Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump pune „energia” și imigrația în centrul criticilor la adresa Europei, într-un mesaj care atinge direct costurile și direcția politicilor publice europene, potrivit Digi24. Președintele SUA a susținut că „două lucruri omoară Europa”, indicând imigrația și energia.
În declarații făcute presei în Biroul Oval, Trump a afirmat că „imigrația ilegală omoară Europa” și a cerut oprirea imigrației ilegale. Totodată, el a spus că „cunoaște Europa” „mai bine decât cei care o conduc” și că are „relații excelente” pe continent.
Pe componenta energetică, Trump a criticat explicit energia eoliană, susținând că investițiile în „mori de vânt” ar aduce pierderi financiare. În același context, președintele SUA a spus că îi „pare foarte rău” pentru ceea ce se întâmplă în Europa atât în privința migrației, cât și a energiei.
Trump a comparat situația din Europa cu cea din SUA din perioada în care democrații ar fi avut „granițele deschise”, afirmând că Statele Unite ar fi permis intrarea a „25 de milioane de oameni” sub conducerea lui Joe Biden și a democraților. El a legat comentariile și de „afluxul masiv de migranți” în enclava spaniolă nord-africană Ceuta, informație atribuită de Digi24 publicației La Vanguardia.
În paralel, Trump s-a lăudat că SUA ar avea în prezent „cea mai bună graniță”, susținând că „nicio persoană nu a intrat” în ultimele 15 luni, după înăsprirea politicilor de imigrație prin deportări în masă, restricții de vize și securizarea frontierelor.
În aceeași linie, el a spus că imigrația este „o problemă incredibilă pentru Europa” și a afirmat că poziția sa este împărtășită de membri ai administrației, inclusiv vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio.
Recomandate
Washingtonul leagă retragerea Israelului din Gaza de dezarmarea Hamas , o condiționare care complică implementarea fazei a doua a planului de pace și menține riscul de prelungire a ostilităților, potrivit Digi24 . Consiliul de Pace al președintelui american Donald Trump , organism însărcinat cu implementarea celei de-a doua faze a planului pentru Gaza, i-a transmis premierului israelian Benjamin Netanyahu că armata israeliană nu se va retrage înainte de „dezarmarea completă” a Hamas. Mesajul a fost publicat și pe rețeaua X, cu precizarea că retragerea Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) „dincolo de Linia Galbenă” ar urma să aibă loc doar după finalizarea dezarmării, „așa cum s-a angajat Hamas față de mediatori”. În același timp, Israelul a comunicat Washingtonului că versiunea acordului făcută publică „nu reflectă poziția Israelului”, potrivit unei declarații pentru AFP a lui Doron Spielman, purtător de cuvânt al lui Netanyahu. În paralel, Consiliul a susținut că a ajuns la o „înțelegere comună a obiectivelor împărtășite” cu Israelul, după o întâlnire descrisă de Nikolai Mladenov, Înaltul Reprezentant pentru Gaza al Consiliului, drept „dificilă”. Ce prevede foaia de parcurs și unde apare blocajul Hamas a anunțat vineri că a acceptat foaia de parcurs elaborată de Consiliul de Pace. Documentul, în versiunea publică, include: încetarea operațiunilor militare de către ambele părți; destructurarea armamentului Hamas și depozitarea acestuia de către Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), descris ca organism tehnocratic palestinian pentru gestionarea teritoriului într-o fază de tranziție; o retragere treptată a Israelului, corelată cu dezarmarea; desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), aflată în curs de formare, pentru separarea forțelor israeliene de zonele controlate de NCAG. Israelul a reiterat însă luni că „nu se va retrage și va continua să contracareze orice amenințare”, potrivit unei surse politice citate de AFP. Efect imediat: atacurile continuă, iar mediatorii critică Israelul Pe teren, armata israeliană și-a continuat atacurile asupra Gazei. O sursă de securitate a indicat că atacurile israeliene au ucis 19 persoane duminică, unul dintre cele mai ridicate bilanțuri din ultimele luni. Luni, un atac aerian asupra unui vehicul la vest de orașul Gaza a ucis doi palestinieni și a rănit alte câteva persoane, potrivit lui Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al Apărării Civile; armata israeliană a precizat pentru AFP că a vizat două persoane. Qatar, Egipt și Turcia — țări care mediază armistițiul — au condamnat luni Israelul pentru „încălcările sale continue” în teritoriul palestinian, pe care le-au descris drept o încălcare a dreptului internațional. De ce contează: condiționarea retragerii mută negocierile pe un teren greu verificabil Miza practică a poziției americane este că retragerea Israelului este legată de o dezarmare „reală, verificabilă și ireversibilă”, formulare susținută de Spielman, care a invocat evaluări ale serviciilor secrete israeliene potrivit cărora Hamas s-ar fi reînarmat și ar fi recrutat noi luptători. Hamas, la rândul său, a transmis că „menține ceea ce s-a convenit” privind implementarea fazei a doua și a cerut un „răspuns clar și oficial” din partea lui Mladenov și a mediatorilor, în legătură cu înțelegerile existente. Mișcarea susține de mai mult timp o dezarmare treptată, cu transferul armelor către un organism independent după încheierea acordurilor de pace, nu o predare imediată și unilaterală. În acest context, Mohammed Dahlan, descris ca figură politică palestiniană de rang înalt implicată în discuții, l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă „să obstrucționeze cea mai promițătoare oportunitate” de a începe să se pună capăt războiului din Gaza. Potrivit datelor citate, din octombrie peste 1.200 de palestinieni au fost uciși în Gaza, conform Ministerului Sănătății, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de către ONU. Armata israeliană a raportat cinci soldați uciși în aceeași perioadă, precum și un angajat civil sub contract. [...]
Israelul respinge cadrul american de dezarmare a Hamas, iar asta complică implementarea unui armistițiu „verificabil” în Gaza , potrivit Digi24 . Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis Washingtonului „comentarii și îngrijorări” legate de planul anunțat de președintele SUA Donald Trump , susținând că versiunea publicată „nu reflectă poziția Israelului”. Purtătorul de cuvânt Doron Spielman a declarat pentru AFP că Israelul a comunicat oficialilor americani observațiile sale asupra „cadrului propus”. Mesajul vine în contextul în care, potrivit aceleiași surse, serviciile de informații israeliene ar fi stabilit că Hamas s-a reînarmat și a recrutat noi membri după încetarea focului anunțată de Trump în octombrie 2025. Miza: dezarmare „autentică” înainte de retrageri și garanții Din perspectiva Israelului, condiția-cheie pentru orice acord durabil este o demilitarizare „autentică, verificabilă și ireversibilă” a Hamas. Spielman a susținut că orice măsură care nu duce la o dezarmare completă ar lăsa gruparea capabilă să amenințe din nou Israelul. În același timp, o sursă politică israeliană citată în material a afirmat anterior că Israelul – care controlează în continuare cea mai mare parte a Fâșiei Gaza – nu își va retrage forțele în cadrul planului fără a verifica dezarmarea Hamas. Context: Hamas spune că acceptă un pas, Trump vorbește despre „etapă majoră” Hamas a anunțat vineri că a acceptat următorul pas al unui acord care prevede predarea armelor către un comitet de guvernare palestinian aflat în curs de înființare. Donald Trump a descris evoluția drept o „etapă majoră” și le-a spus jurnaliștilor că Israelul este „foarte mulțumit” de progres. Poziția transmisă acum de biroul lui Netanyahu contrazice însă această interpretare, insistând că planul publicat de Consiliul de Pace al lui Trump – care ar prevedea transformarea Gazei într-o zonă demilitarizată și „liberă de terorism” – nu corespunde „realității actuale” și „intențiilor declarate” ale Hamas. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția se mută pe mecanismele de verificare și pe calendarul dezarmării: Israelul indică faptul că nu va accepta pași ireversibili (precum retrageri) fără garanții concrete că Hamas este dezarmat efectiv. Materialul nu oferă detalii despre eventuale modificări ale planului american sau despre un termen pentru reluarea negocierilor. [...]
Debitul Dunării la intrarea în România scade sub minimul istoric din 1985 , ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru producția de energie și pentru gestionarea nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, potrivit Digi24 , care citează date ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). La secțiunea Baziaș, debitul este estimat să scadă ușor până la 1.350 m³/s, sub recordul negativ de 1.400 m³/s consemnat în 1985. Pentru comparație, media multianuală a lunii august este de 3.900 m³/s, conform informațiilor prezentate. Efecte în lanț: intervenții pe Dunăre și presiune pe sistemul energetic INHGA precizează că estimările pentru secțiunea Cernavodă sunt orientative, din cauza intervențiilor din zona confluenței Dunării cu brațul Bala, care pot influența nivelurile. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate „în general, în scădere”. În paralel, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că operațiunile desfășurate pentru dislocarea stâncii Pârjoaia, în apropierea brațului Bala, au fost un succes, fiind dislocată „o cantitate de piatră importantă”. Scopul intervenției este să prevină scăderea nivelului Dunării în zona Cernavodă, cu o țintă de creștere a nivelului apei de 10–12 cm, potrivit reprezentanților ANAR. Cernavodă: oprire controlată a Unității 1 Pe fondul debitului redus, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din producția României cu unități dispecerizabile (capacități care pot fi pornite/oprite și reglate la cerere). La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, pe fondul secetei și al debitelor scăzute pe râuri și pe Dunăre. [...]
NATO este presată să-și întărească regulile de răspuns la „incursiunile” rusești , după ce o rachetă de croazieră a intrat în spațiul aerian al Poloniei, iar un fost ambasador american avertizează că lăsarea Varșoviei să gestioneze singură astfel de episoade crește riscul de escaladare și de testare a flancului estic, potrivit Digi24 . Daniel Fried , fost ambasador al SUA în Polonia, a declarat pentru TVP World că Alianța ar trebui să transmită Moscovei un avertisment explicit: incursiunile repetate cu rachete pe teritoriul aliaților ar trebui să ducă la măsuri de răspuns „care nu o să vă placă”. În același timp, el a susținut că Polonia „nu ar trebui să fie nevoită să-și asume singură această responsabilitate”, pentru că miza depășește un incident bilateral. Incidentul din Polonia și semnalul pentru flancul estic Potrivit informațiilor citate, o rachetă de croazieră rusă Kh-101 a pătruns joi în spațiul aerian polonez în timpul unui atac de amploare asupra vestului Ucrainei. Autoritățile poloneze au afirmat că racheta transporta o cantitate „semnificativă” de material exploziv și că s-a prăbușit în apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul Poloniei, la aproximativ 80 de kilometri de granița cu Ucraina. Fried a încadrat episodul ca problemă de securitate colectivă, nu ca incident izolat care să fie gestionat doar de Varșovia. „Nu este un atac asupra Poloniei. Este un atac asupra Poloniei și a NATO în același timp.” Ce măsuri ar putea lua NATO, în viziunea fostului diplomat Fostul ambasador a spus că NATO ar trebui să ia în calcul instituirea unei „zone defensive” deasupra vestului Ucrainei, cu scopul de a intercepta rachetele rusești înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul statelor aliate. În logica lui, o astfel de inițiativă ar trebui să fie una a întregii Alianțe, nu o acțiune separată a statelor de pe „linia frontului”. Argumentul său este că un răspuns lăsat exclusiv în sarcina Poloniei ar putea crea o vulnerabilitate strategică, prin posibilitatea ca Rusia să încerce să izoleze Varșovia și să reacționeze țintit împotriva ei. „Dacă responsabilitatea ar reveni doar Poloniei, rușii ar putea încerca să izoleze Polonia și să ia măsuri de represalii împotriva ei.” În același registru, Fried a cerut un mesaj direct către Kremlin: „Mesajul ar trebui transmis Moscovei: dacă continuați cu aceste absurdități, vom lua măsuri care nu vă vor plăcea.” Context: relația Polonia–Ucraina și riscul de fragmentare În paralel, Fried a comentat și relațiile polono-ucrainene, apreciind că pașii recenți ar indica o încercare a Kievului de a depăși lunile de tensiuni diplomatice cu Varșovia. El a descris întâlnirea dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul polonez Donald Tusk drept „un pas solid înainte”. Fostul diplomat a avertizat că disputele istorice prelungite ajung să servească intereselor Rusiei. „Certurile legate de secolul al XVII-lea sau de cel de-al Doilea Război Mondial reprezintă o fântână nesfârșită de resentimente, iar acest lucru nu aduce beneficii decât Rusiei.” Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă NATO discută deja formal măsuri de tip „zonă defensivă” deasupra vestului Ucrainei; declarațiile reflectă poziția lui Daniel Fried și presiunea politică pentru un răspuns aliat mai coerent la incidentele de la granița estică. [...]
Revocarea ambasadoarei Ucrainei la Washington deschide o nouă etapă în relația cu SUA , într-un moment în care Kievul își rearanjează echipa de vârf pe fondul unor anchete de corupție și al schimbărilor din administrație, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care a revocat-o din funcție pe Olha Stefanișîna , ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, relatează Ukrainska Pravda. Stefanișîna, fost vicepremier, a ocupat postul aproape un an, după ce numirea sa a fost semnată pe 27 august 2025. Înainte de mandatul de ambasador, Stefanișîna a fost timp de o lună reprezentantă specială a șefului statului pentru dezvoltarea cooperării cu SUA, iar anterior a deținut funcția de viceprim-ministru pentru integrare europeană și euroatlantică. De ce contează: semnal de recalibrare diplomatică în plină remaniere Schimbarea de la Washington are loc în contextul unor modificări mai ample în administrația ucraineană, după demisia neașteptată a guvernului condus de Iulia Svîrîrdenko, la opt luni de la instalare. Potrivit unei investigații POLITICO, citată de News.ro, acuzații iminente de delapidare la adresa Olhăi Stefanișîna ar fi accelerat decizia de remaniere. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, că Ucraina „are nevoie de un ambasador puternic în America” și că Stefanișîna trebuie să revină în țară pentru a răspunde acuzațiilor autorităților anticorupție, chiar dacă acestea „nu sunt pe deplin juste”, iar cazul „este absurd”. Anchete de corupție și o succesiune posibilă Digi24 notează că Stefanișîna nu a fost pusă oficial sub acuzare, însă a fost vizată de anchete inițiate în 2019 și 2025 de Biroul Național Anticorupție al Ucrainei și de Parchetul Special Anticorupție. Investigațiile ar viza, între altele: un caz de delapidare vechi de zece ani, în valoare de 2,5 milioane de hrivne (49.000 de euro, aprox. 245.000 lei) la Ministerul Justiției; achiziționarea ilegală de bunuri ale statului de către fostul soț al Olhăi Stefanișîna; un apartament de lux din centrul Kievului, înregistrat pe numele părinților ei, pe care nu l-ar fi declarat până la o dezvăluire jurnalistică. Ambasadoarea a negat orice faptă ilegală. În ceea ce privește succesiunea, deputatul ucrainean Iaroslav Jelezniak a afirmat, într-un videoblog despre remanierea lui Zelenski, că Iulia Svîrîrdenko ar urma să îi ia locul la Washington. Jelezniak a susținut că Svîrîrdenko a avut un rol în 2025 în renegocierea unui acord cu SUA privind mineralele critice, astfel încât să devină avantajos pentru ambele părți, și că ar avea relații bune cu actuala administrație americană. La finalul lunii iulie, Stefanișîna negase că Zelenski i-ar fi cerut să demisioneze. [...]
Disputa PSD–USR pe energia și PNRR riscă să blocheze decizii cu miză de 1 miliard de euro , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că „minte mult” și „amestecă subiectele” în dezbaterea despre strategia pentru conservarea biodiversității și despre producția de energie, potrivit Digi24 . Darău a reacționat după ce Grindeanu a susținut că Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității – jalon în PNRR – ar putea bloca construcția de autostrăzi și de capacități de producție a energiei. Ministrul interimar spune că inițiativa este „obligație europeană” și că are o miză financiară importantă, invocând „un miliard de euro”. „Domnul Grindeanu minte mult şi amestecă foarte mult subiectele.” Miza: jalon PNRR și termen scurt de aprobare Irineu Darău a indicat că strategia privind biodiversitatea a fost inițiată de Diana Buzoianu, de la Ministerul Mediului, și că a ajuns în Parlament pe fondul presiunilor politice, într-un context de timp limitat. „Într-o lună trebuie aprobată.” În această cheie, conflictul politic se mută din zona de declarații în zona de calendar legislativ, cu potențial impact asupra îndeplinirii obligațiilor asumate de România în PNRR. Energia: acuzații despre capacități închise, investiții întârziate și lipsa stocării Pe tema energiei, Darău susține că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și plasează responsabilitatea pentru scăderea capacității de producție și lipsa dezvoltării stocării (capacități care permit echilibrarea sistemului) în perioadele în care PSD a fost la guvernare. El a respins ideea că protecția mediului ar fi în contradicție inevitabilă cu energia, calificând-o drept „propagandă”. Ministrul a mai afirmat că Grindeanu ar fi prezentat drept „soluție salvatoare” un proiect legislativ depus de USR „încă de acum câțiva ani” și rămas blocat în Parlament. Ce propune PSD și ce urmează Conform aceleiași surse, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege care să interzică închiderea unor capacități de producție din sectorul energetic dacă nu există capacități noi care să le înlocuiască. Totodată, liderul PSD i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru negocieri cu Comisia Europeană. În perioada următoare, două fronturi vor fi decisive: ritmul de adoptare în Parlament a strategiei privind biodiversitatea (în contextul termenului invocat de Darău) și forma finală a proiectului PSD privind condiționarea închiderii capacităților energetice, cu posibile implicații în relația cu Comisia Europeană. [...]
