Știri
Știri din categoria Diverse
Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica, într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24, care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile.
Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig.
Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului.
Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”.
Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei.
Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material.
În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani.
Recomandate
Acordul SUA–Danemarca–Groenlanda introduce filtre pentru investițiile în sectoare sensibile , limitând controlul investitorilor din afara NATO, a partenerilor NATO și a Uniunii Europene, potrivit Digi24 . Măsura vine în pachet cu prevederi de securitate în Arctica și urmează să fie validată politic, prin aprobarea parlamentelor din Groenlanda și Danemarca. În zona economică, documentul nu reglementează direct interesele sau investițiile Statelor Unite în sectorul minier și al resurselor din Groenlanda. În schimb, stabilește o restricție de principiu: investitorii din afara statelor membre NATO, a partenerilor NATO sau a UE nu pot deține controlul ori o influență majoră asupra „sectoarelor sensibile”. Aplicarea acestor reguli ar urma să fie făcută printr-un mecanism de verificare a investițiilor, Groenlanda având rolul de a controla tranzacțiile pentru a se asigura că restricțiile sunt respectate. În practică, un astfel de filtru poate influența accesul la capital și structura acționariatului în proiecte considerate strategice. Ce mai include acordul și de ce contează pentru regiune Acordul de securitate, semnat marți de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, este prezentat ca o încercare de a închide luni de tensiuni legate de teritoriul autonom danez, după amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra insulei. Reuters, citată de Digi24, arată că documentul se adaugă pactului americano-danez din 1951 privind apărarea Groenlandei. Pe componenta militară, acordul permite: înființarea a două noi baze militare americane (la Narsarsuaq și Mestersvig); extinderea Bazei Spațiale Pituffik (în prezent singura bază americană activă de pe insulă); drepturi pentru aparate americane (avioane și nave) de survol, aterizare și operațiuni submarine în toată Groenlanda, inclusiv în apele teritoriale. Documentul nu precizează numărul de trupe și nici termene-limită. Ce urmează Acordul trebuie aprobat de parlamentele Groenlandei și Danemarcei înainte să intre în vigoare. Nu are o dată de expirare și poate fi modificat doar prin acord reciproc între părți. [...]
NATO își adaptează operațiunile din statele baltice la războiul cu drone , iar exercițiile din Letonia arată cât de repede devin vulnerabile echipamentele și tacticile clasice în fața supravegherii aeriene ieftine și omniprezente, potrivit Digi24 . Într-un exercițiu al brigăzii NATO desfășurate pentru protejarea Letoniei, o companie daneză de infanterie mecanizată a jucat rolul „inamicului” și a început acțiunea prin atacarea zonelor de adunare cu drone care lansau încărcături simulate, declanșând haos în rândul trupelor „lovite”. Scenariul face parte dintr-o serie de exerciții derulate în acest an în statele baltice, menite să pregătească brigada condusă de canadieni pentru o eventuală escaladare a amenințării ruse. Comandantul brigăzii, colonelul canadian David Brassard, descrie schimbarea drept una de mentalitate, de la antrenamente la „repetiții de misiune”. Ce se schimbă pe teren: dispersare, fortificare, protecție antidrone Adaptarea se vede în măsuri concrete, inspirate din lecțiile războiului din Ucraina , dar cu rezultate „mixte”, după cum notează materialul: artileria canadiană a distanțat obuzierele tractate M777 la 12 kilometri unul de altul, mai mult decât în mod obișnuit, pentru a reduce riscul de detectare de către drone; aceleași obuziere sunt îngropate până la 3 metri în pământ, pentru a crește șansele de supraviețuire după ce sunt descoperite; brigada exersează acoperirea drumurilor cu plase antidrone și construirea de cartiere generale fortificate. În paralel, militarii danezi au analizat intens imagini filmate de drone de pe canale de social media rusești și ucrainene, iar aproape toți cei aproximativ 150 de soldați ai companiei ar fi dobândit cel puțin abilități rudimentare de pilotaj. Vulnerabilități: tancuri fără apărare dedicată și puține drone disponibile Pe traseul exercițiului, două tancuri canadiene Leopard erau parcate fără plase de protecție sau sisteme de apărare împotriva dronelor, considerate între timp indispensabile pe frontul ruso-ucrainean. Echipajele au spus că abia încep să învețe despre războiul cu drone, iar un militar a indicat că ar urma să primească „în curând” o pușcă de vânătoare ca mijloc de apărare; în tanc nu exista tehnologie de detectare a dronelor. Chiar și unitatea daneză, deși concentrată pe lecțiile din Ucraina, ar avea „doar un număr redus de drone”, urmând să primească mai multe în cazul unui conflict, potrivit comandantului citat. Presiunea strategică: statele baltice avertizează asupra unei Rusii mai periculoase Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, spune că primește evaluări ale serviciilor de informații privind o escaladare iminentă din partea Rusiei, deocamdată sub pragul unei invazii directe care ar activa articolul 5. În același timp, el avertizează că războiul început în 2022 a întărit armata rusă, chiar dacă economia Rusiei „probabil nu mai este la fel de puternică”. În timpul exercițiului au fost observate și drone „necunoscute”, probabil rusești și probabil operate de civili locali, deasupra zonei, pe fondul unui istoric de atacuri hibride asupra statelor baltice. „Tancul… ca un tort”: lecția dură din Ucraina Juris Jurašs, fost parlamentar leton devenit comandant de companie de recunoaștere în armata ucraineană, contestă eficiența unor măsuri testate în exerciții și spune că obuzierele remorcate sunt rareori folosite în prezent în Ucraina, deoarece devin ținte imediat după tragere. El susține și că tancurile au dispărut aproape complet de pe linia frontului, iar cele care operează sunt acoperite cu straturi de protecție antidrone. „Un tanc pe câmpul de luptă este acum ca un tort: băieții cu drone se vor lupta între ei pentru dreptul de a-l lovi primul.” În aceeași logică, șeful de stat major al președinției ucrainene, Kirilo Budanov, afirmă că dronele, fără un sistem militar integrat în spate, sunt inutile și critică faptul că unitățile ucrainene invitate la exerciții NATO ajung adesea să joace rolul „echipei roșii” (adversarul), nu al forței principale. Ministrul apărării din Letonia, Raivis Melnis, susține că „există o singură țară” care știe să lupte cu Rusia „în realitate” — Ucraina — și că lecțiile de acolo trebuie folosite pentru pregătire. [...]
Președintele Nicușor Dan cere creșterea pregătirii de apărare a Europei , deși apreciază că un atac al Rusiei asupra unei țări NATO „nu este foarte probabil” în următorii unu-doi ani, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis într-un interviu la CNN de la New York, pune accent pe reechilibrarea efortului de securitate în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru nivelul cheltuielilor de apărare în Europa. Nicușor Dan, aflat la New York pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , a spus că nu crede că Rusia ar putea ataca un stat NATO, dar a avertizat că statele membre trebuie să rămână pregătite. „Nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiţi.” Presiune pentru „reechilibrarea” contribuției europene la apărare În același interviu, șeful statului a susținut ideea că Europa trebuie să contribuie mai mult la propria apărare și a afirmat că Donald Trump „are dreptate” când cere această reechilibrare. Nicușor Dan a indicat că liderii europeni au început deja să trateze amenințarea ca pe una structurală, prin majorarea cheltuielilor și intensificarea cooperării. „Încep să coopereze mai mult. Înţeleg că trebuie să reechilibrăm efortul în raport cu Statele Unite.” Ucraina și sancțiunile, parte din aceeași strategie Președintele a mai declarat că nu crede că Rusia este „cu adevărat pregătită” să negocieze încheierea războiului. În acest context, el a pledat pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina și pentru menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei. „În acest moment, nu. Însă trebuie să continuăm ambele demersuri: să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei.” Nicușor Dan participă la sesiunea Adunării Generale a ONU care are loc la New York, unde agenda de securitate regională și europeană rămâne un subiect central pe fondul războiului din Ucraina. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Dominic Fritz își contestă în instanță încetarea mandatului , după ce a participat la ultima ședință de Consiliu Local în calitate de primar al Timișoarei, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: orașul intră într-o tranziție administrativă, iar deciziile curente ale primăriei pot fi influențate de disputa juridică anunțată de edil. În ședință, liderul USR le-a mulțumit consilierilor locali pentru colaborare și a transmis că va urma „toate căile legale” pentru a-și face dreptate, conform aceleiași surse. Ce urmează pentru administrația locală Anunțul privind demersurile legale indică faptul că încetarea mandatului nu este acceptată ca finală de către Fritz, ceea ce poate prelungi incertitudinea în jurul conducerii executive a municipiului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul procedural sau despre pașii concreți ai contestării. Contextul politic și administrativ Știrea vine în momentul în care Fritz își încheie prezența în Consiliul Local ca primar, într-un cadru formal care, în mod obișnuit, marchează și predarea de responsabilități către o nouă conducere sau către o formulă interimară, în funcție de prevederile legale aplicabile. În lipsa unor informații suplimentare în material, rămâne neclar cum va arăta tranziția și în ce măsură acțiunile în instanță pot schimba rapid situația de la vârful primăriei. [...]
China a comprimat patru lansări spațiale în 45 de ore, un semnal de accelerare operațională a programului de orbită joasă , într-un interval (15–17 septembrie) în care a folosit trei porturi spațiale și a bifat inclusiv misiuni comerciale, potrivit Digi24 . Seria de lansări, toate reușite, indică o capacitate de execuție în creștere pentru un sector care vizează, între altele, extinderea constelațiilor de sateliți pentru internet de mare viteză (rețele de sateliți pe orbită joasă, folosite pentru conectivitate). Ce s-a lansat și cu ce obiectiv În cele 45 de ore, China a ridicat pe orbită patru misiuni distincte, dintre care două au fost private: LandSpace (Beijing) a lansat o rachetă Zhuque-2E de la centrul Jiuquan, trimițând 10 sateliți pe orbită joasă pentru extinderea constelației Qianfan („O mie de vele”), destinată internetului de mare viteză. Constelația ar urma să ajungă la aproximativ 15.000 de sateliți activi . O altă lansare a dus încă nouă sateliți Qianfan pe orbită, cu o rachetă Gravity-1 , care a decolat de pe o platformă maritimă în largul coastelor Shanghai; racheta este operată de Orienspace . Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat o rachetă Long March 12 de la Wenchang (insula Hainan), cu nouă sateliți pentru megaconstelația SatNet , proiectată la aproximativ 13.000 de sateliți pe orbită joasă. O rachetă Kuaizhou-11 , operată de o filială a China Aerospace Science and Industry Corporation , a transportat doi sateliți radar de observare a Pământului pentru compania chineză Spacety . De ce contează: ritmul, diversitatea și infrastructura de lansare Dincolo de numărul de misiuni, elementul relevant este capacitatea de a susține lansări apropiate ca timp, cu operatori diferiți și de la locații diferite (inclusiv de pe mare). Practic, China arată că poate rula în paralel: lansări pentru constelații comerciale de internet ; lansări pentru observarea Pământului (sateliți radar); misiuni cu operatori privați și de stat . Limita seriei: fără recuperare (încă) Materialul notează că niciuna dintre cele patru rachete nu a încercat o aterizare, deși China lucrează la rachete reutilizabile (capabile să recupereze și să refolosească trepte ale rachetei, pentru costuri mai mici și ritm mai mare). În ultimele două luni și jumătate, două vehicule diferite — Zhuque-3 (LandSpace) și Long March 10B (CASC) — au reușit aterizarea treptelor inferioare în timpul unor misiuni orbitale, însă până acum nicio treaptă inferioară chineză nu a efectuat mai multe misiuni orbitale, obiectiv care „ar putea fi atins destul de curând”, potrivit informațiilor citate. [...]
