelenski a insistat că summitul trebuie să livreze „mai multă protecție pentru Ucraina”, în special prin întărirea apărării aeriene. El a descris loviturile cu drone și rachete drept „un atac brutal”.
Zelenski a spus că apărarea aeriană ucraineană are o rată ridicată de interceptare împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atunci când există suficiente interceptoare, însă a atras atenția asupra unor „breșe clare” în protecția împotriva rachetelor balistice.
„Aceasta este singura explicație pentru problema cu rachetele balistice - numărul insuficient de interceptoare.”
În acest context, liderul ucrainean s-a plâns din nou de lipsa muniției pentru sistemele Patriot, pe care le-a numit singura apărare eficientă a Ucrainei împotriva rachetelor balistice rusești.
„Este pur și simplu absurd că, în lumea de astăzi, producția nu a fost încă mărită la nivelul care este necesar pentru a proteja oamenii de teroarea balistică.”
Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea produce singură rachete Patriot, dar ar avea nevoie de licențe și de aprobarea Statelor Unite. În același timp, el și-a exprimat speranța că summitul de două zile de la Ankara, care începe marți, va întări cooperarea de securitate și capabilitățile de apărare „aici în Europa și cu America”, prin „eforturi și decizii comune”.
Președintele ucrainean urmează să se alăture liderilor NATO la summit și să aibă o întrevedere „unu la unu” cu președintele american Donald Trump. În material se precizează că informațiile sunt atribuite Agerpres.
Recomandate
România cere investiții suplimentare în apărare pentru Flancul estic , pe fondul riscurilor de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, subiect care va fi discutat la summitul NATO de la Ankara, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , într-o conferință de presă comună la sediul Ministerului Afacerilor Externe, alături de omoloaga sa din Canada, Anita Anand . Aceasta urmează să fie primită în aceeași zi la Cotroceni de președintele Nicușor Dan. În contextul întrebărilor legate de avertismentul premierului polonez Donald Tusk – potrivit căruia următoarele luni ar putea fi critice din cauza războiului din Ucraina – Țoiu a spus că discuțiile despre riscurile de securitate există „încă de la începutul” conflictului în format aliat. Ea a invocat inclusiv „incursiunile de drone” și efectele războiului la granița României, argumentând că este necesară o pregătire mai bună în NATO pentru întărirea capacității comune de descurajare. „Este nevoie de o investiţie suplimentară pentru a proteja Flancul estic, pentru că noi suntem ţări la graniţă pe războiul şi acest lucru evident că înseamnă o nevoie suplimentară.” Ce urmează pe agenda NATO Potrivit Oanei Țoiu, consolidarea securității Flancului estic și sprijinul pentru Ucraina vor fi pe agenda reuniunilor din cadrul summitului NATO, în mai multe formate: întâlnirea miniștrilor de externe, inclusiv o reuniune de lucru „dedicată, împreună cu Ucraina”; întâlnirea miniștrilor apărării, într-un format de lucru similar; întâlnirea liderilor. În același timp, Țoiu a indicat că summitul de la Ankara este important și pentru reafirmarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă) și a angajamentului comun pentru securitatea colectivă. [...]
România a direcționat în 2025 2,2% către investiții directe în apărare și aproape 1% către investiții conexe , iar bugetul pe 2026 este „conform cu angajamentele” asumate, inclusiv pentru infrastructura cu scop dual, potrivit Digi24 , care o citează pe ministra interimară de Externe, Oana Țoiu , cu o zi înainte de summitul NATO de la Ankara . Miza economică invocată de oficial este că majorarea cheltuielilor de apărare ar trebui să se vadă și în proiecte cu efect imediat în economie. Țoiu a spus că investițiile din 2025 – 2,2% direct în apărare și aproape 1% conex – se înscriu în angajamentul comun al aliaților de a ajunge „pe parcursul anilor” la un total de 5%. În același timp, ea a indicat că alocarea bugetară pentru 2026 rămâne aliniată acestor ținte și include componenta de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară). Un exemplu dat de ministra interimară este semnarea, săptămâna trecută, a unui nou contract „prin SAFE” pentru încă un tronson al autostrăzii A8, pe care îl leagă de ideea că investițiile suplimentare în apărare pot avea efecte economice rapide și vizibile pentru populație. Ce urmărește România la summit, dincolo de bugete În declarațiile citate, Țoiu a descris mandatul României – stabilit în ultima ședință CSAT – ca fiind axat pe consolidarea descurajării și apărării aliate pe flancul estic și la Marea Neagră și pe poziționarea României ca „furnizor de securitate” în regiune și în relația transatlantică. Pe agenda de securitate, oficialul a menționat și integrarea recentă a radarului Merops din SUA în sistemul de apărare antiaeriană, precum și discuții despre extinderea infrastructurii existente, inclusiv la Baza militară Kogălniceanu. În zona maritimă, Țoiu a invocat un exercițiu din iunie (EP MCM Dive, denumire tehnică) legat de creșterea capacității de deminare și de răspuns aliat la riscuri precum dronele maritime, menționând și contribuția Canadei cu o echipă de ofițeri militari. Context: presiunea pentru creșterea cheltuielilor și efectul în economie Mesajul central al Bucureștiului, așa cum reiese din declarațiile Oanei Țoiu, este că România vine la summit cu un „bilanț bun” pe cheltuieli și cu o justificare internă: investițiile în apărare ar trebui să fie corelate cu proiecte care produc efecte economice imediate, în special prin infrastructură cu scop dual. În perioada următoare, discuțiile din NATO vor urmări parcursul îndeplinirii angajamentelor asumate la summitul de la Haga, inclusiv ținta de 5% menționată de ministră. [...]
Manevrele rusești lângă un portavion NATO cresc riscul operațional în Atlanticul de Nord , după ce un avion de patrulare maritimă al Rusiei a fost interceptat de avioane britanice în apropierea portavionului HMS Prince of Wales , aflat în misiune, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc pe 2 iulie, în Marea Norvegiei, în timpul unei misiuni NATO de descurajare în Atlanticul de Nord. Ministerul britanic al Apărării spune că aeronava rusă a făcut mai multe treceri în zonă și a lansat balize acustice în apropierea portavionului. Potrivit comunicatului citat, avionul rusesc – identificat ca „Bear-F” ( Tupolev Tu-142 ), folosit pentru supraveghere maritimă și luptă antisubmarin – „a trecut la joasă altitudine” și „inutil de aproape” de HMS Prince of Wales. Balizele acustice sunt sonare lansate pentru detectarea submarinelor, iar manevrele au fost descrise de partea britanică drept „periculoase și neprofesioniste”. În urma acțiunii, aeronava rusă a fost „interceptată și escortată” de două avioane de vânătoare F-35 britanice de pe portavion, până când a părăsit zona. De ce contează: presiune operațională într-o zonă cu miză strategică Episodul se înscrie într-un context de tensiuni crescute între NATO și Rusia, în care Alianța și-a întărit prezența și supravegherea în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Pentru grupurile navale aflate în misiune, astfel de apropieri cresc riscul de incident și obligă la reacții rapide, cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a resurselor alocate. Tot în acest context, Digi24 notează că, la începutul anului, Marea Britanie a mobilizat nave militare pentru a preveni eventuale atacuri asupra cablurilor și conductelor, pe fondul prezenței unor submarine rusești în apele teritoriale britanice și în zonele apropiate. Context politic: înaintea summitului NATO de la Ankara Incidentul are loc înaintea unui summit NATO la Ankara, programat pentru marți și miercuri, unde membrii Alianței ar urma să discute o propunere de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 70 miliarde de euro pentru 2026. Separat, autoritățile britanice au anunțat că ministrul apărării, Dan Jarvis, a vizitat recent forțele britanice de la bordul HMS Prince of Wales, în apele din apropierea Islandei. [...]
Germania își accelerează reînarmarea printr-un buget federal mai îndatorat , cu o creștere de o treime a cheltuielilor de apărare în 2027, mișcare care ar putea aduce Berlinul la ținta NATO cu șase ani mai devreme decât termenul agreat, potrivit Digi24 . Proiectul de buget consultat de Euractiv indică alocări de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei) pentru Armată în 2027, pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara . Acolo, liderii aliați urmează să evalueze progresele privind angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate până în 2035. Ce înseamnă bugetul propus: ținta NATO mai devreme și un salt al cheltuielilor Conform proiectului, nivelul propus pentru 2027 ar plasa Germania pe traiectoria de a îndeplini obiectivul alianței până în 2029, cu șase ani înainte de termenul-limită convenit de NATO. Pe lângă bugetul de bază de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei), ar urma să fie disponibile și celelalte 30 de miliarde de euro (aprox. 151,5 miliarde lei) din fondul special pentru forțele armate. Documentul mai prevede creșteri succesive ale bugetului total pentru anii următori: 153,9 miliarde de euro în 2028 (aprox. 777,2 miliarde lei) 162,9 miliarde de euro în 2029 (aprox. 822,6 miliarde lei) 183,7 miliarde de euro în 2030 (aprox. 927,7 miliarde lei) Pentru comparație, anul acesta Berlinul ar urma să cheltuiască 83 de miliarde de euro (aprox. 419,2 miliarde lei), la care s-ar adăuga 25,5 miliarde de euro (aprox. 128,8 miliarde lei) din fondul special. Nota de plată: buget federal mai mare, finanțat masiv din datorie În ansamblu, bugetul federal este așteptat să ajungă la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.804,8 miliarde lei), finanțat cu aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.010 miliarde lei) reprezentând datorii, potrivit proiectului consultat de Euractiv. Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil , a justificat abordarea într-un interviu pentru postul public ARD: „Nu te poți apăra împotriva lui Putin pur și simplu respectând un buget echilibrat.” Contextul fiscal contează: în 2025, Germania a exceptat majoritatea cheltuielilor pentru apărare de la „frâna constituțională a datoriei”, care limitează deficitul structural la 0,35% din PIB. Context european și sprijin pentru Ucraina La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare a raportat că cheltuielile de apărare au crescut cu 20% în 2025 față de anul precedent, până la 418 miliarde de euro (aprox. 2.110,9 miliarde lei). În bugetul total al Germaniei pentru 2027, aproximativ 11,6 miliarde de euro (aprox. 58,6 miliarde lei) sunt alocate pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei în războiul declanșat de Rusia. Ce urmează: votul din parlament și posibile modificări Proiectul de buget are nevoie de aprobarea parlamentară și poate fi modificat de parlamentari înainte de votul final, programat pentru sfârșitul acestui an. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat recent obiectivul Germaniei de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, pe care l-a numit „o realizare extraordinară”. [...]
Posibilitatea ca Ilie Bolojan să rămână premier interimar până în 2028 prelungește incertitudinea decizională la vârful Executivului , într-un blocaj politic care poate ține pe loc un guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Miza nu este doar una de confruntare politică, ci și de funcționare a administrației: un guvern al cărui mandat a încetat rămâne în funcție până la învestirea unuia nou, dar cu atribuții limitate. Europarlamentarul PNL Daniel Buda susține, într-o postare pe Facebook, că interimatul lui Ilie Bolojan se poate prelungi „până când este votat un guvern cu puteri depline”, invocând explicații atribuite fostului președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. În mesaj, Buda ironizează efectul unei moțiuni de cenzură, afirmând că demiterea nu înseamnă automat și înlocuirea imediată a guvernului. Ce înseamnă, practic, un guvern rămas în funcție după demitere În argumentația prezentată de Buda, cheia este regimul constituțional al guvernului al cărui mandat a încetat: acesta poate face „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice” până la depunerea jurământului de către noul guvern. Interpretarea politică a liberalului este că un astfel de executiv ar funcționa mai degrabă ca administrator, fără spațiu pentru decizii cu încărcătură electorală. Buda afirmă că PSD ar fi urmărit să-l îndepărteze pe Bolojan, dar ar fi ajuns să creeze condițiile unui interimat prelungit, dacă nu se formează o majoritate care să voteze rapid un nou guvern. Poziția lui Augustin Zegrean: „mult și bine”, fără limita de 45 de zile Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, este citat cu ideea că guvernul demis poate rămâne în funcție „mult şi bine” până la învestirea unui nou executiv și că situația nu ar fi condiționată de cele 45 de zile aplicabile în cazul unui guvern interimar. Zegrean mai afirmă că, în mod obișnuit, într-un sistem politic funcțional, cei care depun o moțiune de cenzură ar trebui să vină și cu o alternativă de guvernare – program și listă de miniștri – astfel încât, dacă moțiunea trece, să existe o înlocuire rapidă. Ce urmează: negocieri blocate, fără semne de deblocare rapidă În final, materialul notează că rezolvarea crizei politice „nu pare aproape”, în condițiile în care partidele își păstrează poziții „diametral opuse”. În acest context, scenariul unui interimat prelungit rămâne o posibilitate teoretică, dependentă de capacitatea Parlamentului de a coagula o majoritate pentru un guvern cu puteri depline. [...]
Cuba a intrat din nou în blackout național , iar repetarea avariilor ridică presiunea pe o economie deja afectată de lipsa de carburant și de infrastructura energetică îmbătrânită, potrivit Știrile Pro TV . Compania națională de electricitate Union Electrica (UNE) a anunțat luni „o deconectare totală a sistemului electro-energetic național” și a precizat că încearcă să stabilească „cauzele” penei de curent care a afectat întreaga insulă, cu 9,6 milioane de locuitori. Este a treia pană generală în mai puțin de șase luni și a opta de la sfârșitul lui 2024, relatează AFP, citată de publicație. De ce contează: infrastructură veche și combustibil insuficient Rețeaua electrică a Cubei se confruntă frecvent cu întreruperi generale sau parțiale, pe fondul vechimii infrastructurii și al penuriei de carburant. În material se arată că penele cotidiene s-au intensificat după impunerea, în ianuarie, de către Washington, a unei „blocade petroliere” care ar împiedica livrările de combustibil necesare funcționării grupurilor electrogene care completează producția centralelor termice. Din ianuarie, Washingtonul ar fi autorizat doar sosirea pe insulă a unui petrolier rusesc cu 100.000 de tone de petrol, potrivit aceleiași surse. Cum arată mixul energetic și ce încearcă autoritățile Producția de electricitate se bazează în principal pe: șapte centrale termice învechite, unele exploatate de peste 40 de ani, cu opriri frecvente pentru mentenanță sau din cauza avariilor; o rețea de grupuri electrogene alimentate cu motorină din import. Pentru a reduce dependența de petrol, guvernul cubanez a accelerat investițiile în energie solară , inclusiv cu sprijinul Chinei. Între 2025 și 2026 au fost instalate 56 de parcuri solare fotovoltaice, care ar aduce peste 1.000 MW, echivalentul a 10% din producția totală de electricitate, față de 3% la sfârșitul lui 2024. Autoritățile spun că ținta este 15% până la finalul lui 2026. În articol nu sunt oferite detalii despre durata estimată a întreruperii sau despre un calendar de restabilire completă a alimentării cu energie. [...]
