Știri
Știri din categoria Diverse

Valeri Zalujnîi pune sub semnul întrebării pregătirea NATO pentru un război cu Rusia fără „experiența Ucrainei”, sugerând că Alianța ar avea nevoie de lecțiile operaționale acumulate de Kiev înainte de a putea integra eficient Ucraina. Într-o serie de clarificări făcute miercuri, ambasadorul Ucrainei la Londra a reluat ideea că NATO rămâne ancorată în doctrine vechi și trebuie să se transforme pentru a face față amenințărilor actuale, potrivit Digi24.
Zalujnîi, fost comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a explicat că declarația sa de la începutul săptămânii – când a spus că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO și că nu vede țara în Alianță – a fost legată de faptul că, în opinia sa, NATO ar „trage Kievul în jos” dacă nu își actualizează modul de a gândi și de a conduce operațiuni militare.
În intervenția sa, Zalujnîi a insistat că este „pentru NATO” și a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele Alianței, inclusiv prin modificări legislative. În același timp, el a susținut că evoluțiile tehnologice și războiul în curs au împins armata ucraineană într-o zonă de experiență pe care NATO nu o poate ignora.
Potrivit lui, în 2026 Ucraina a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități specifice NATO (a menționat arme nucleare, portavioane și avioane F-35), și a aplicat doctrinele de utilizare, însă „resursele s-au epuizat”, iar Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste abordări.
În logica sa, NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”, abia apoi urmând să fie pregătită pentru aderarea Ucrainei. Zalujnîi a formulat și o provocare directă pentru statele membre:
„Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?”
Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, el a indicat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară distinctă de NATO.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a spus că afirmațiile lui Zalujnîi despre perspectivele aderării la NATO au fost scoase din context și au avut ecou larg, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO.
În declarațiile de luni, Zalujnîi afirmase că, după ani în care a lucrat la adoptarea standardelor NATO și a auzit constant promisiuni privind aderarea, „din păcate” Ucraina „nu va adera niciodată” la această organizație, considerând mai realistă apariția unor alianțe mai restrânse, cu un profil european de securitate militară.
Recomandate

Rusia alocă zeci și sute de milioane de ruble pentru modernizarea adăposturilor antiaeriene din Moscova și Sankt Petersburg , prin contracte și licitații care nu au fost anunțate public, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: lucrările vizează infrastructură critică de protecție civilă și, în cazul Moscovei, zone cu institute de cercetare și contractori ai industriei de apărare, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene pe teritoriul rus. Ce arată achizițiile publice: lucrări în Moscova, cu termene și obiective punctuale Datele din registrele de achiziții publice, citate de presa independentă rusă și preluate de Euronews , indică alocări de fonduri pentru reabilitarea unor adăposturi din mai multe districte ale Moscovei. La începutul lunii septembrie, ar fi fost alocate 39 de milioane de ruble (aprox. 400.000 de euro) pentru reabilitarea a nouă obiective din trei districte ale regiunii administrative de sud-vest a Moscovei, zonă în care se află „zeci de institute de cercetare și contractori din industria de apărare”. Lucrările ar urma să fie finalizate până la 30 noiembrie și includ intervenții la intrări, compartimentări interioare, uși și sisteme de utilități (apă, energie electrică, canalizare, ventilație și comunicații), potrivit relatării Euronews. Separat, sunt menționate fonduri pentru adăposturi din districtul Novogireyevo (estul Moscovei), precum și planuri de renovare amplă, în „Noua Moscovă”, a unui adăpost construit în 1971, care ar avea inclusiv o centrală electrică pe motorină. La începutul verii, ar fi fost publicate licitații în valoare de 200 de milioane de ruble (aprox. 2 milioane de euro) pentru repararea unor adăposturi din 17 districte, majoritatea în estul Moscovei. Sankt Petersburg: adăposturi în metrou, inclusiv pe zeci de kilometri de cale ferată În Sankt Petersburg, operatorul metroului a lansat la începutul lunii septembrie o procedură pentru găsirea unui contractor care să amenajeze adăposturi antiaeriene în nouă stații, patru compartimente și pe 35 de kilometri de cale ferată. Proiectul presupune adaptarea la cerințele de apărare civilă atât a stațiilor aflate în exploatare, cât și a celor nefinalizate, inclusiv prin instalarea unor sisteme de filtrare a aerului și de alimentare cu aer sub presiune. Contextul operațional: atacuri mai aproape de Moscova și presiune pe infrastructura energetică Potrivit articolului, investițiile vin în contextul în care atacurile ucrainene se apropie de Moscova, iar Kremlinul resimte tot mai puternic efectele loviturilor asupra sectoarelor energetic și economic ale Rusiei, în încercarea Kievului de a reduce sursele de finanțare ale efortului de război. Digi24 notează că, în noaptea de duminică, drone ucrainene au lovit rafinăria din Kapotnya (Moscova), iar activitatea ar fi fost oprită din cauza incendiilor la unitățile primare de procesare a petrolului, conform relatărilor din presă. În același context, sunt menționate declarații din august ale companiei ucrainene FirePoint și ale fostului ministru al Apărării Mihailo Fedorov, potrivit cărora forțele armate ucrainene ar putea începe să lovească Moscova cu noi rachete balistice până la sfârșitul anului. De ce contează: semnal de pregătire logistică, fără comunicare publică Elementul central este discrepanța dintre amploarea intervențiilor și lipsa anunțurilor publice: modernizarea adăposturilor este documentată prin achiziții și licitații, nu prin comunicare oficială. În termeni practici, asta indică o accelerare a pregătirilor de protecție civilă în două dintre cele mai importante centre urbane ale Rusiei, inclusiv în infrastructura de transport subteran. În paralel, articolul amintește că o parte semnificativă a infrastructurii de apărare civilă din Moscova și Sankt Petersburg datează din secolul al XX-lea, iar inventarieri recente la Sankt Petersburg ar fi arătat că multe adăposturi au nevoie de reparații, în timp ce o parte din subsolurile clădirilor rezidențiale au ajuns în proprietate privată. [...]

Declarațiile premierului ungar Peter Magyar riscă să blocheze proiecte energetice și de conectivitate regională în relația cu Ucraina, într-un moment în care Kievul încearcă să-și securizeze infrastructura și să extindă cooperarea în regiunea carpatică, potrivit Digi24 . Premierul Ungariei a spus în parlament că Budapesta nu este membră a formatului „ Carpathian Eight ”, inițiat de Ucraina, și că, deși a primit invitație, „din motive întemeiate” nu a participat. Magyar a adăugat că Ungaria „nu participă la acest demers”, fără să detalieze motivele refuzului. Formatul „Carpathian Eight” a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 18 septembrie și ar urma să reunească Ucraina și șapte țări europene (România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria), plus Uniunea Europeană ca bloc. După primul summit, liderii Ucrainei, Austriei, Poloniei, României, Serbiei și Slovaciei au adoptat o declarație finală, în timp ce Ungaria a fost reprezentată la nivel de adjunct al ambasadorului la Kiev. Avertismentul Kievului: politica poate afecta cooperarea dintre companii Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a reacționat marți, spunând că a fost surprins de declarațiile „nefondat de conflictuale” ale lui Magyar. El a susținut că inițiativa urmărește „prosperitate, interconectare și realizarea de proiecte reciproc avantajoase” în regiune și a arătat că motivele refuzului categoric al Ungariei „rămân necunoscute”. Sîbiha a criticat și poziția atribuită premierului ungar potrivit căreia guvernul său nu va permite construirea pe teritoriul Ungariei a unor depozite de petrol destinate Ucrainei. În evaluarea șefului diplomației ucrainene, astfel de declarații: „pun sub semnul întrebării” cooperarea directă dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită într-un memorandum bilateral; arată riscul ca deciziile politice să interfereze cu proiecte „pragmatice”, cu beneficii reciproce. „De fiecare dată când politica se amestecă în afaceri pragmatice, nu iese nimic bun din asta”, a transmis Sîbiha. Ce urmează Kievul spune că rămâne deschis dezvoltării unei cooperări bilaterale cu Ungaria „reciproc avantajoase, pragmatice și bazate pe respect reciproc”. În același timp, poziția Budapestei față de „Carpathian Eight” și față de proiectele energetice invocate lasă, deocamdată, neclar dacă inițiativele de interconectare și investițiile asociate pot avansa fără un acord politic între cele două capitale. [...]

Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]

Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica , într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile. Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig. Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului. Ce se știe despre cele două locații Narsarsuaq : localitate a cărei populație s-a redus la „doar câteva zeci” de locuitori după ce SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. Mestersvig : avanpost folosit de Sirius Dog Sled Patrol , o unitate daneză de forțe speciale. Miza operațională și cadrul NATO Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei. Context: presiuni politice și prezența militară americană în Groenlanda Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani. [...]

Vodafone și Ericsson testează traducerea în timp real a apelurilor direct în rețea , o abordare care ar putea muta o funcție „premium” din zona telefoanelor scumpe în infrastructura operatorului, cu potențial de scalare către mai multe tipuri de terminale, potrivit Mobilissimo . În forma actuală, inițiativa rămâne însă un experiment, fără calendar comercial, preț sau piețe anunțate. Testul a tradus live apeluri telefonice obișnuite între cinci limbi: engleză, germană, spaniolă, italiană și franceză. Diferența față de soluțiile cunoscute din aplicații sau din funcțiile integrate în anumite telefoane este că procesarea nu se face pe dispozitiv, ci în rețeaua operatorului, ceea ce ar permite, teoretic, livrarea funcției către orice terminal compatibil cu rețeaua. Cum funcționează: AI „în infrastructură”, nu în telefon Vodafone Deutschland spune că inteligența artificială rulează la nivelul infrastructurii operatorului. În arhitectura descrisă, un server de aplicații și platforma AI Vodafone sunt conectate la un „gateway” AI și la tehnologia de „core network” (nucleul rețelei) a Ericsson, iar interfețele de programare (API) fac legătura dintre componentele telecom și procesarea AI. Rezultatul urmărit este traducerea în timp real a vocii într-un apel normal. Publicația notează că această abordare reduce dependența de performanța telefonului sau de implementările AI ale producătorilor, cel puțin la nivel conceptual: funcția devine o proprietate a rețelei, nu a dispozitivului. Funcție adițională în test: reducerea zgomotului de fundal În același test a fost inclusă și anularea zgomotului de fundal direct din rețea, pentru scenarii precum aeroport, gară sau stradă aglomerată. Vodafone vede traducerea ca utilă în contexte precum rezervări în călătorii, discuții de business sau comunicații în situații de urgență. Ce lipsește pentru a deveni serviciu comercial Mobilissimo subliniază că este vorba despre un test, nu despre lansarea unui serviciu. Vodafone și Ericsson nu au comunicat o dată de activare, un preț sau piețele unde funcția ar putea fi oferită. De asemenea, limba română nu este inclusă în setul de limbi testate. Experimentul este parte din programul „ Core Network of the Future ”, iar următorul pas, dacă tehnologia se dovedește matură, ar fi o decizie comercială a operatorului privind introducerea către clienți, nu doar în laborator. [...]

Președintele Nicușor Dan a încercat să transforme diaspora într-un partener de expertiză pentru România la întâlnirea cu comunitatea românească din New York, potrivit Digi24 . Vizita a inclus și dezvelirea plăcuței „ The Queen Marie of Romania Corner ”, dedicată momentului de acum 100 de ani când Regina Maria a fost în Statele Unite. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Nicușor Dan a spus că discuțiile cu românii din SUA au vizat legătura cu țara și modul în care experiența profesională a diasporei, formată într-un mediu „mult mai competitiv”, ar putea fi folosită „și aici, și în România”. Diaspora, văzută ca resursă pentru stat și societate Președintele a legat explicit dialogul cu comunitatea românească de o problemă mai veche a administrației: colaborarea statului cu „diverse structuri, mai mult sau mai puțin private”. În acest context, a indicat că experiența românilor din Statele Unite ar putea conta în efortul de a îmbunătăți această cooperare. Totodată, el a insistat asupra importanței păstrării identității și a contactului cu România, ca element de continuitate între comunitățile din afara țării și agenda internă. Mesaj despre „potențial” și consolidare în anii următori Nicușor Dan a vorbit și despre nevoia unei „priviri corecte” asupra României, menționând probleme precum corupția și funcționarea deficitară a unor instituții, dar și „progresele mari” din ultimii ani, în special după intrarea în Uniunea Europeană, „acum 20 de ani”. În același mesaj, a indicat câteva puncte pe care le consideră avantaje: calificarea oamenilor, un mediu privat „foarte dinamic” și un nivel „rezonabil” al sistemului de învățământ în anumite domenii. Obiectivul enunțat pentru următorii ani este „consolidarea” și „stabilizarea” expertizei acumulate în societate, iar legătura cu românii din afara țării ar urma să aibă un rol în acest demers. Componenta simbolică: „The Queen Marie of Romania Corner” Înaintea întâlnirii cu comunitatea, președintele a participat la dezvelirea plăcuței „The Queen Marie of Romania Corner”, eveniment legat de centenarul vizitei Reginei Maria în SUA. În mesajul său, Nicușor Dan a prezentat momentul ca pe o reamintire a importanței ca România să fie „cunoscută și respectată dincolo de granițe” și a „responsabilității” de a continua ceea ce au construit generațiile anterioare. [...]