Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO, într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE.
„Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!”
Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA.
În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul.
În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul.
Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24.
În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare.
Recomandate
Trimiterea de trupe de către Turcia și Pakistan pentru sprijinirea Arabiei Saudite ridică miza securității pe ruta petrolului prin Bab al-Mandeb , într-un moment în care reluarea luptelor din Yemen reaprinde riscurile pentru aprovizionarea globală cu energie, potrivit Digi24 , care citează The Times. Turcia și Pakistanul au anunțat că vor trimite trupe după ce Arabia Saudită a lansat o operațiune alături de forțele guvernamentale yemenite susținute de Riad pentru a recâștiga controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandeb, preluată de rebelii houthi luna trecută. Pactul de apărare activat este descris drept „ NATO a musulmanilor ”. Deși forțele guvernamentale yemenite au susținut că au recucerit strâmtoarea, surse citate în material indică faptul că houthii continuă să reziste. În paralel, rebelii au ripostat atacând două aeroporturi din sudul Arabiei Saudite, rănind cel puțin trei persoane, și au afirmat că au lovit și aeroportul din capitala Riad. De ce contează Bab al-Mandeb pentru energie și comerț Bab al-Mandeb este prezentată ca o rută vitală pentru transporturile comerciale și de petrol, strâmtoarea ducând către Canalul Suez și fiind unul dintre cele mai importante „puncte de blocare” (chokepoints) pentru transporturile de containere și țiței la nivel global. În acest context, escaladarea militară în zonă amplifică riscul de perturbare a fluxurilor energetice. Materialul notează că atacurile houthi asupra Arabiei Saudite – inclusiv asupra instalațiilor energetice și a unei conducte care transportă petrol din est către Marea Roșie – au „zguduit piața energiei” și au contribuit la creșterea prețurilor. Implicarea aliaților și incertitudini operaționale Nu este „imediat clar” dacă Pakistanul și Turcia se vor alătura efectiv operațiunilor din Yemen, potrivit informațiilor citate. Digi24 menționează că Pakistanul are deja mii de soldați staționați în Arabia Saudită. În același timp, SUA și Marea Britanie au sprijinit atacurile aeriene saudite cu informații despre ținte și realimentarea avioanelor de vânătoare. Franța s-a angajat să trimită elemente de apărare aeriană în regat. Context: armistițiul s-a prăbușit, iar conflictul se leagă de tensiunile SUA–Iran Reluarea luptelor, după mai mulți ani de calm relativ, a readus Yemenul într-un război civil, pe fondul destrămării armistițiului semnat în 2022. ONU a estimat că acel conflict de șapte ani a ucis peste 377.000 de oameni, mulți din cauza foametei și bolilor asociate războiului, conform materialului. Houthii, descriși ca fiind înarmați și consiliați de Iran, au declarat o „blocadă maritimă” asupra transporturilor de petrol saudite. În analiza citată, atacurile lor sunt prezentate ca având și o dimensiune regională, în relație cu presiunile Iranului asupra transporturilor de petrol și cu războiul menționat ca fiind lansat împotriva Iranului în februarie. Avertisment ONU Secretarul general al ONU, António Guterres, a transmis – prin purtătorul său de cuvânt, Stéphane Dujarric – că este „profund îngrijorat” de intensificarea luptelor și a condamnat atacurile transfrontaliere continue ale houthi împotriva Arabiei Saudite. În lipsa unei clarificări privind rolul exact al trupelor turce și pakistaneze în teren și pe fondul rezistenței houthi, evoluția bătăliei pentru Bab al-Mandeb rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea transporturilor energetice și, implicit, pentru volatilitatea prețurilor la combustibili. [...]
Prețul grâului românesc a coborât la 273 dolari/tonă , deși riscurile de securitate din Marea Neagră au împins în sus cotațiile la Paris, potrivit Libertatea . Mișcarea arată o decuplare temporară între piața fizică din Portul Constanța și bursa Euronext, cu implicații directe pentru exportatori și fermieri. În Portul Constanța, grâul de panificație românesc în condiție FOB (livrare „free on board”, adică prețul include încărcarea pe navă) a scăzut cu 15 dolari, până la o medie de 273 dolari/tonă. În același timp, pe Euronext Paris cotațiile au trecut de 247 euro/tonă, pe fondul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră. De ce scade prețul local, în pofida tensiunilor din regiune Principalul factor indicat pentru ieftinirea din piața fizică este nivelul ridicat de aprovizionare al marilor cumpărători din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, care și-au acoperit necesarul pe termen scurt și au încetinit achizițiile. În acest context, presiunea de cumpărare s-a redus, iar prețul din Constanța a mers în jos, chiar dacă riscurile logistice au crescut. Pe termen scurt, articolul notează totuși un potențial de ajustare în sus, dacă vor fi confirmate contracte rezultate din licitații internaționale, inclusiv în Arabia Saudită, care a cumpărat recent 683.000 de tone de grâu. Cotații la zi în Portul Constanța: grâu, porumb, oleaginoase La un curs de 5,35 lei/euro, cotațiile DAP (livrare la punctul convenit) din Constanța au indicat o „consolidare” a pieței: grâu de panificație DAP: 234 euro/tonă (1.254 lei/tonă), stabil; grâu furajer: 220 euro/tonă (1.176 lei/tonă), +1 euro; orz furajer: 215 euro/tonă (1.150 lei/tonă), în creștere; porumb: 227 euro/tonă (1.213 lei/tonă), ușoară scădere, pe fondul așteptărilor legate de raportul lunar USDA; floarea-soarelui: 476 euro/tonă (2.547 lei/tonă), stabilizare; rapiță: 517 euro/tonă (2.766 lei/tonă), scădere, pe fondul ieftinirii petrolului. Context regional: exporturile Rusiei și competiția pe piețele externe Evoluția regională este influențată și de logistica exporturilor rusești. Cotațiile pentru grâul rusesc (12,5% proteină) au scăzut la 266 dolari/tonă FOB pentru livrări din a doua jumătate a lunii noiembrie, din porturile baltice Vysotsk și Ust-Luga, după ce blocarea porturilor din sud a forțat redirecționarea fluxurilor spre nord. În paralel, estimările de export ale Rusiei pentru septembrie și octombrie sunt de 2,4–2,5 milioane de tone lunar, însă totalul exportat în iulie–septembrie este de 6,8 milioane de tone, sub cele 11,3 milioane de tone din perioada similară a anului trecut. Potrivit materialului, această reducere a disponibilității de grâu rusesc de calitate ar putea crea oportunități suplimentare pentru grâul românesc în a doua parte a sezonului agricol. [...]
Finlanda a cerut suspendarea temporară a unor lucrări la centrele de date Google , după ce autoritățile de mediu au deschis o anchetă privind respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare: proiecte de infrastructură cu consum energetic ridicat pot fi blocate dacă nu parcurg pașii legali înainte de intervenții care modifică semnificativ mediul. Agenția guvernamentală finlandeză a cerut companiei Google să suspende construcția de noi centre de date în două municipalități, Muhos și Kajaani (nord-vestul țării), până la 23 octombrie 2026, în așteptarea unei evaluări de mediu. Solicitarea vizează „toate măsurile pregătitoare” care ar putea schimba semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate. Ancheta: suspiciuni de defrișare fără evaluare obligatorie Autoritatea a deschis o anchetă și suspectează Tuike Finland , companie care reprezintă Google, că ar fi defrișat peste 300 de hectare de pădure în Muhos fără a realiza în prealabil evaluarea obligatorie a impactului asupra mediului. În cazul în care solicitarea de suspendare nu este respectată, agenția spune că ia în calcul „măsuri coercitive”. Google, printr-un mesaj transmis AFP, a recunoscut că „în acest caz specific” nu s-a ridicat la propriile standarde și a transmis că va studia constatările agenției și va urma recomandările acesteia. Context: investiții mari în centre de date și presiune publică pe consumul de energie Proiectele din Muhos și Kajaani fac parte dintr-o investiție de 13 miliarde de euro în Finlanda, descrisă ca cea mai mare investiție individuală a companiei americane în Europa în domeniul inteligenței artificiale, conform materialului citat. Finlanda a atras în ultimii ani investiții în centre de date pe fondul climatului răcoros și al energiei electrice relativ stabile și ieftine, produsă în mare parte din nuclear, completată de eolian și hidro. În paralel, au crescut și controversele legate de prețurile energiei, capacitatea rețelei și impactul asupra mediului, într-un moment în care sunt în construcție zeci de centre mari consumatoare de energie, iar altele sunt în dezvoltare, inclusiv de către Microsoft și TikTok. O petiție a cetățenilor care cere reguli mai stricte privind utilizarea energiei în centrele de date și consecințele asupra mediului a strâns aproape 84.000 de semnături și urmează să fie dezbătută în Parlamentul Finlandei. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România trebuie să-și apere „interesele economice legitime” la următoarea reuniune ECOFIN , pe fondul unor dosare europene unde pozițiile statelor membre pot intra în conflict, potrivit Digi24 . Nazare anunță că s-a întâlnit miercuri, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR) și ai Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a pregăti poziția României la reuniunea ECOFIN (formatul Consiliului UE pentru miniștrii de finanțe). Discuția a vizat „principalele teme de pe agenda europeană” și, în special, pozițiile pe care România ar urma să le susțină și interesele pe care trebuie să le protejeze. Miza: decizii UE cu efect direct asupra finanțării și sectorului financiar Ministrul indică faptul că, în perioada următoare, la nivel european urmează decizii „importante” care pot influența mai multe zone cu impact economic, între care: competitivitatea sectorului financiar; accesul la finanțare; funcționarea piețelor de capital; eficiența finanțelor publice; energia; cadrul de coordonare al politicilor economice. În acest context, Nazare susține că România nu este doar „parte din discuții”, ci participă cu poziții „clare, bine fundamentate” și coordonate între instituțiile care evaluează implicațiile pentru economia românească. Coordonare internă și „alianțe” înainte de negocieri Un element central al mesajului este că, în unele dosare europene, interesele statelor membre „nu sunt întotdeauna aceleași”, ceea ce face necesară definirea din timp a liniilor de negociere și a limitelor pe care România le poate accepta. „Sunt dosare în care interesele statelor membre nu sunt întotdeauna aceleași. Tocmai de aceea trebuie să știm foarte clar ce susținem, unde sunt interesele specifice ale României și care sunt limitele pe care trebuie să le apărăm.” Nazare mai afirmă că România trebuie să-și construiască „argumentele și alianțele” și să evite situația în care poziția țării „să fie definită de alții”, în ideea unei prezențe mai puternice „la masa deciziilor europene”. [...]
Bulgaria ar putea elimina taxa de 2 euro pentru autoturisme pe Podul Prieteniei , o schimbare care ar reduce costurile de trecere pe ruta Giurgiu–Ruse și ar muta o parte din povara financiară către transportul greu, potrivit Libertatea . Inițiativa vine de la consilierii locali din Ruse, care cer îmbunătățirea conexiunilor de transport ale regiunii și eliminarea taxei de trecere percepute pe partea bulgară pentru autoturisme. Propunerea este justificată prin „reciprocitate”, după ce România a renunțat la taxa pentru autoturisme în direcția Giurgiu–Ruse de la 1 octombrie 2026. Ce se schimbă și cine împinge măsura Demersul este susținut de grupul „Inițiativa Ruse” din Consiliul Local Ruse. Galin Grigorov , consilier local și membru al grupului, a propus ca autoritățile locale să solicite Guvernului Bulgariei eliminarea taxei pentru autoturisme pe Podul Prieteniei. În prezent, Bulgaria percepe o taxă de 2 euro pentru un autoturism la traversarea podului. Impact bugetar: venituri pierdute, compensate prin taxe mai mari la camioane Potrivit lui Grigorov, veniturile anuale obținute din taxa de trecere pentru autoturisme se ridică la 1,5–1,7 milioane de euro. El susține că pierderile ar putea fi compensate prin majorarea taxelor pentru vehiculele de mare tonaj cu aproximativ 3 euro, pe motiv că acestea sunt „principala cauză a uzurii podului”. Context: România a eliminat taxa de pod de la 1 octombrie 2026 România a eliminat complet taxa de pod pentru autoturisme la trecerea peste Dunăre începând cu 1 octombrie 2026, măsura aplicându-se la: Giurgiu–Ruse Fetești–Cernavodă Giurgeni–Vadu Oii Decizia a venit odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2023 și introducerea noului sistem electronic de taxare rutieră TollRo (sistem de taxare electronică). În acest moment, propunerea din Bulgaria este la nivel de inițiativă locală; materialul nu indică un calendar sau o decizie a Guvernului de la Sofia privind eliminarea efectivă a taxei. [...]
Armata Elveției riscă să coboare sub 130.000 de militari până în 2030 , pe fondul pierderii anuale a aproape 12.000 de persoane obligate la serviciul militar, în condițiile în care tot mai mulți aleg serviciul civil , potrivit Libertatea . Datele oficiale citate din Departamentul Federal al Apărării, Protecției Populației și Sportului (VBS) arată că efectivele actuale sunt de 147.017 militari, nivel care „asigură încă” necesarul minim de 100.000 de militari pentru situații de urgență. Totuși, proiecțiile pe termen mediu indică o scădere sub 130.000 până în 2030. De ce se subțiază efectivele Declinul este pus, în principal, pe seama plecărilor timpurii din sistem și a faptului că generațiile mai vechi își încheie perioada de serviciu militar de 12 ani în intervalul 2028–2029. În paralel, tranziția masivă a tinerilor către serviciul civil a devenit suficient de amplă încât autoritățile să intervină legislativ. În iunie, Elveția a votat o inițiativă care înăsprește condițiile de trecere de la armată la serviciul civil, cu obiectivul de a limita exodul de personal. „Compensarea” parțială: mai multe femei în armată În același timp, prezența femeilor în armata elvețiană este în creștere, potrivit statisticilor oficiale: de la 2.122 în 2022 (1,2%) la 3.253 în 2026 (1,8% din total). Articolul notează și un interes mai mare pentru cariere de ofițeri și subofițeri, care presupun perioade mai lungi de serviciu militar activ. Pentru a susține această tendință, Consiliul Federal Elvețian a aprobat introducerea unei zile de orientare obligatorie pentru femei. Proiectul de lege este în Parlamentul de la Berna, iar o eventuală consultare populară este estimată pentru 2028. [...]
