Știri
Știri din categoria Diverse
Ridicarea de urgență a două F-16 arată că România își activează rapid mecanismele de apărare și alertare civilă atunci când apar ținte aeriene în proximitatea graniței, chiar dacă acestea nu intră în spațiul aerian național, potrivit Digi24, care citează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat marți dimineață mai multe ținte aeriene în Ucraina, în apropierea graniței cu România. Informația a fost transmisă de MApN, iar Digi24 notează că relatarea este preluată de la Agerpres.
Conform comunicatului MApN, în jurul orei 03:10 a fost detectată o țintă aeriană la aproximativ 35 de kilometri nord de Chilia. În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană la Baza 86 Aeriană Borcea, au decolat pentru monitorizarea situației.
Ulterior, alte două ținte au fost detectate în jurul orei 04:20, la 30 de kilometri nord de Periprava.
MApN precizează că Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 03:18 a fost transmis un mesaj RO-ALERT.
Un nou mesaj RO-ALERT a fost trimis la ora 04:51, după detectarea celorlalte ținte.
În comunicat se arată că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 05:18, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
China împinge BRICS spre o agendă economică și tehnologică care poate redesena regulile comerțului și ale cooperării digitale , folosind summitul de la New Delhi ca platformă pentru a-și consolida influența în „sudul global”, potrivit Digi24 . În analiza citată, Xi Jinping revine în prim-planul diplomației după o perioadă în care a călătorit foarte puțin în afara Chinei, iar în ultimele luni a accelerat întâlnirile cu lideri internaționali, inclusiv înaintea unui nou summit cu Donald Trump, programat la finalul lunii. La New Delhi, Xi s-a întâlnit cu premierul Indiei, Narendra Modi, într-un demers de „reparare” a unei relații tensionate, care, în anii anteriori, a fost aproape de a degenera într-un conflict de frontieră. De ce contează: BRICS, din club politic în instrument de influență economică Mesajul central promovat de Xi la summit a fost legat de „multipolaritate” și de rolul „sudului global” ca motor al acestei schimbări. În paralel, Beijingul încearcă să se repoziționeze ca apărător al unei „ordini bazate pe reguli”, în contrast cu abordarea disruptivă atribuită de sursă celor două mandate ale lui Trump, inclusiv în raport cu instituții globale precum ONU. În discursul redat de Digi24, Xi a insistat asupra unor principii precum egalitatea suverană, neamestecul în treburile interne și soluționarea pașnică a disputelor, într-o formulare care, potrivit analizei, se potrivește cu interlocutorii pe care China îi curtează în această etapă. „Cinci principii” cu miză de piață: tehnologie, comerț și forță de muncă Elementul cu impact direct pentru economie este lista de direcții pe care Xi le-a prezentat drept „cinci noi principii pentru sudul global”, menite să structureze cooperarea în interiorul BRICS și, mai larg, între statele care se poziționează în afara influenței occidentale: inteligență artificială „open-source ” (cu cod deschis); comerț intra-BRICS; cooperare în economia digitală; dezvoltarea tehnologiei „inteligente” în industrie; formarea comună a tinerilor ingineri și oameni de știință. În logica prezentată, aceste teme nu sunt întâmplătoare: Digi24 notează că China este deja un actor puternic sau aspiră la poziție de lider în domeniile respective, ceea ce îi permite să transforme cooperarea propusă într-un avantaj strategic. Coeziune fragilă, dar un mesaj comun pe Orientul Mijlociu BRICS rămâne o grupare eterogenă, cu interese divergente și chiar conflicte între membri. Digi24 amintește că, la reuniunea miniștrilor de Externe din mai, statele nu au reușit să cadă de acord nici măcar asupra unei declarații neutre privind războiul din Orientul Mijlociu, în condițiile în care Iranul și Emiratele Arabe Unite s-au aflat de tabere opuse. Totuși, la nivel de lideri, summitul a produs un comunicat care exprimă „profundă îngrijorare” față de escaladarea tensiunilor și cere „reținere maximă” și evitarea acțiunilor care ar agrava situația. Context: extinderea BRICS și „planul cincinal” ca ofertă de cooperare Analiza reamintește că termenul BRICS a fost inițial creat de Goldman Sachs și economistul Jim O’Neill pentru a descrie creșterea economică a Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei, înainte ca grupul să capete o dimensiune politică și să se extindă, incluzând ulterior Africa de Sud și apoi Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. În același discurs, Xi a legat agenda externă de începutul celui de-al 15-lea „plan cincinal” al Chinei, pe care l-a descris drept un instrument nu doar pentru dezvoltarea internă, ci și ca „listă de cooperare” pentru restul lumii. În lectura Digi24, această combinație – planificare economică internă și ofertă de cooperare externă – susține ambiția Beijingului de a seta reguli și standarde în zone-cheie precum tehnologia și economia digitală. [...]
SUA confirmă oficial că au desfășurat arme pe orbita Pământului , o schimbare de poziționare care ridică miza competiției militare în spațiu și complică discuțiile despre reguli și limite în utilizarea orbitelor, potrivit Digi24 . Washingtonul invocă amenințări în creștere din partea Rusiei și Chinei, dar nu oferă detalii despre tipul armelor sau momentul plasării lor. Declarația vine de la secretarul american al Forțelor Aeriene, Troy Meink , care a spus că armele „pe orbită” sunt necesare pentru protejarea forțelor SUA împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor, relatează BBC. Meink a vorbit la Air, Space and Cyber Conference și a susținut că SUA se pregătesc pentru „amenințări în continuă evoluție”, fără să intre în detalii operaționale. De ce contează: presiune pe regulile jocului în spațiu Recunoașterea publică a unor capabilități ofensive pe orbită apare într-un context în care marile puteri testează limitele cadrului internațional existent. Un tratat din 1967 interzice amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă, însă, de atunci, SUA, Rusia și China au explorat capabilități care nu intră sub incidența tratatului, inclusiv mijloace de a viza sateliții adversarilor. În practică, sateliții sunt infrastructură critică pentru comunicații militare, supraveghere și navigație, iar orice escaladare în acest domeniu poate afecta nu doar securitatea, ci și funcționarea sistemelor care depind de spațiu. Legătura cu „Golden Dome” și rolul Forțelor Spațiale Administrația Trump a susținut că sistemele amplasate în spațiu, împreună cu rachetele interceptoare, sunt o componentă esențială a sistemului de apărare „Golden Dome”, conceput pentru protejarea SUA împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Totodată, anul trecut, Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forțelor Spațiale americane nu doar în apărarea infrastructurii, ci și ca forță capabilă de acțiuni ofensive. US Space Force a fost înființată în 2019 pentru a proteja infrastructura americană din spațiu, inclusiv sutele de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere. Un purtător de cuvânt al US Space Force a descris „controlul spațiului” ca folosirea mijloacelor „cinetice și non-cinetice” pentru a afecta capabilitățile adversarului prin „perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar”, în scopuri ofensive și defensive, la ordinul comandamentelor. Amenințările invocate: Rusia și China, cu accent pe sateliți În material este menționat că, la începutul lunii februarie, s-a aflat că doi sateliți ruși ar fi interceptat, cel mai probabil, comunicațiile a cel puțin 12 sateliți europeni, începând de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor ruse de informații să citească date sensibile sau, ipotetic, să preia controlul asupra sateliților. De asemenea, în 2024, SUA au anunțat că Rusia a lansat un satelit despre care Washingtonul crede că ar putea avea capacitatea de a ataca alți sateliți, iar Rusia nu a comentat public informația. În privința Chinei, US Space Force afirmă că Beijingul „dezvoltă și operează capabilități spațiale și contraspațiale” ca parte a modernizării militare, în timp ce Rusia „consideră spațiul un domeniu de război” și vede supremația spațială ca factor decisiv în conflictele viitoare. [...]
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Rusia reaprinde riscul de penurii de combustibil , în pofida mesajelor recente privind evitarea lovirii infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . În noaptea de luni spre marți, o instalație industrială din regiunea Samara (sud-estul Rusiei) a fost vizată de un atac cu drone, iar oficiali ruși au raportat și avarii la clădiri rezidențiale. Guvernatorul regional Viaceslav Fedorișcev a anunțat că aproximativ 40 de drone au fost doborâte, fără victime raportate, fiind citat de agenția Tass, potrivit Agerpres. Presa ucraineană a relatat că ținta industrială ar fi fost o rafinărie de petrol, iar imagini apărute pe rețelele sociale arată un incendiu de amploare în regiunea Samara. De ce contează: combustibilii rămân o vulnerabilitate economică Episodul vine după ce președintele SUA, Donald Trump , a declarat luni că Rusia și Ucraina ar fi convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părții adverse. Tot Trump spusese duminică că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe motiv că acestea provoacă „o penurie de motorină” la nivel global. În același timp, Zelenski a scris pe X că oprirea atacurilor asupra infrastructurii critice ar putea fi „primul pas de dezescaladare” către pace. Pentru moment, nu a existat o reacție din partea Moscovei, notează Digi24. Alte ținte și contextul escaladării În cursul aceleiași nopți, Ucraina ar fi atacat cu rachete și depozite aparținând retailerului online Ozon în orașul rus Taganrog. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că nu au fost raportate victime, dar au fost avariate: depozite ale unor companii agricole; clădiri rezidențiale; o unitate de învățământ. Digi24 amintește că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra industriei petroliere ruse, ceea ce ar fi contribuit la penurii de combustibil în Rusia. În replică, Moscova a efectuat lovituri punctuale asupra unor instalații energetice din Ucraina, inclusiv asupra unor benzinării. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că drone rusești au lovit capitala Ucrainei în noaptea de luni spre marți: o benzinărie a fost lovită, iar o persoană a fost rănită într-un alt cartier. [...]
Un raport al International IDEA avertizează că acumularea de putere la Casa Albă sub Donald Trump poate slăbi alianțele și regulile pe care se sprijină securitatea Europei , iar efectul de contagiune oferă guvernelor din alte țări argumente pentru a presa instituțiile democratice, potrivit Digi24 . Raportul, publicat de think tank-ul International IDEA (Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală), susține că „regresul democratic” din SUA subminează mecanismele de control și normele care au stat la baza ordinii internaționale postbelice, ceea ce pune presiune pe cooperarea multilaterală și pe alianțele de lungă durată. În evaluarea IDEA, consecințele sunt „de anvergură”, cu impact atât intern, cât și internațional. Ce spune raportul despre degradarea indicatorilor democratici în SUA International IDEA compară anul 2025 cu 2020 și notează șapte scăderi semnificative statistic în performanța democratică a SUA, inclusiv la: independența justiției; accesul la justiție; eficacitatea parlamentului; libertatea presei; libertatea de exprimare. Aproape jumătate dintre cei 30 de indicatori folosiți pentru măsurarea democrației americane ar fi coborât la cele mai joase niveluri din 1975 încoace, pe fondul unei polarizări politice profunde. În plan administrativ, raportul indică și un decret prezidențial din februarie 2025, care ar fi cerut ca funcționarii responsabili de politica externă să acționeze sub autoritatea președintelui și ar fi avertizat că neimplementarea politicii sale poate atrage sancțiuni disciplinare. Efectul de „model” și riscul pentru Europa Secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora, spune că ceea ce se întâmplă în SUA are ramificații globale și că alte guverne își justifică mai ușor atacurile asupra instituțiilor democratice și a societății civile. „Ceea ce observăm este că toate ţările se inspiră din ceea ce s-a întâmplat în SUA în trecutul recent. Observăm acest lucru în cazuri foarte concrete.” Ca exemplu, el menționează că argumente folosite în SUA atunci când USAID a fost închisă au fost ulterior invocate în Serbia pentru a reprima organizații ale societății civile considerate indezirabile de guvern. De ce IDEA leagă democrația de securitate Raportul plasează declinul SUA într-o „recesiune democratică” mai largă: în 2025, 98 din 173 de țări (57%) ar fi înregistrat un declin la cel puțin un factor democratic pe parcursul a cinci ani, în timp ce 55 s-au îmbunătățit. Ar fi al 11-lea an consecutiv în care deteriorările au depășit îmbunătățirile. Avertismentul central este că eroziunea democrației devine o problemă de securitate: în 2025 au fost 65 de conflicte violente, cel mai mare număr din 1946, inclusiv un record de opt conflicte între state. IDEA mai notează că sistemele politice „hibride” (cu proceduri democratice, dar drepturi și competiție politică slabe) apar mai des în contexte de conflict decât democrațiile care funcționează bine. În Europa, raportul indică faptul că regiunea rămâne în fruntea clasamentului democratic, dar între 2020 și 2025 a avut mai multe regrese (77) decât progrese (42), cu presiuni pe libertăți civile, acces la justiție și alegeri credibile. În acest context este menționat și rezultatul AfD în Saxonia-Anhalt (43,8%), ca ilustrare a tensiunilor politice. În concluzie, mesajul IDEA este că protecția instituțiilor democratice ar trebui tratată ca parte a agendei de securitate, nu ca o temă secundară, deoarece slăbirea lor poate amplifica instabilitatea și riscul de conflict, inclusiv în vecinătatea Europei. [...]
Oprirea dragajului la Cernavodă riscă să lase centrala fără „marjă” de siguranță la un debit minim al Dunării , după ce contractul pentru cel mai performant utilaj s-a încheiat la 30 august, iar hotărârile de guvern necesare continuării lucrărilor nu au fost emise, potrivit Digi24 . În august, în zona Cernavodă lucrau trei utilaje pentru remodelarea albiei, într-o intervenție „contra cronometru” menită să asigure apa necesară răcirii reactoarelor. Două săptămâni mai târziu, deși nivelul Dunării nu a crescut, lucrările au fost reduse „cu aproape două treimi”, fără să fie parcurse toate etapele, arată materialul. Datele citate indică o deteriorare a situației hidrologice: la final de august, debitul la intrarea în țară era de 1.600 mc/s, față de o medie normală de 3.900 mc/s, iar la jumătatea lui septembrie a coborât la 1.250 mc/s. În acest context, repornirea nu era luată în calcul la un debit sub 2.000 mc/s, conform informațiilor prezentate. Utilajul-cheie a ieșit din zonă după expirarea contractului Cel mai important dintre cele trei utilaje era draga Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ) Galați, cu o capacitate de 7.000–8.000 mc/„zi lumină” (zi de lucru), aproape dublu față de celelalte două utilaje ale Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care au 4.000–5.000 mc. În prezent, conform portalului Marine Traffic citat în articol, draga AFDJ se află pe malul bulgăresc, în apropiere de Giurgiu, la circa 200 km pe Dunăre de Cernavodă. AFDJ a explicat pentru News.ro că pe 30 august s-au făcut măsurătorile pentru confirmarea volumului dragat și „s-a încheiat contractul de dragaj”. Blocaj decizional: hotărârea de guvern pentru continuare nu a apărut Materialul indică faptul că retragerea navei nu ar fi fost determinată de finalizarea lucrărilor. Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) din 21 august prevedea necesitatea unei noi hotărâri de guvern pentru redistribuirea volumelor și relocarea a aproximativ 50.000 m³ rămași, ceea ce ar fi permis continuarea intervențiilor și în aval de Cernavodă. Un reprezentant guvernamental citat de News.ro afirmă că au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor pentru continuarea dragajului, inclusiv la alte praguri (Mărleanu, Rasova), însă „încă nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern” care să stabilească acest lucru. Conform aceleiași surse, s-a cerut buget pentru îndepărtarea a 500.000 mc de sedimente, iar operațiunile de dragare a 100.000 mc realizate cu utilajul AFDJ în august nu ar fi fost încă plătite. Soluții tehnice în lucru, dar fără calendar și răspunsuri oficiale Epiul (dig de piatră pentru regularizarea cursului) construit în zonă a fost finalizat, dar nu ar avea eficiența așteptată. Un alt reprezentant guvernamental citat de News.ro spune că, pentru a funcționa, ar fi trebuit să fie „mult mai lung”, cu costuri mari, blocarea navigației și fără timp disponibil pentru execuție; în consecință, ar fi fost luată în calcul o alternativă cu barje și pontoane militare, însă nivelul apei ar fi încă prea ridicat pentru această intervenție. News.ro a transmis întrebări către Ministerul Transporturilor și Guvern privind stadiul lucrărilor, plățile și pașii necesari pentru continuare, dar până la momentul publicării nu primise răspuns, potrivit articolului. [...]
