Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene pun sub semnul întrebării „armistițiul energetic” și cresc riscul de întreruperi extinse de curent, într-un moment în care Kievul spune că înțelegerea fusese anunțată de președintele american Donald Trump, potrivit Digi24. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că, în urma bombardamentelor din noaptea de marți spre miercuri, peste 600.000 de oameni au rămas fără energie electrică.
Zelenski susține că atacurile indică o „lipsă de respect ostentativă față de Statele Unite”, argumentând că au vizat tocmai infrastructura care ar fi trebuit să fie protejată de încetarea focului anunțată la nivel politic.
În mesajul publicat miercuri pe rețelele sociale, Zelenski spune că Rusia a folosit „39 de rachete balistice și peste 120 de drone de atac și muniții de tip «loitering»” împotriva infrastructurii energetice și a infrastructurii critice din Kiev, regiunea Kiev și Harkov.
Potrivit acestuia, pagubele ar include:
Zelenski avertizează că întreruperile de curent „ar putea deveni și mai răspândite” și menționează existența unor victime și răniți, fără a oferi un bilanț complet în declarația sa.
Digi24 mai notează că Rusia a lansat un nou val de atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, vizând instalații energetice și provocând distrugeri și în zone rezidențiale. În capitală au fost auzite explozii puternice, iar un bloc cu nouă etaje a luat foc după ce ar fi fost lovit de o rachetă.
Pentru bilanțul uman, publicația citează Kyiv Independent, care relatează un bilanț preliminar de „cel puțin trei persoane” decedate și „alte 22” rănite.
Pe fondul acuzațiilor privind încălcarea „armistițiului energetic”, Zelenski cere comunității internaționale să crească presiunea asupra Rusiei prin sancțiuni și solicită rachete interceptoare Patriot, pentru a contracara atacurile cu rachete balistice.
În mesajul său, liderul ucrainean îi cere explicit președintelui Trump să impună „sancțiuni severe” și invocă un proiect de lege al senatorului Lindsey Graham, despre care afirmă că a fost „recent adoptat și promulgat”, ca bază pentru astfel de măsuri.
„Rusia nu consideră că declarațiile președintelui american sunt ferme”, a scris Volodimir Zelenski.
Pentru Ucraina, consecința imediată rămâne operațională: reparații în rețea și risc de extindere a întreruperilor, în timp ce, pe plan extern, Kievul încearcă să transforme episodul într-un argument pentru întărirea sancțiunilor și accelerarea livrărilor de sisteme de apărare.
Recomandate
Donald Trump a evitat să acuze direct Rusia că a încălcat armistițiul energetic , susținând că și Ucraina a lovit anterior obiective energetice rusești, într-o poziționare care complică aplicarea și credibilitatea unei înțelegeri menite să limiteze atacurile asupra infrastructurii de energie, potrivit Digi24 . Armistițiul a fost anunțat de liderul american duminică, 11 octombrie, „în mod neașteptat”, iar Kievul ar fi fost luat prin surprindere. Trump a spus că înțelegerea era în vigoare „pentru că am spus eu că au căzut de acord”, conform relatării preluate de Digi24 de la Kyiv Independent . Întrebat de jurnaliști dacă Rusia a încălcat armistițiul, Trump a răspuns: „O să vă spun mai târziu despre asta”. La o altă întrebare, el a invocat acțiuni ale Ucrainei din ziua anterioară: „Ei bine, Ucraina a lovit numeroase obiective cu o zi înainte.” Atacuri asupra infrastructurii energetice, la câteva ore după anunț La doar câteva ore după anunțul făcut de Trump, Rusia ar fi încălcat armistițiul printr-un atac asupra centralei electrice CHP-5 din Harkov. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că duminică, 11 octombrie, Kremlinul a atacat șase instalații energetice, iar în urma acestor lovituri au fost rănite 33 de persoane în întreaga țară. Zelenski a mai spus că, în ultima săptămână, Rusia a efectuat peste 200 de atacuri asupra instalațiilor electrice și de transport ale Ucrainei, pe lângă 17 atacuri asupra instalațiilor de gaze și petrol. Poziția Kievului și lipsa unui răspuns oficial al Rusiei În același timp, Ucraina „s-a abținut” să atace rafinăriile de petrol ale Rusiei în ultimele două zile, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a transmis luni, 12 octombrie, că Ucraina este dispusă să respecte un armistițiu energetic dacă și Rusia face același lucru, dar a susținut că o încetare a focului care ar viza doar rafinăriile de petrol „nu are sens”, în condițiile în care Ucraina ar avea o singură rafinărie „grav avariată”, atacată anterior de Rusia. Rusia nu a oferit un răspuns oficial privind încetarea focului, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Moscova își dorește „o pace pe termen lung”, fără să detalieze ce ar presupune aceasta. Trump a afirmat că SUA lucrează cu ambele părți pentru a opri conflictul: „Colaborăm cu ei (Ucraina) și cu Rusia pentru a pune capăt războiului.” [...]
Kremlinul cere ca Starlink să nu fie folosit militar , pe fondul acuzațiilor că serviciul ar fi fost limitat pentru armata ucraineană, într-un episod care readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei la decizii comerciale și politice legate de infrastructura de comunicații prin satelit, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , a declarat că „cel mai bine ar fi ca tehnologii atât de extraordinare precum Starlink să nu fie folosite în scopuri militare”, comentând acuzațiile Ucrainei potrivit cărora SpaceX ar fi limitat serviciile Starlink pentru armata ucraineană. Informația este atribuită de Digi24 agenției Agerpres. Peskov a spus că nu știe despre o posibilă limitare „mai mult decât s-a publicat în mass-media” și a indicat existența unor mesaje contradictorii: pe de o parte, declarații că ajutorul de informații militare se menține, pe de altă parte, afirmații despre „limitări tehnologice” și întreruperea livrării unor informații către partea ucraineană. „Vedem multe informaţii despre aceasta. Pe de o parte, există declaraţii că ajutorul (în materie de informaţii militare) se menţine. Pe de altă parte, există declaraţii despre anumite limitări tehnologice şi despre faptul că livrarea anumitor informaţii către partea ucraineană a fost întreruptă.” Ce s-a întâmplat, potrivit surselor ucrainene Miercuri, „mai multe surse apropiate guvernului ucrainean” au reclamat că serviciul oferit armatei ucrainene de sateliții Starlink, gestionați de SpaceX (compania lui Elon Musk), ar fi fost restricționat în timpul nopții, conform informațiilor citate de Digi24. În același context, Musk l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că ar fi ignorat cererile repetate ale președintelui american Donald Trump de a opri atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Miza operațională: avertizări întârziate și capacitate de reacție Articolul notează și că administrația Trump a amenințat Kievul cu întreruperea furnizării de informații de inteligență către armata ucraineană, invocând un precedent din martie 2025, când o astfel de furnizare ar fi fost oprită pentru scurt timp, dacă Zelenski continuă să ordone atacuri asupra rafinăriilor rusești. Totodată, Zelenski a semnalat două cazuri în care aliații Ucrainei nu ar fi avertizat la timp Kievul despre lansări de rachete balistice rusești, ceea ce ar afecta „în mod grav” capacitatea de reacție. Cel mai recent atac, din noaptea de marți spre miercuri, ar fi lovit una dintre cele mai importante centrale electrice din Kiev, iar Andri Kovalenko, șeful Centrului împotriva dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională al Ucrainei , a scris pe Telegram că „se pare” că administrația Trump știa de planurile Rusiei și „a închis ochii intenționat”. Ce urmează Kremlinul afirmă că „ține cont” de informațiile apărute, dar că „este prea devreme pentru a trage concluzii”, indicând că, în acest moment, se bazează pe ceea ce apare în știri. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, amploarea și natura exactă a eventualelor restricții Starlink rămân neclare. [...]
Restricționarea bruscă a Starlink arată cât de vulnerabile sunt operațiunile militare ucrainene la decizii comerciale luate fără preaviz , după ce SpaceX ar fi limitat viteza terminalelor folosite de Ucraina, afectând desfășurarea unor misiuni, potrivit Libertatea . Măsura ar fi fost aplicată în noaptea de marți spre miercuri, conform lui Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Volodimir Zelenski , care a scris pe X că limitarea vizează terminalele Starlink aflate în mișcare. Ce restricție ar fi introdus SpaceX și ce servicii ar fi vizate Beskrestnov susține că SpaceX a impus o restricție de viteză pentru terminalele Starlink aflate în mișcare, fără informare prealabilă către forțele ucrainene. Potrivit declarației sale, limitarea se aplică „pachetului de servicii militare” StarShield și plafonează viteza la 100 de mile pe oră (160 de kilometri pe oră). Într-o declarație pentru AFP, consilierul a spus că lipsa avertizării ar fi dus la întreruperea mai multor misiuni și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”, fără a prezenta dovezi în acest sens. Impact operațional: logistică și coordonare în zonele de conflict Un oficial ucrainean citat de AFP a indicat că întreruperea „restricționează grav logistica, în primul rând”. Același oficial a afirmat că problemele au început să fie observate încă de marți seara, în paralel cu un atac balistic rusesc lansat miercuri dimineață asupra Ucrainei. În contextul războiului, sistemul Starlink este descris ca fiind crucial pentru coordonarea dronelor și menținerea comunicațiilor în zonele de conflict, ceea ce face ca orice modificare neanunțată să aibă efecte imediate în teren. Context politic și limita informațiilor disponibile Decizia SpaceX este prezentată ca venind într-un moment sensibil, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe rețelele sociale un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina și a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Totuși, materialul notează explicit că Beskrestnov nu a furnizat dovezi că restricția Starlink ar fi fost legată de presiunile SUA asupra Ucrainei, iar Casa Albă nu a comentat pe acest subiect. Ce urmează: căutarea unei alternative la Starlink Volodimir Zelenski a declarat în august că Ucraina lucrează la dezvoltarea unei alternative la Starlink, împreună cu o „țară europeană” neprecizată. Potrivit AFP, episoadele de schimbări neanunțate în utilizarea Starlink ridică întrebări privind stabilitatea sprijinului tehnologic oferit de SpaceX pe durata conflictului. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Germania își accelerează reconstrucția apărării aeriene , testând cu muniție reală pe insula Creta sistemul IRIS-T SLM , deja folosit de Ucraina, într-un exercițiu care implică și aliați și alte capabilități antiaeriene, potrivit Digi24 . Testul are loc miercuri, în cadrul exercițiului militar „Spartan Arrow 2026”, desfășurat pe insula greacă Creta, unde participă și forțe suedeze, iar în scenariu este implicat și sistemul Patriot. Ce testează Germania și de ce contează operațional IRIS-T SLM este un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, dezvoltat de compania germană de apărare Diehl Defence și utilizat deja în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a armatei germane a spus, potrivit Agerpres, că sistemul consolidează capacitatea forțelor aeriene germane de a neutraliza ținte aeriene la distanțe medii. Exercițiul este prezentat și ca un pas în refacerea componentei de apărare aeriană a armatei germane, desființată în 2012. Reorganizări interne: transferul sistemului Ozelot În același context, Germania pregătește transferul sistemului Ozelot de la forțele aeriene către armata terestră. Ozelot este descris ca fiind conceput pentru protecția trupelor terestre împotriva: avioanelor care zboară la altitudine joasă, dronelor, rachetelor de croazieră. Context: presiunea războiului și apărarea „pe mai multe niveluri” Germania și-a intensificat eforturile de reconstrucție a apărării aeriene după invazia rusă la scară largă în Ucraina, lansată în 2022. Sistemul german de apărare aeriană este organizat pe mai multe niveluri, cu sisteme diferite pentru ținte la altitudini diferite. Prima fază a exercițiului începe miercuri dimineață, iar la eveniment este așteptată participarea ministrului apărării german, Boris Pistorius . [...]
Raiffeisen Bank România a fost obligată să plătească despăgubiri după ce nu a blocat la timp conturile unei cliente , deși aceasta anunțase rapid că și-a compromis datele într-un atac de tip phishing, potrivit Libertatea . Cazul este relevant pentru piața bancară prin miza de conformare: instanța a reținut obligația băncii de a acționa prompt după notificarea clientului, chiar dacă incidentul a pornit de la o eroare a utilizatorului. Cum s-a produs frauda și unde s-a rupt lanțul de control Incidentul a început după ce clienta a accesat din greșeală un link dintr-un mesaj de phishing și a introdus datele de autentificare pe o pagină clonată. La scurt timp, femeia și-a dat seama de eroare și a contactat serviciul de asistență clienți al băncii, cerând blocarea de urgență a aplicației de internet banking și a cardurilor asociate. Deși sesizarea a fost făcută „în cel mai scurt timp posibil” după compromiterea datelor, contul nu a fost restricționat, iar atacatorii au reușit să facă tranzacții neautorizate care au golit contul, arată relatarea. Banca a refuzat inițial acoperirea prejudiciului pe cale amiabilă, invocând „neglijența gravă” a clientei pentru că a furnizat date secrete pe o pagină falsă. Decizia instanței: despăgubiri materiale, morale și cheltuieli de judecată Cazul a ajuns în instanță, iar soluția finală a venit după apel, în condițiile în care prima instanță dăduse inițial câștig de cauză băncii, potrivit Profit.ro (citat de Libertatea). Tribunalul București a reținut că reclamanta a notificat banca în 14.01.2023, în baza Legii 209/2019, iar instituția nu a făcut demersuri pentru blocarea contului. Tranzacțiile neautorizate au fost efectuate ulterior, în 15.01.2023 și 18.01.2023, fără ca banca să ofere un răspuns adecvat privind întârzierea, potrivit motivării. Instanța a stabilit următoarele sume: 69.937,60 lei – pierdere semnificativă (prejudiciu material), după ce banca „și-a încălcat obligația legală de a bloca contul”; 10.000 lei – daune morale, pentru stresul și disconfortul psihic; 4.663,05 lei – cheltuieli de judecată (din care 3.108,75 lei taxa judiciară de timbru). De ce contează pentru clienți și bănci Decizia pune accentul pe reacția operațională a băncii după notificarea clientului privind o posibilă fraudă online: momentul alertării și măsurile de blocare pot deveni decisive în stabilirea răspunderii și a costurilor suportate de instituția financiară. În același timp, cazul rămâne un semnal de risc pentru utilizatori: phishing-ul (mesaje înșelătoare care imită surse de încredere) urmărește obținerea de date sensibile și este una dintre metodele frecvente de fraudă cibernetică, conform explicațiilor din material. [...]
