Știri
Știri din categoria Diverse

Rusia ar condiționa un armistițiu energetic de relaxarea sancțiunilor occidentale, ceea ce ar transforma o înțelegere tehnică – oprirea loviturilor asupra infrastructurii – într-o negociere cu miză economică și de reglementare, potrivit Digi24, care citează informații publicate de Kyiv Independent.
În timp ce Kievul se confruntă cu întreruperi zilnice de electricitate, un atac rusesc din 8 octombrie a provocat pene de curent pe scară largă în capitală, un oraș cu peste trei milioane de locuitori. În acest context, ideea unui armistițiu limitat la sectorul energetic a devenit un subiect central al discuțiilor, pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra ambelor părți pentru a opri atacurile asupra infrastructurii energetice.
Public, Kremlinul a arătat puțină disponibilitate pentru un acord strict energetic. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus pe 8 octombrie că Rusia „nu vede rostul” negocierii unui astfel de armistițiu și a susținut că Ucraina ar urmări o pauză într-un domeniu vulnerabil pentru ea.
În discuții private, însă, oficiali ruși ar fi transmis că inițiativa ar putea fi luată în calcul, dar cu cerințe suplimentare. Potrivit unor oficiali ucraineni și americani citați de Kyiv Independent, Rusia ar urmări:
Deocamdată, nu este clar ce restricții ar vrea Moscova să fie eliminate. Un diplomat european citat de aceeași sursă a indicat posibilitatea ca Rusia să ceară deblocarea fondurilor rusești înghețate.
„Dacă vor obține deblocarea fondurilor sancționate… probabilitatea ca acestea să fie folosite pentru a escalada războiul este aproape garantată”, a avertizat diplomatul.
Autoritățile ucrainene se tem că Moscova folosește negocierile pentru a obține concesii economice și pentru a câștiga timp înaintea unor eventuale discuții de pace. Un oficial ucrainean familiarizat cu discuțiile a descris un tipar de escaladare a cererilor rusești pe măsură ce negocierile avansează.
Poziția Kievului, potrivit materialului citat, este că oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice trebuie să fie reciprocă, fără beneficii suplimentare pentru Rusia doar pentru acceptarea unei pauze în lovituri. În paralel, negocierile de pace mai ample rămân blocate, în special din cauza revendicărilor teritoriale ale Rusiei, pe care Ucraina le consideră neconstructive.
O delegație ucraineană urma să se întâlnească pe 9 octombrie în SUA cu emisarii lui Donald Trump pentru a discuta propunerile privind energia, transportul maritim și cererile Kremlinului. Echipa ucraineană ar urma să ceară clarificări despre solicitarea Rusiei de ridicare a sancțiunilor și să primească detalii despre discuțiile purtate de Washington cu Moscova.
Separat, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina „știe multe” despre acorduri economice SUA–Rusia, dar nu este pregătită să discute public subiectul.
În același timp, Ucraina speră la o întâlnire trilaterală cu participare rusă spre finalul lunii octombrie, după ce emisarul american Steve Witkoff i-ar fi transmis lui Zelenski intenția Washingtonului de a organiza o astfel de reuniune. Pentru Kiev, cheia rămâne dacă Rusia este dispusă să oprească atacurile fără a obține, în schimb, concesii economice care ar putea slăbi regimul de sancțiuni.
Recomandate

Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]

Turcia avertizează că escaladarea atacurilor din Marea Neagră pune în pericol navigația și exporturile , într-un moment în care Rusia și Ucraina își intensifică loviturile înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul Ankarei vizează direct riscul ca zona să devină „un nou front”, cu efecte asupra securității regionale și a transportului de mărfuri. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus la Ankara că ambele părți desfășoară „atacuri masive” pentru a obține un avantaj militar înainte de venirea iernii, iar consecința imediată este deteriorarea siguranței navigației în Marea Neagră. Turcia a cerut în repetate rânduri încetarea atacurilor, menționând că au fost afectate inclusiv nave comerciale sub pavilion turc sau deținute de companii turcești. „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri masive pentru a obține un anumit avantaj militar înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră.” Miza: coridorul de transport și securitatea regională Ankara așteaptă răspunsuri din partea Rusiei și Ucrainei la o propunere care vizează oprirea atacurilor și garantarea unui transport sigur al cerealelor din regiune. În paralel, Fidan a făcut apel atât la statele riverane, cât și la comunitatea internațională să împiedice extinderea conflictului în Marea Neagră. „Nu trebuie să permitem niciodată ca Marea Neagră să fie transformată într-un nou front de conflict.” Contextul escaladării din ultimele luni Conform informațiilor citate de Digi24 din Reuters, din iulie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor și infrastructurii folosite pentru exporturile rusești de petrol și cereale. Rusia, la rândul ei, a amplificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. La finalul lunii septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat drept „inexplicabile” atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a cerut măsuri pentru oprirea lor, în urma unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru companiile de transport și exportatorii care depind de rutele din Marea Neagră, avertismentul Turciei indică un risc operațional în creștere: mai multe atacuri înseamnă rute mai nesigure și presiune suplimentară pentru găsirea unor aranjamente de securizare a tranzitului, în special pentru cereale. [...]

România își fixează ca prioritate păstrarea banilor europeni pentru agricultură și coeziune, dar vrea și finanțare dedicată apărării pe Flancul Estic și regiunii Mării Negre , înaintea negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a avut vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă UE, pentru a coordona poziția națională înaintea discuțiilor dintre liderii europeni. Tema urmează să fie abordată la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie. Miza economică: ce urmărește România în bugetul UE 2028–2034 Viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe șapte ani) va influența resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, iar Bucureștiul vrea să evite o reducere a finanțărilor tradiționale. Administrația Prezidențială arată că România va susține un „buget european ambițios”, care să mențină nivelul global al finanțării pentru: Politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și proiecte regionale); Politica agricolă comună (sprijin pentru modernizarea agriculturii și comunitățile rurale). În comunicatul citat de Digi24, aceste două politici sunt prezentate drept esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre, modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea zonelor rurale și securitatea alimentară. Apărare, Marea Neagră și competitivitate: direcțiile suplimentare Pe lângă menținerea finanțărilor pentru agricultură și coeziune, România își propune să obțină bani europeni pentru consolidarea capacității de apărare , cu accent pe Flancul Estic și regiunea strategică a Mării Negre . În paralel, România va pleda pentru măsuri care să sprijine creșterea competitivității economiei europene și reducerea dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate, în contextul discuțiilor despre alocările bugetare pentru următorii șapte ani. [...]

Reacția dură a lui Friedrich Merz ridică presiunea politică în Germania după ce fostul cancelar Gerhard Schröder a participat la o petrecere de aniversare organizată la Moscova în onoarea lui Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă vineri de un purtător de cuvânt, conform agenției dpa, care citează poziția lui Merz: acesta este „profund indignat” de prezența lui Schröder la eveniment, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german, Steffen Meyer, a afirmat că „Putin este singurul responsabil pentru războiul din Ucraina” și a descris consecințele zilnice ale ordinelor liderului de la Kremlin asupra populației civile. Tot Meyer a spus că, în acest context, cancelarul consideră „pur și simplu imoral” ca Schröder să îl sărbătorească pe Putin. Ce spune Kremlinul despre întâlnire Potrivit Kremlinului, Schröder s-a alăturat lui Putin la Moscova miercuri, cu ocazia împlinirii vârstei de 74 de ani de către președintele rus. Kremlinul a transmis pe Telegram, citat de AFP, că Putin ar fi aflat din presă că Schröder se află la Moscova „pentru afaceri” și l-ar fi invitat să i se alăture. Contextul: relația Schröder–Putin și legăturile de afaceri Gerhard Schröder a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005. În vârstă de 82 de ani, el este descris ca un prieten al lui Putin și a fost criticat de-a lungul anilor pentru relația strânsă și pentru implicarea în afaceri cu companii rusești. Digi24 notează că Schröder s-a întâlnit de mai multe ori cu Putin de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, presa rusă a relatat săptămâna trecută că Schröder a fost numit în consiliul de supraveghere al Hyperglobus, un lanț rusesc de supermarketuri care în trecut a aparținut grupului german Globus. [...]

Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]

Luca Niculescu își propune să depună joi programul și lista miniștrilor , într-un calendar care ar putea scurta perioada de incertitudine politică, într-un moment pe care îl descrie drept dificil și cu „probleme economice” și sociale, potrivit Digi24 . Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a spus, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că negocierile cu partidele au început „constructiv” și vor continua luni, urmând ca „cel mai probabil joi” să tragă concluziile și să depună în Parlament programul de guvernare și componența cabinetului. În privința formulei de guvernare, Niculescu afirmă că nu există încă o decizie și că sunt analizate toate variantele: guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (o combinație între miniștri politici și independenți). Miza, din perspectiva lui, este o majoritate parlamentară „cât mai solidă”, care să nu asigure doar votul de învestitură, ci și susținerea reformelor din program. Ce spune despre negocieri și sprijinul politic Niculescu a descris primele întâlniri cu partidele ca fiind „un bun început”, chiar dacă pozițiile formațiunilor diferă. El a indicat că a observat „deschideri” pentru votarea unui nou Executiv, deși nu există consens asupra tipului de guvern. Totodată, premierul desemnat a menționat că există partide care susțin ideea alegerilor anticipate, însă, din discuțiile avute, ar reieși că o parte dintre actorii politici consideră necesară ieșirea rapidă din „blocajul politic”. De ce contează: calendarul scurtează incertitudinea într-un context economic dificil Mesajul central al lui Niculescu este că procesul se derulează „în program” și că ținta este depunerea listei și a programului joi, după o nouă rundă de discuții luni. În același timp, el leagă urgența formării guvernului de contextul mai larg: „criză politică” și „probleme economice” și sociale, fără a detalia în acest material ce măsuri concrete ar urma să fie incluse în program. În lipsa unei decizii asupra formulei (politic/tehnocrat/hibrid), următoarele zile sunt decisive pentru conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea și reformele invocate de premierul desemnat. [...]