Știri
Știri din categoria Diverse
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”.
Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC.
Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump.
Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu.
Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră.
„Nu cred că merită o pauză.”
Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi.
„Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.”
În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate.
Recomandate
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Kievul respinge presiunile SUA asupra lui Zelenski, pe fondul tensiunilor legate de motorină și prețurile la combustibili , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a sugerat public că Ucraina ar trebui să-și schimbe liderul și a acuzat Kievul că blochează un acord de pace cu Rusia. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a transmis că Volodimir Zelenski „are sprijinul poporului ucrainean” și că doar ucrainenii pot decide cine le este președinte. În mesajul publicat pe rețeaua X, șeful diplomației de la Kiev a încadrat războiul drept unul „pentru independență, libertate și demnitate” și a susținut că atacurile politice la adresa lui Zelenski ar indica, în opinia sa, că acesta „își exercită bine atribuțiile” și „merită sprijin”. Miza economică: combustibilii și presiunea pe prețuri În relatarea citată de Știrile Pro TV, tensiunea dintre Washington și Kiev este legată direct de piața combustibililor. Ucraina desfășoară „o intensă campanie” de atacuri cu drone asupra rafinăriilor rusești, iar SUA ar fi cerut Kievului să oprească aceste lovituri pentru a nu alimenta creșterea prețurilor la combustibili pe piața internațională, în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Cererea ar fi fost ignorată, iar Zelenski ar fi confirmat luna trecută, într-un interviu, că Trump i-a cerut să înceteze atacurile, dar a refuzat. Trump a argumentat că loviturile asupra rafinăriilor rusești afectează aprovizionarea globală cu motorină și, implicit, interese economice interne ale SUA, invocând impactul asupra fermierilor și crescătorilor de vite. Ce a spus Trump și de ce contează politic Într-o declarație acordată presei, Trump a îndemnat Ucraina să-și găsească „un alt președinte”, reproșându-i lui Zelenski atât continuarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, cât și lipsa voinței de a încheia un acord de pace cu Rusia. Președintele american a susținut că Vladimir Putin ar dori un acord, în timp ce Zelenski nu. Știrile Pro TV notează și contextul politic intern din SUA: după declanșarea, în februarie, a războiului împotriva Iranului de către SUA și Israel, prețurile la combustibil au crescut în Statele Unite, ceea ce ar putea alimenta nemulțumirea electoratului înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Ce urmează: contacte între aliații Ucrainei Andrii Sîbiga a mai afirmat că, după „evoluții contraproductive” — o aluzie la un acord Trump–Putin prin care SUA ar urma să cumpere motorină din Rusia — au loc „contacte intense” între aliații Ucrainei. Articolul menționează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și Agerpres . [...]
Declarațiile lui Trump despre „pace” și presiunea pentru schimbarea conducerii Ucrainei riscă să complice negocierile și să prelungească incertitudinea regională , potrivit Știrile Pro TV . Președintele american a spus că Vladimir Putin „ar dori” o înțelegere pentru a opri războiul, dar l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că refuză un compromis. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, după o convorbire telefonică avută vineri cu liderul de la Kremlin. Întrebat ce i-a transmis Putin, Trump a răspuns că acesta „și-ar dori foarte mult să vadă o înțelegere”, susținând că Rusia ar vrea un acord „dintr-un motiv sau altul”, însă Zelenski nu. Presiune politică directă asupra Kievului În același context, Trump a cerut explicit schimbarea președintelui Ucrainei, afirmând că a venit timpul ca țara să „aibă un nou președinte”. Totodată, el a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești de hidrocarburi. „Sugerez să obțină un nou lider care poate ajunge la un acord” cu Rusia Reacție din partea Kremlinului: mesajul emisarului economic Kirill Dmitriev , emisar special al Kremlinului pentru cooperare economică, a salutat apelul lui Trump privind alegerea unui nou președinte al Ucrainei, descriind declarațiile liderului american drept „iconice și istorice”, într-un mesaj publicat pe platforma X. În lipsa unor detalii despre eventuale condiții de negociere sau pași concreți, rămâne neclar cum s-ar traduce aceste poziții în plan diplomatic și dacă ele vor influența direct discuțiile privind un posibil acord de încetare a războiului. [...]
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump care pun sub semnul întrebării leadershipul de la Kiev au declanșat o rundă de consultări rapide între Ucraina și capitalele europene , în încercarea președintelui Volodimir Zelenski de a consolida sprijinul politic într-un moment sensibil pentru coordonarea externă a efortului de război, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că Zelenski a inițiat discuții „urgente” cu mai mulți lideri europeni și parteneri apropiați ai Ucrainei imediat după ce șeful de la Casa Albă a spus direct că ucrainenii ar trebui „să-și aleagă alt lider”, adăugând că Zelenski ar trebui să plece. Cu cine a discutat Zelenski și ce urmează Conform agenției de presă de stat de la Kiev, citată de publicație, Zelenski a vorbit cu: premierul britanic; președintele Franței, Emmanuel Macron; președintele Finlandei, Alexander Stubb; premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Presa de la Kiev mai susține că o întâlnire între Zelenski și premierul britanic Burnham „ar putea avea loc în zilele următoare”. Miza: menținerea sprijinului european pe fondul presiunii politice din SUA În relatarea Digi24, discuțiile sunt prezentate ca o încercare a lui Zelenski de a obține sprijinul partenerilor europeni în contextul declarațiilor lui Trump. Jurnaliștii din capitala ucraineană mai afirmă că Zelenski ar fi fost informat neoficial, anterior, despre anunțul pe care urma să îl facă liderul de la Casa Albă, iar după primirea acestor informații a inițiat convorbiri telefonice cu lideri europeni. În același context, publicația consemnează și o declarație atribuită premierului eston: „Ucraina trebuie sprijinită să transforme rafinăriile de petrol rusești în ruine”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese dacă aceste discuții s-au concretizat în decizii sau angajamente noi; deocamdată, semnalul principal este accelerarea coordonării politice cu liderii europeni pe fondul unei presiuni publice venite dinspre Washington. [...]
Șefa diplomației UE avertizează că relaxarea sancțiunilor SUA pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , iar Bruxellesul transmite că nu va reduce presiunea asupra Kremlinului, potrivit Știrile Pro TV . Kaja Kallas a reacționat după ce Washingtonul a suspendat sancțiunile americane care vizau tranzacțiile cu motorină rusească, în contextul unui acord anunțat de SUA cu Moscova privind acest carburant. Mesajul ei este că decizia oferă Rusiei venituri suplimentare și, implicit, capacitatea de a continua războiul din Ucraina. „Suspendarea sancţiunilor asupra motorinei ruse îi oferă Moscovei venituri suplimentare pentru a-şi duce războiul. Nu este momentul pentru a relaxa presiunea asupra Rusiei, iar Europa nu va face acest lucru.” În același mesaj, Kallas a invocat intensificarea atacurilor rusești și a acțiunilor „hibride” împotriva Europei, menționând că loviturile ruse ar fi ucis peste 80 de civili ucraineni în două zile și că Rusia și-ar fi intensificat atacurile hibride atât împotriva statelor UE, cât și împotriva aliaților din NATO. Decizia SUA și reacțiile: motorina rusească revine pe piețe Președintele american Donald Trump a anunțat că a negociat livrarea unor „cantități masive” de motorină rusească pe piețele americană și mondială, iar SUA au suspendat sancțiunile pentru a permite tranzacțiile, notează materialul, care citează Agerpres, la rândul său cu referire la AFP. Decizia a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a calificat-o drept „nedemnă”, conform aceleiași surse. Ce urmează în UE: extinderea listei de sancțiuni În paralel, Uniunea Europeană a promis că își va consolida propriile măsuri împotriva Moscovei. Luni, miniștrii de externe ai statelor membre ar urma să adauge oficial aproximativ 1.600 de nume pe lista persoanelor și entităților vizate de sancțiunile europene legate de războiul din Ucraina. Lista este actualizată semestrial și a fost aprobată în unanimitate de cele 27 de state membre. În prezent, măsurile restrictive ale UE se aplică pentru aproximativ 3.000 de persoane și entități, în cadrul regimului de sancțiuni legat de acțiuni care „subminează sau amenință” integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Contextul sancțiunilor europene este unul mai larg: UE a introdus treptat măsuri restrictive împotriva Rusiei începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, și le-a extins după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 și anexările ilegale ulterioare menționate în material. [...]
