Ucraina vizează infrastructura energetică a Rusiei ca pârghie de negociere, în paralel cu cereri urgente de finanțare și muniție pentru apărarea antiaeriană, potrivit Digi24, care citează un interviu al vicepremierului și ministrului ucrainean al Energiei, Denîs Șmîhal, pentru Politico.

Miza Kievului este una cu impact economic și operațional: loviturile cu rază lungă asupra rafinăriilor rusești ar fi scos din funcțiune aproximativ 40% din capacitatea primară de rafinare a petrolului din Rusia, ceea ce, potrivit lui Șmîhal, alimentează o penurie tot mai mare de combustibil. În viziunea oficialului ucrainean, această presiune, combinată cu sancțiunile occidentale, ar putea forța Moscova să accepte încetarea războiului în această toamnă.

Războiul energetic, extins dincolo de electricitate

Șmîhal susține că Rusia urmărește să lovească sistemul energetic ucrainean pentru a destabiliza economia și producția de armament și mizează pe oboseala populației în fața unei noi ierni cu lipsuri. Dacă nu se ajunge la o încetare a ostilităților, Kievul se așteaptă la o nouă campanie rusă împotriva infrastructurii energetice în sezonul rece.

În acest context, ministrul avertizează că țintele rusești s-ar putea muta spre rețelele de alimentare cu apă, după ce iarna trecută au fost vizate electricitatea și încălzirea, argumentând că întreruperile de apă și canalizare pot deveni rapid critice pentru populație.

Cereri pentru apărare antiaeriană și măsuri de protecție a infrastructurii

Pentru a face față atacurilor, Ucraina cere mai multe rachete interceptoare PAC-3 pentru sistemele Patriot. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit despre necesitatea unui stoc de aproximativ 300 de interceptoare, în condițiile în care, potrivit Politico, stocurile SUA sunt limitate, inclusiv din cauza operațiunilor militare împotriva Iranului. În paralel, Kievul și aliații săi încearcă să convingă state precum Spania și Grecia să transfere o parte din propriile rachete.

Pe plan intern, autoritățile ucrainene investesc în protejarea infrastructurii energetice, inclusiv prin:

• construirea de structuri de protecție pentru instalațiile de stocare a energiei electrice, apei și gazelor naturale;
• distribuirea de generatoare și cazane modulare, mai mici și dispersate, considerate mai greu de distrus decât centralele mari.

Dimensiunea deficitului: de la 54,5 GW la o producție efectivă de circa 12 GW

Șmîhal descrie o degradare accentuată a capacității energetice a Ucrainei: înainte de anexarea Crimeei (2014), țara producea aproximativ 54,5 gigawați (GW). După invazia rusă pe scară largă, capacitatea ar fi scăzut la 32 GW, inclusiv pe fondul ieșirii din sistem a unor instalații strategice, precum centrala nucleară de la Zaporojie.

În urma atacurilor din ultimul an, producția efectivă ar fi ajuns la aproximativ 12 GW, în condițiile în care necesarul este cu circa 6 GW mai mare, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la întreruperi programate. Ministrul afirmă că peste 80% din capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei a fost distrusă sau avariată.

Finanțare: 500 milioane euro înainte de iarnă, plus nevoi la Naftogaz

Pe lângă echipamente militare, Kievul solicită sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii energetice. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 40 de state și organizații au contribuit cu 2,1 miliarde de euro (aprox. 10,6 miliarde lei) la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina, administrat de Secretariatul Comunității Energiei.

Anul trecut au fost semnate 367 de contracte, iar finanțări de 447 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) au fost direcționate în special către producția, transportul și distribuția energiei electrice în regiunile cele mai afectate. Totuși, Șmîhal spune că Ucraina mai are nevoie de 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) înainte de iarnă, iar compania națională de gaze Naftogaz ar avea nevoie de aproximativ 400 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) pentru refacerea capacităților afectate, Kievul sperând la sprijin din partea Canadei.

În evaluarea ministrului, scenariul dorit rămâne un acord de pace în această toamnă, dar el admite că Rusia nu dă semne că și-ar schimba obiectivele, ceea ce face probabilă o nouă confruntare energetică în timpul iernii.