Uniunea Europeană sancționează rețeaua de producție a dronelor rusești Garpiya și proiectul satelitar Rassvet - UE vizează pentru prima dată lanțurile de aprovizionare și alternativa Rusiei la Starlink

UE extinde sancțiunile de la „liste” la rețele întregi de producție militară , vizând pentru prima dată lanțul complet de fabricație și aprovizionare al dronelor rusești Garpiya și proiectul satelitar Rassvet, alternativa Moscovei la Starlink, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a susține atacuri cu drone cu rază lungă și de a-și consolida comunicațiile militare prin satelit, cu efecte pe termen lung asupra securității europene. În cel de- al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei au fost incluse „peste 50 de entități din complexul militar-industrial”, precum și actori implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas . Pachetul continuă să vizeze și furnizori de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare (civilă și militară) din state terțe, inclusiv din China și India, componente care ajung frecvent în armamentul rusesc. Dronele Garpiya: sancțiuni pe întregul lanț de producție Elementul de noutate este abordarea „de rețea”: peste 30 de sancțiuni care urmăresc să acopere întreaga infrastructură de producție și aprovizionare pentru dronele Garpiya, nu doar entități izolate. Un înalt oficial european a explicat că UE a „cartografiat practic întreaga rețea” și o vizează „dintr-o singură lovitură”. Lista include 37 de persoane și entități implicate direct în producția dronelor Garpiya/Garpiya-A1, inclusiv firme care produc componente precum: focoase, propulsoare, catapulte, alte elemente necesare lansării acestor arme. Contextul invocat de oficiali este presiunea asupra populației civile și infrastructurii Ucrainei din cauza atacurilor cu drone cu rază lungă. După expirarea armistițiului de trei zile susținut de SUA, în luna mai, Rusia ar fi lansat peste 200 de drone de acest tip asupra Ucrainei, vizând inclusiv infrastructura energetică și clădiri rezidențiale. Rassvet: lovitură preventivă asupra comunicațiilor prin satelit A doua țintă majoră este proiectul Rassvet, descris ca alternativa Rusiei la Starlink. Potrivit unui înalt oficial european, includerea acestui program în pachet este „deosebit de importantă”, tocmai pentru că urmărește să limiteze dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații care ar putea susține operațiuni militare pe termen lung. Sistemul de sateliți pe orbită joasă Rassvet este dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440 și este prezentat în presa rusă drept o soluție de internet de mare viteză. Conform informațiilor citate, primele 16 sateliți au fost lansați în martie 2026, cu obiective de 250 de sateliți până în 2027 și 900 până în 2035. În analiza citată de Digi24 din Euronews , cercetătorul Jacob Funk Kirkegaard (Bruegel) apreciază că sancționarea Rassvet poate avea un impact mai mare decât lovirea unui singur tip de dronă, amintind că pierderea accesului Rusiei la Starlink, în februarie 2026, a avut consecințe semnificative asupra operațiunilor militare. Ce urmează și care sunt limitele Kirkegaard avertizează însă că Rusia dispune de mai multe tipuri de drone cu rază lungă, iar sancționarea unei singure categorii nu ar trebui prezentată ca o schimbare decisivă a amenințării strategice. În același timp, el consideră că limitarea dezvoltării unei alternative rusești la Starlink este o prioritate, în logica unei Europe care se pregătește să descurajeze Rusia pe termen lung. Pe termen scurt, eficiența măsurilor va depinde de cât de bine poate UE să blocheze accesul la componente și furnizori din afara Rusiei și de cât de rapid se pot reconfigura lanțurile de aprovizionare vizate de sancțiuni. [...]