Știri
Știri din categoria Diverse
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra industriei militare ruse, după ce a folosit rachete de croazieră FP-5 „Flamingo” împotriva unei instalații din complexul militaro-industrial al Rusiei, în regiunea Volgograd, potrivit Stirile Pro TV. Miza operațională este afectarea capacității de producție a armamentului folosit în război, nu doar a țintelor de pe linia frontului.
Ținta a fost fabrica „Titan-Barikadî” din Volgograd, aflată la aproximativ 400 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că rachetele au „lovit cu succes” instalația și că, în urma impactului, a izbucnit un incendiu în incinta fabricii.
Zelenski a descris obiectivul ca fiind „un mare complex industrial” unde Rusia fabrică sisteme de artilerie și echipamente militare specializate, inclusiv componente pentru lansatoare de rachete folosite în atacuri asupra populației din Ucraina.
În aceeași logică, Zelenski a susținut că orice instalație de apărare rusă implicată în război reprezintă o „țintă legitimă” pentru lovituri ucrainene cu rază lungă de acțiune și a legat aceste atacuri de creșterea presiunii asupra Rusiei.
Anterior, Serghei Sternenko, prezentat drept consilier al Ministerului Apărării ucrainean, a afirmat tot pe Telegram că rachetele Flamingo au lovit „una dintre instalațiile cheie” ale complexului militaro-industrial rus din Volgograd. El a indicat drept țintă „Centrul federal de cercetare și producție ‘Titan-Barikadî’”, unde se fabrică lansatoare de rachete și sisteme de artilerie.
Materialul este atribuit agenției EFE, conform sursei citate.
Recomandate
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție de pace de retragerea Rusiei din Ucraina , susținând că Kievul a transmis deja propuneri atât partenerilor occidentali, cât și unor „prieteni” ai lui Vladimir Putin, pentru a deschide calea unei întâlniri și a încetării războiului, potrivit Digi24 . Mesajul liderului ucrainean, publicat pe X vineri, 26 iunie, fixează o linie de negociere: Rusia „trebuie să se retragă din Ucraina împreună cu războiul său”, iar „Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace”. Digi24 notează că informațiile sunt relatate de RBC-Ukraine, care citează postarea lui Zelenski. „Ucraina a înaintat propuneri partenerilor noștri cheie, iar prietenii lui Putin au aflat, de asemenea, de la noi că o întâlnire este posibilă și că încheierea acestui război este posibilă. Rusia trebuie să facă acum acest pas către pace.” Presiune prin lovituri și sancțiuni, în paralel cu mesajul diplomatic În același context, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene „demonstrează în fiecare zi puterea preciziei ucrainene” și a menționat că „sancțiunile de lungă distanță” și „sancțiunile de distanță medie” ale Ucrainei sunt „puse în aplicare pe deplin” — formulări care, din textul sursei, nu sunt detaliate cu exemple sau ținte concrete. Totodată, el a descris aceste acțiuni drept „răspunsuri” la războiul început de Rusia și a reiterat ideea că Moscova trebuie să îl încheie și „să ia acest război de pe umerii Ucrainei”. Context: G7 și o „campanie de 40 de zile ” Potrivit aceleiași relatări, Zelenski a spus miercuri că, dacă Ucraina obține ceea ce a discutat cu partenerii la summitul G7, s-ar crea condiții care ar obliga „țara agresoare” să opteze pentru pace. Joi, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) privind atacuri asupra unor ținte rusești, Zelenski a anunțat că a aprobat o „campanie de 40 de zile” menită să „determine” Rusia să pună capăt războiului împotriva Kievului. Sursa nu oferă, însă, detalii despre conținutul concret al acestui plan. [...]
Letonia cere integrarea „lecțiilor” Ucrainei în NATO, pe fondul presiunii economice a Rusiei asupra flancului estic , iar miza este o arhitectură de apărare care să poată fi aplicată rapid și un sprijin european mai bine țintit pentru statele de frontieră, potrivit Digi24 . Premierul Letoniei, Andris Kulbergs , a spus la emisiunea „World Talks” de la TVP World , difuzată cu ocazia Conferinței pentru reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk , că Ucraina ar trebui să contribuie la modelarea sistemului de apărare al NATO, nu să rămână în afara acestuia. În viziunea sa, experiența de pe câmpul de luptă a Kievului trebuie transformată în capacități comune pe flancul estic al Alianței. „Plug and play” în apărarea anti-dronă Kulbergs a susținut că NATO ar trebui să integreze expertiza Ucrainei în combaterea dronelor în propriile sisteme. El a afirmat că Letonia a început deja să colaboreze cu Kievul în domeniul apărării împotriva dronelor, dar că este nevoie de o abordare care să poată fi integrată imediat („plug and play”) în arhitectura mai largă de comandă și securitate a Alianței. În același context, premierul leton a descris armata Ucrainei drept una dintre cele mai puternice și mai testate în războiul modern și a cerut ca NATO să se adapteze mai rapid la lecțiile războiului, în special în: utilizarea dronelor; războiul electronic; sisteme de apărare aeriană stratificate. Costuri economice pe flancul estic și cerere de sprijin european Kulbergs a avertizat că presiunea rusă nu are doar efecte militare, ci afectează și economiile statelor de pe „linia frontului”, prin descurajarea investițiilor și a turismului. În acest context, el a cerut sprijin european special pentru țările de pe flancul estic, argumentând că nivelurile ridicate ale cheltuielilor lor pentru securitate și apărare contribuie la protejarea întregului continent. Mesajul se leagă de discuțiile mai largi din UE privind o împărțire mai bună a sarcinilor și forme de asistență țintită pentru statele care se învecinează cu Rusia. Aderarea Ucrainei la UE: concurență, dar și potențial industrial Premierul leton a susținut și eforturile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Deși a recunoscut că o astfel de aderare ar genera concurență economică, el a spus că Ucraina ar trebui tratată ca un partener cu resurse, potențial industrial și un angajament demonstrat față de valorile europene. În final, Kulbergs a avertizat că disputele politice dintre parteneri nu ar trebui să distragă atenția de la amenințarea reprezentată de Moscova. „Pacea prin forță. Acesta este singurul mod în care Rusia înțelege”, a declarat Kulbergs. [...]
Coreea de Sud a ridicat avioane de vânătoare ca reacție la intrarea a peste zece aparate militare ruse și chineze în zona sa de identificare a apărării aeriene , un episod care menține presiunea operațională asupra forțelor aeriene din regiune, potrivit Digi24 . Statul Major Interarme de la Seul a transmis că aeronavele chineze și ruse au intrat și apoi au ieșit din Zona de identificare a apărării aeriene sud-coreene (KADIZ) , deasupra Mării Japoniei și la sud de Peninsula Coreeană. Autoritățile sud-coreene au precizat că aparatele nu au încălcat spațiul aerian al țării. Într-un comunicat, armata sud-coreeană a arătat că a detectat din timp aeronavele înainte de intrarea lor în zonă și a desfășurat avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene „pentru a contracara orice eventualitate”, fără să ofere alte detalii. Ce este KADIZ și de ce contează pentru operațiuni O zonă de identificare a apărării aeriene nu este spațiu aerian suveran, ci o zonă-tampon folosită pentru identificarea aeronavelor care se apropie, din motive de securitate. Conform practicilor internaționale, avioanele militare ar trebui să notifice statul vizat înainte de a pătrunde într-o astfel de zonă, însă procedura nu este obligatorie. Din perspectivă operațională, astfel de intrări pot declanșa decolări de interceptare și misiuni de monitorizare, cu efect direct asupra ritmului de alertă și a resurselor forțelor aeriene. Context: episoade similare și lipsa reacției Moscovei și Beijingului China și Rusia nu au comentat incidentul, la momentul relatării. Digi24 amintește că, în decembrie, Coreea de Sud și Japonia au criticat dur zborul a nouă aparate militare rusești și chineze în apropierea teritoriilor lor, situație care a dus atunci la o desfășurare de urgență a unor avioane de vânătoare. Beijingul și Moscova au invocat exerciții militare comune, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că acestea au implicat „bombardiere strategice”. [...]
Codul roșu de caniculă se extinde de luni în aproape toată țara , ceea ce ridică riscul de întreruperi și restricții operaționale pentru companii și autorități locale (program de lucru, transport, consum de energie), pe fondul unor temperaturi care pot urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Administrația Națională de Meteorologie (ANM) avertizează că valul de căldură se intensifică treptat și atinge punctul maxim la începutul săptămânii viitoare, cu „disconfort termic deosebit de accentuat” și nopți tropicale, în care minimele pot ajunge până la 25°C. Cum evoluează avertizările: de la cod galben la cod roșu extins Pentru sâmbătă, 27 iunie, ANM a emis cod galben pentru Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, cu maxime între 30 și 34°C. În aceste regiuni, indicele temperatură-umezeală (ITU) – un indicator al disconfortului termic – „va atinge și va depăși local pragul critic de 80 de unități”. În același interval, Banatul, Crișana, Maramureșul și Transilvania intră sub cod portocaliu, cu temperaturi între 32 și 39°C, cele mai ridicate valori fiind estimate în Câmpia de Vest. Meteorologii avertizează și asupra nopților tropicale, cu minime între 17 și 22°C. Duminică intră primul cod roșu, iar luni și marți se extinde masiv Situația se agravează duminică, 28 iunie, când codul roșu de caniculă va afecta Crișana, Maramureșul, Transilvania și nordul Moldovei. Maximele sunt estimate între 35 și 38°C, iar în Maramureș, Crișana și nord-vestul Transilvaniei valorile pot urca până la 39–40°C, „comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie”. De luni, 29 iunie (ora 10:00), până marți, 1 iulie (ora 10:00), codul roșu se extinde către aproape toată țara și va viza Banatul, Crișana, Maramureșul, Transilvania, Moldova, Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei. În aceste regiuni, maximele vor fi cuprinse între 35 și 41°C, cele mai ridicate valori fiind estimate în Banat și Crișana, iar ITU va depăși pragul critic. Dobrogea și estul Munteniei rămân sub cod portocaliu, cu maxime între 32 și 38°C. Nopțile tropicale continuă, cu minime între 17 și 25°C, ceea ce, potrivit meteorologilor, amplifică stresul termic. [...]
Criza pentru formarea guvernului se adâncește, iar amenințarea cu anticipate devine instrument de presiune politică , după ce eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a respins public ideea că parlamentarii ar trebui să voteze un premier „de teama alegerilor anticipate”, potrivit Biziday . Mureșan l-a atacat direct pe Sorin Grindeanu, susținând că acesta „speră că îl vom vota de teama alegerilor anticipate”, dar că acest lucru nu se va întâmpla. În aceeași intervenție, eurodeputatul a afirmat că „singurii care au motiv să se teamă de alegeri anticipate sunt politicienii din PSD”. În paralel, Ilie Bolojan a acuzat că Grindeanu „nu vrea decât un cec în alb” și a respins ideea acordării unui sprijin necondiționat pentru învestirea unui guvern, invocând riscul ca „țara [să fie] dată pe mâna oricui și în orice condiții, cu voturile noastre”, conform relatării. Tot în acest context, Mureșan i-a transmis lui Nicușor Dan că „trebuie să ne facem datoria față de români, nu față de Sorin Grindeanu”, mesaj care indică o linie de poziționare politică în interiorul negocierilor pentru formarea unei majorități. Separat, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu va mai înainta o altă propunere de prim-ministru și că preferă varianta alegerilor anticipate, argumentând că „ori există o majoritate care își asumă guvernarea, ori trebuie să acceptăm că actualul parlament nu mai poate genera o formulă stabilă”. PSD a transmis, totodată, către PNL și USR că „nu ne temem de votul cetățenilor”, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
AUR cere suspendarea președintelui Nicușor Dan și referendum de demitere , pe fondul crizei politice, iar demersul ar depinde de o coagulare rapidă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus în direct la Digi24 că formațiunea face apel la celelalte partide parlamentare să susțină „demersul constituțional” de suspendare a președintelui, urmat de organizarea unui referendum pentru demitere. În argumentația sa, Peiu îl acuză pe Nicușor Dan că „a creat” și „amplifică” actuala criză politică și că gestionează „nedemocratic” relația cu partidele. Miza: aritmetica parlamentară și costul politic al unei suspendări Peiu a susținut că AUR „nu poate fi ignorat” în actuala arhitectură parlamentară și a invocat ponderea partidului în Legislativ. „Noi existăm, suntem vii, avem 20% din Parlament și nu cred că este posibil ca toți colegii noștri de la alte partide să se uite prin noi, să nu ne vadă.” În același timp, liderul senatorilor AUR a admis implicit că inițiativa nu poate fi dusă la capăt fără sprijinul altor formațiuni, afirmând că „și celelalte partide” ar trebui să se alăture suspendării și demiterii. Context: reacție la acuzațiile lui Mohammad Murad despre negocieri pentru funcții În același interviu, Peiu a respins acuzațiile lansate de Mohammad Murad, care a susținut că AUR ar fi negociat ministere și funcții în schimbul votului pentru învestirea Guvernului Veștea. Peiu a invocat o decizie internă a partidului, luată „cu 6 zile înaintea votului programat”, prin care conducerea ar fi votat „în unanimitate” împotriva susținerii Guvernului Veștea, poziție comunicată parlamentarilor AUR și lui George Simion. Peiu a spus că nu poate verifica afirmațiile lui Murad, motivând că nu a fost la discuțiile invocate. „Ce spune domnul Murad eu nu pot să verific. N-am fost la acele discuții.” Întrebat dacă l-a suspectat vreodată pe George Simion că ar negocia funcții fără știrea partidului, Peiu a răspuns: „Nu.” [...]
