Știri
Știri din categoria Diverse

USR condiționează orice sprijin parlamentar pentru PSD de acceptarea unei formule de guvernare care începe cu un premier din afara PSD, ceea ce prelungește negocierile și menține riscul unui blocaj instituțional în plină perioadă de vacanță parlamentară, potrivit Digi24.
Deputatul USR Ștefan Lorincz a cerut social-democraților să accepte „rotativa guvernamentală”, cu prima variantă de premier învestit Siegfried Mureșan. În această logică, USR ar putea vota ulterior un guvern condus de PSD doar dacă PSD ar susține mai întâi, în Parlament, învestirea lui Mureșan.
Lorincz a susținut că, în acest moment, decizia ar fi la Nicușor Dan, care ar avea „două variante pe masă”: un guvern „PSD monocolor”, cu Sorin Grindeanu premier, sau un guvern cu Siegfried Mureșan premier, sprijinit de PNL, USR, UDMR și minorități.
În argumentația deputatului USR, un vot al PSD pentru învestirea lui Mureșan ar funcționa ca dovadă de „bună-credință”, după ce PSD ar fi încălcat „protocolul de coaliție” de mai multe ori și ar fi contribuit la căderea guvernului printr-o moțiune, alături de AUR.
Deputatul USR a spus că Parlamentul ar putea fi convocat în sesiune extraordinară pentru desemnarea premierului, în iulie sau august, dacă există o desemnare și, în termen de 10 zile, candidatul vine să ceară votul în Legislativ.
În același context, Lorincz a afirmat că „blocajul e mare” și că nu pare să existe o soluție „în următoarele 48 de ore”, fără să excludă varianta alegerilor anticipate.
Într-un articol separat, PSD a transmis că „sub nicio formă” nu îl va vota pe Siegfried Mureșan premier, după un schimb de acuzații legat de Sorin Grindeanu, potrivit Digi24.
Recomandate

USR cere ANI să publice urgent lista aleșilor locali potențial incompatibili , într-un demers care pune presiune pe modul de aplicare a noilor reguli de integritate și pe consecințele administrative pentru administrația locală, potrivit Digi24 . Formațiunea solicită Agenției Naționale de Integritate să facă publică „de urgență” situația consilierilor locali și județeni care, după intrarea în vigoare a noilor prevederi privind incompatibilitățile, ar ocupa simultan o funcție aleasă și ar avea un raport de muncă cu o instituție publică. USR cere și publicarea apartenenței politice a acestora. Noile prevederi au intrat în vigoare la 9 august și interzic consilierilor locali și județeni să fie, în același timp, angajați în primării, consilii județene, ministere, agenții, servicii publice sau alte instituții ale administrației publice, conform comunicatului citat de publicație. USR susține că „mii” de aleși locali s-ar putea afla în incompatibilitate și ar putea fi vizați de sancțiuni administrative sau disciplinare. „Acum, când legea este deja în vigoare și produce efecte, cerem ANI să facă publică imediat situația aleșilor locali aflați în incompatibilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler . Miza: ce sancțiune se aplică și cui îi revine responsabilitatea Aplicarea noilor prevederi a generat o dispută privind sancțiunea în caz de incompatibilitate. USR afirmă că, deși regimul incompatibilităților poate duce la pierderea mandatului, interpretarea exprimată de ANI ar fi că efectele ar trebui să vizeze raportul de muncă al persoanei (prin sancțiune disciplinară), nu mandatul obținut prin vot. „Dacă textul legii introduce noi standarde de integritate pentru aleșii locali, atunci este evident că aceste standarde trebuie aplicate funcției alese”, a mai spus Seidler, potrivit aceleiași surse. Acuzații politice și critică la adresa modificărilor din Codul administrativ USR acuză PSD că ar încerca să își protejeze aleșii și susține că reacțiile din interiorul PSD după intrarea în vigoare a legii ar indica un număr mare de persoane care cumulează mandatul cu un loc de muncă în sectorul public. Partidul critică și modificările aduse Codului administrativ prin Agenția Națională a Funcționarilor Publici, afirmând că ar fi fost necesară o dezbatere despre principiile și aplicarea noilor reguli. [...]

PSD susține că plata a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR ar putea fi condiționată de modificarea unor prevederi din „legea privind integritatea”, după un demers atribuit liderilor familiilor politice europene din care fac parte PNL și USR, potrivit Digi24 . Delegația PSD în Parlamentul European afirmă, într-un comunicat, că președintele Partidului Popular European (PPE) și lidera Renew Europe ar fi transmis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, cerând intervenția executivului european în legătură cu legea integrității. În interpretarea PSD, acest demers ar pune „în discuție” plata unei tranșe de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: condiționarea banilor de schimbări legislative Social-democrații susțin că plata sumei ar urma să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate din legea integrității. Pe acest fond, PSD cere PNL și USR să explice public dacă susțin intervenția propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării fondurilor. În același mesaj, PSD reclamă o contradicție între pozițiile din Parlamentul României și demersurile de la nivel european: PNL ar fi votat în Camera Deputaților pentru legea integrității, în timp ce PPE ar contesta forma adoptată, iar USR a votat împotrivă, în timp ce Renew Europe ar participa, potrivit PSD, la solicitarea de condiționare a plății. Cum a trecut legea în Camera Deputaților Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL. USR a votat împotrivă. PSD mai afirmă că, deși se află în opoziție, a contribuit prin vot la adoptarea legislației aferente jaloanelor restante din PNRR, inclusiv în cazul legii privind integritatea, și critică transferarea disputelor politice interne la nivel european, cu potențial impact asupra fondurilor. Cele trei întrebări către PNL și USR Delegația PSD în Parlamentul European solicită conducerilor PNL și USR să răspundă public: dacă susțin demersul liderilor PPE și Renew Europe; dacă au solicitat sau susținut intervenția familiilor lor politice europene în acest caz; dacă își asumă eventualele consecințe asupra plății celor 770 de milioane de euro către România. PSD plasează disputa în contextul „etapei finale” de implementare a PNRR și susține că obiectivul ar trebui să fie protejarea intereselor României, finalizarea reformelor și investițiilor și atragerea unei sume cât mai mari din fondurile europene disponibile. [...]

USR cere rescrierea Legii Integrității pentru a evita riscul de sancțiuni și pierderea banilor europeni , după ce a depus în Parlament o nouă variantă care elimină amendamentul numit „anti-Fritz”, potrivit Digi24 . Miza invocată de partid este una de reglementare cu efect financiar: forma deja votată în Parlament ar încălca norme europene și ar pune România în situația de a rata jaloane asumate prin PNRR. Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, susține că proiectul adoptat de Camera Deputaților „nu trece de exigențele Comisiei Europene ” și că există riscul nu doar al pierderii banilor legați de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, ci și al unor „sancțiuni mai grave”. „În forma adoptată de Camera Deputaților, Legea ANI nu trece de exigențele Comisiei Europene și riscăm nu numai să pierdem banii din neatingerea jaloanelor ce au fost asumate prin PNRR, dar și alte sancțiuni mai grave.” Ce schimbă USR în noul proiect Conform anunțului, noua „Lege a Integrității” depusă de USR nu mai include prevederile care, în interpretarea formațiunii, l-ar lăsa fără mandat pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , „dar și pe alți primari din țară”. Șipoș a cerut celorlalte partide să voteze „o lege curată”, argumentând că altfel România ar putea pierde atât bani din PNRR, cât și fonduri europene, invocând ca exemplu situația Ungariei. „Facem un apel pentru a vota legea într-o formă curată, pentru a nu fi puși în situația de a pierde atât banii din PNRR, cât și fondurile europene, așa cum s-a întâmplat în Ungaria lui Orbán.” Unde este proiectul și ce urmează În acest moment, legea inițială care modifica regulile privind integritatea a fost retrimisă în Parlament după o decizie a Curții Constituționale, iar proiectul a trecut de Camera Deputaților cu unele modificări legate de declarațiile de avere. Următorul pas este votul final în Senat. USR precizează că deputații săi au votat împotriva formei care a păstrat amendamentul ce ar urma să ducă la pierderea mandatului pentru Dominic Fritz și alți primari. [...]

BNR a delimitat oficial comunicarea instituției de opiniile angajaților pe rețele sociale , după mesajul public al consilierului Eugen Rădulescu , care a stârnit reacții politice și a readus în discuție riscul pierderii banilor din PNRR, potrivit Digi24 . Banca Națională a transmis marți că mesajul lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, publicat pe contul personal de pe o rețea socială, reprezintă „o opinie personală” și „nu punctul de vedere oficial al BNR”. Instituția precizează că pozițiile oficiale sunt exprimate „exclusiv” de membrii Consiliului de administrație sau de reprezentanți care au „mandat oficial de comunicare și reprezentare”, asumat explicit în momentul expunerii publice. În comunicat, BNR atrage atenția că mesajele angajaților pe conturi personale (Facebook, LinkedIn, Instagram, X) nu constituie luări de poziție oficiale ale băncii centrale și recomandă consultarea canalelor oficiale pentru informații și poziții instituționale. Contextul: avertismentul privind PNRR și reacția PSD Luni, Eugen Rădulescu a publicat pe Facebook un text în care a avertizat că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert” și că ar mai fi „doar câteva zile” pentru a salva „ce se mai poate” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În același mesaj, el a susținut că România „trăiește de aproape 10 ani mult peste mijloacele” sale și că datoria „crește exponențial”. Tot el a afirmat că, dacă nu sunt adoptate legi care „trenează deja de 5 ani”, România ar putea pierde „miliarde de euro” – fonduri europene nerambursabile – pe care, potrivit mesajului, s-ar fi construit bugetul din acest an, iar în lipsa lor „situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. Declarațiile au generat o reacție din partea PSD, care i-a cerut guvernatorului Mugur Isărescu să-și demită consilierul. De ce contează: semnal de disciplină instituțională într-un moment sensibil Precizările BNR au un impact direct de credibilitate și guvernanță instituțională: banca centrală încearcă să reducă riscul ca opiniile individuale ale unor angajați – chiar și din poziții vizibile – să fie interpretate drept semnale oficiale despre economie, finanțarea bugetului sau relația României cu fondurile europene. Într-un context în care PNRR și adoptarea unor legi sunt prezentate ca urgente, delimitarea canalelor de comunicare devine, implicit, o măsură de control al mesajului public. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că fără o lege a salarizării România riscă noi derapaje bugetare în 2027–2028 , într-un context în care adoptarea proiectului până la termenul-limită de 31 august devine tot mai puțin probabilă, potrivit Digi24 . Bolojan spune că, „cu cât trec orele”, scad șansele ca proiectul să fie aprobat în timp util, invocând termenul de luni, 31 august, și semnalând o probabilitate redusă ca PSD să susțină inițiativa, în urma declarațiilor publice ale partidului. De ce contează: cheltuielile de personal și echilibrele bugetare Miza legii depășește componenta de finanțare europeană asociată, afirmă premierul interimar, care o leagă direct de credibilitatea României și de predictibilitatea bugetară. În declarațiile sale, Bolojan susține că legea este importantă deoarece cheltuielile de personal au o pondere relevantă în „ecuația echilibrelor bugetare”, iar lipsa unui cadru ar lăsa loc unor decizii viitoare motivate electoral. În același context, el afirmă că proiectul ar corecta „inechități grave” din sistemul public, descriindu-l drept un prim pas în această direcție. Riscul invocat: presiune pe rating și ajustări forțate Bolojan face legătura între depășirea posibilităților bugetare și riscul de deteriorare a ratingului de țară, avertizând că aprobarea unor creșteri salariale peste capacitatea economiei ar putea împinge România într-o situație în care guvernele ar fi obligate ulterior să ia măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Totodată, el amintește de anii 2023 și 2024, pe care îi descrie drept perioade în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din rațiuni electorale, și avertizează că un scenariu similar ar putea reapărea în 2027–2028 dacă legea nu este adoptată. Blocaj politic și calendar strâns Premierul interimar afirmă că discuțiile pe proiect au avut loc „sub auspiciile Președinției”, prin consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu Burnete, cu participarea partidelor și cu mai multe variante de lucru transmise acestora. El susține că există riscul ca PSD „încă o dată” să nu respecte înțelegerile, inclusiv una privind votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, menționând că au fost încercate „toate variantele posibile” și că s-a comunicat cu Comisia , însă sumele solicitate nu ar fi fost acceptate și nu ar putea fi finanțate din capacitatea bugetară. Bolojan estimează că „în cursul zilei de mâine” ar urma să existe un deznodământ, argumentând că, dacă proiectul nu este depus atunci pentru a fi dezbătut joi–vineri, „nu mai este timp fizic” să devină lege. În cazul în care jalonul nu este îndeplinit, el indică PSD drept responsabil pentru blocarea legii. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan spune că va decide miercuri ce face cu Cristina Trăilă după o discuție directă, în contextul în care aceasta a fost pusă sub urmărire penală de DNA, iar PSD și AUR îi cer demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, potrivit Digi24 . Bolojan a declarat marți seară, la Digi24, că a văzut comunicatul Parchetului și a sunat-o pe Trăilă, cerându-i să vină „mâine dimineață” la o discuție pentru a înțelege acuzațiile. El a precizat că nu știe, în acest moment, de ce este acuzată și „ce rol are în această ecuație”, menționând că persoana care a ajuns la el în birou s-a programat prin cabinetul de premier, printr-un coleg care este, la rândul lui, suspect în acest caz. Întrebat dacă Trăilă ar trebui să demisioneze, Bolojan a spus că nu vrea să condamne pe cineva înainte să afle despre ce este vorba și că va lua o decizie după discuția cu aceasta. Ce acuză DNA și miza dosarului DNA a anunțat că liberala Cristina Trăilă este urmărită penal pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Potrivit procurorilor, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului, Trăilă „ar fi sprijinit demersurile” omului de afaceri Fănel Bogoș și ale lui Mihai Barbu (fost lider PNL Vaslui) pentru înlocuirea din funcție a directorului DSVSA Vaslui. DNA susține că scopul ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru omul de afaceri și societatea acestuia, inclusiv aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele sale. Poziția lui Bolojan: accesul la birou „nu a fost condiționat de bani” Bolojan a respins ideea că accesul la biroul său ar fi fost condiționat de plăți, afirmând că „niciodată cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban” și că, pe baza unor discuții telefonice, nu se poate pronunța. El a mai spus că, în astfel de dosare, dacă ai avut „o tangență”, poți fi invitat să dai o declarație, fără să considere că ar exista o „formulă de implicație” în cazul său. Presiune politică: PSD și AUR cer demisia În urma anunțului DNA, PSD și AUR au cerut demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului: AUR a invocat răspunderea politică, iar PSD a cerut demisia „imediată”. Decizia anunțată de Bolojan pentru miercuri devine, astfel, un test de gestionare a riscului reputațional și instituțional pentru Guvern, în condițiile în care ancheta DNA vizează acuzații legate de influență și posibile beneficii necuvenite în zona de control sanitar-veterinar și despăgubiri. [...]