Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO, într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24.
Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE.
„Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!”
Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA.
În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul.
În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul.
Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24.
În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare.
Recomandate
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa , inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa. Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „ NATO 3.0 ”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent. Ce include, posibil, „pachetul” american: proiecte și armament Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv. În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități: Sistemul Typhoon , operat în prezent exclusiv de SUA și capabil să lanseze atât Tomahawk, cât și rachete de apărare aeriană SM-6. Germania a trimis anul trecut o scrisoare de solicitare, dar nu a primit încă răspuns. Integrarea unor sisteme americane precum GMLRS (muniții ghidate lansate din sisteme de rachete) pe platforme europene de lansare, idee pe care SUA o respinsese anterior în solicitări venite din Germania și Franța. Contextul retragerii: Germania pierde 5.000 de soldați și două relocări planificate Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă). Ce așteaptă aliații europeni: tranziție „ordonată” și presiune pe bugete Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO. În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță. Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă. [...]
Un Boeing 747-8 oferit de Qatar și folosit ca Air Force One a intrat în serviciu pe fondul criticilor legate de costuri și de acceptarea unui avion de lux de la un stat străin , iar primele imagini din interior au alimentat suplimentar controversele, potrivit Digi24 . Fotografiile distribuite pe X de purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt arată, pe raftul din spatele ei, cărți despre care publicația germană focus.de scrie că ar fi „false”, cu titluri generice și fără sens, precum „Bibliotecă”, „Bijuterii” sau „Artă”. Imaginile au fost intens comentate pe rețea, inclusiv prin mesaje ironice și printr-o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, care parodiază ideea de „recuzită” pentru a sugera rafinament. Criticile mari rămân la bani și la precedentul diplomatic Dincolo de episodul cu „cărțile”, avionul a stârnit critici din cauza costurilor și a ritmului rapid al lucrărilor de renovare, dar și din cauza acceptării neobișnuite a unui avion de mare capacitate de la o țară străină. Donald Trump a respins criticile și a spus că Qatarul „ne-a tratat foarte bine”, iar despre costul pentru contribuabili a afirmat că avionul oferit costă „foarte puțin” comparativ cu alternativele. Armata aerului a transmis că aeronava corespunde normelor prezidențiale, în timp ce CNN este citat cu o estimare a costurilor de recondiționare de peste 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Ce urmează: soluție temporară până la noile avioane Boeing Noul aparat, un Boeing 747-8, urmează să înlocuiască vechiul Boeing 747-200, aflat în serviciu de aproximativ 35 de ani ca Air Force One. Aeronava oferită de Qatar ar urma să fie folosită până la livrarea a două avioane Boeing noi, comandate, dar întârziate; acestea ar trebui să fie gata în aproximativ doi ani, perioadă care ar coincide cu finalul celui de-al doilea mandat al lui Trump, potrivit informațiilor din articol. Digi24 mai notează că Trump ar dori să păstreze avionul de lux și după plecarea de la Casa Albă, iar „conform unor informații” aeronava ar urma să fie donată bibliotecii prezidențiale a lui Trump, astfel încât să poată continua să o utilizeze. [...]
Ucraina revendică distrugerea unui MiG-29 rus în Crimeea, într-un atac cu drone care ar ridica costurile operaționale ale aviației ruse în peninsulă , potrivit Digi24 . Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) susține că a lovit aerodromul Belbek din Crimeea în noaptea de 25 spre 26 iunie 2026, folosind o dronă, și că a distrus un avion de vânătoare MiG-29, precum și o rampă de lansare de la baza respectivă. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Ukrinform , care notează că filmarea ar fi fost publicată pe Facebook abia acum. Pe lângă aeronava MiG-29, forțele speciale ale HUR ar fi incendiat și o platformă de lansare de pe aerodrom, în momentul în care vehiculul „asigura întreținerea unui avion de luptă”, conform relatării. Digi24 menționează că pierderile ruse estimate „ar putea ajunge la zeci de milioane de dolari” (aprox. zeci de milioane de lei), fără a indica o evaluare detaliată sau o confirmare independentă. De ce contează: presiune pe infrastructura aeriană din Crimeea Atacul descris indică o continuare a loviturilor cu drone asupra infrastructurii militare din Crimeea, cu potențial de a afecta disponibilitatea aeronavelor și ritmul operațiunilor aeriene ruse în zonă, prin avarierea sau distrugerea atât a aparatelor, cât și a echipamentelor de sprijin la sol. În același context, Ukrinform este citată cu un alt episod: Serviciul de Securitate al Ucrainei ar fi atacat cu drone aerodromurile militare Saki și Hvardiiske din Crimeea, unde ar fi fost lovite șapte hangare folosite pentru depozitarea echipamentelor aeronautice. Potrivit aceleiași relatări, „cel puțin șapte aeronave” ar fi fost distruse sau avariate, inclusiv avioane de tip Su-30SM, Su-30 și Su-24, însă informația este prezentată ca una preliminară. [...]
Rusia încearcă să submineze baza juridică a sancțiunilor occidentale , într-un moment în care UE pregătește un nou pachet de măsuri care vizează inclusiv sectoare-cheie ale economiei ruse, potrivit Digi24 . Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că restricțiile impuse Moscovei sunt „ilegale” și „nici măcar nu pot fi considerate sancțiuni”. Medvedev a afirmat, după o vizită în Iran, că aceste măsuri nu sunt prevăzute de Carta ONU sau de alte tratate internaționale și, din acest motiv, Rusia le tratează drept „restricții unilaterale”. „Ce sunt sancțiunile ilegale? Sunt măsuri care nu sunt prevăzute nici în Carta ONU, nici în alte tratate internaționale. Toate sancțiunile impuse Moscovei sunt, de fapt, măsuri ilegale. De aceea nici măcar nu le numim sancțiuni. Sunt doar restricții unilaterale ilegale.” Context: UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni În paralel, la nivelul Uniunii Europene se discută al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a propus includerea unei interdicții de viză pentru patriarhul ortodox rus Kirill, descris ca aliat al lui Vladimir Putin și ca susținător al invaziei pe scară largă din Ucraina. Diplomații UE au discutat și o propunere de înghețare a plafonului de preț pentru vânzările de petrol rusesc, plafon stabilit în prezent la 44 de dolari pe baril (aprox. 200 lei). Potrivit informațiilor din articol, pachetul prezentat de Kallas la 9 iunie vizează sectoarele militar-industrial și financiar ale Rusiei, considerate relevante pentru susținerea războiului împotriva Ucrainei. Escaladare de mesaj: referire la Finlanda și ținte nucleare Digi24 notează că declarațiile despre sancțiuni vin la câteva zile după ce Medvedev a afirmat că Finlanda ar fi intrat pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a ridicat interdicția privind găzduirea acestor arme, în contextul aderării recente la NATO. [...]
JCET investește 1,15 miliarde de dolari (aprox. 5,3 miliarde lei) într-o nouă fabrică de ambalare și testare de cipuri în Shanghai , într-o mișcare care întărește veriga de „final” a lanțului de producție de semiconductori al Chinei, într-un context în care accesul la tehnologiile de vârf rămâne limitat de restricțiile americane, potrivit Interesting Engineering . Proiectul va fi dezvoltat printr-o subsidiară controlată, cu un capital social înregistrat de aproximativ 560 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Unitatea va fi amplasată în Lingang Special Area din Shanghai și va viza tehnologii avansate de ambalare și testare, cu obiectivul declarat de a consolida lanțul intern de aprovizionare cu semiconductori. Calendarul proiectului și ce înseamnă „ambalarea” cipului Investiția este planificată în două etape, iar prima fază – construcția fabricii și instalarea echipamentelor – este programată să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2028. Ambalarea (încapsularea) și testarea reprezintă etapa finală a fabricației semiconductorilor, în care „matrițele” (dies) sunt integrate în produse finite. Pe măsură ce miniaturizarea tradițională a tranzistorilor încetinește, această zonă devine mai importantă pentru creșterea performanței și eficienței energetice, inclusiv în aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță. Presiunea geopolitică și reacția pieței În material se arată că impulsul Beijingului de a-și întări industria internă de semiconductori a devenit mai urgent pe fondul restricțiilor de export impuse de SUA, care limitează accesul la capacități de fabricație de top, inclusiv la Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC). Pe bursă, încrederea investitorilor în JCET a crescut, iar acțiunile companiei listate la Shanghai au urcat cu 147% de la începutul anului, pe fondul creșterii afacerii și al cererii mai mari pentru tehnologii avansate, potrivit aceleiași surse. De ce mizează JCET pe „advanced packaging” La conferința Semicon China din martie, directorul general al JCET, Zheng Li, a spus că ambalarea avansată devine unul dintre principalii factori de inovație într-o industrie care intră într-o „eră post-Legea lui Moore” (când reducerea dimensiunii tranzistorilor nu mai aduce îmbunătățiri la fel de constante ale performanței). În acest context, ambalarea avansată permite combinarea mai multor „chiplet-uri” și arhitecturi într-un singur sistem, pentru câștiguri de performanță și eficiență. Zheng a mai indicat că noile metode urmăresc reducerea rugozității suprafeței sub 0,2 nanometri, față de aproximativ 5 nanometri la tehnologia actuală de ambalare 2.5D, conform articolului. [...]
PNL acuză lipsa de neutralitate a președintelui în criza politică , după demiterea Guvernului Bolojan, prin vocea secretarului general Robert Sighiartău, care susține că Nicușor Dan „s-a comportat ca un președinte părtinitor, nu un președinte mediator”, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, în contextul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Sighiartău afirmă că este „vizibil” că președintele „are o problemă” cu PNL. „Din punctul meu de vedere, părtinitor, în niciun caz mediator.” Ce reproșează PNL și de ce contează Miza acuzației este rolul de arbitru al președintelui în gestionarea unei crize politice. În lectura PNL, comportamentul lui Nicușor Dan ar fi indicat o distanțare față de „principii de dreapta, reformiste” pe care, spune Sighiartău, le-ar fi susținut în campanie. În același context, secretarul general al PNL invocă faptul că președintele nu ar fi criticat moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR și menționează apariția „cu domnul Veștea” ca element care, în opinia sa, ar fi întărit percepția de partizanat. Legătura cu Ilie Bolojan și efectul intern în PNL Întrebat dacă președintele ar putea avea „ceva” cu Ilie Bolojan personal, Sighiartău a extins discuția la poziția lui Bolojan în partid, subliniind că acesta este președintele PNL și că a fost ales de două ori la congres. Sighiartău mai susține că tentativele de „debarcare” a lui Bolojan — prin moțiunea de cenzură și apoi prin „impunerea unui prim-vicepreședinte” ca persoană nominalizată pentru funcția de prim-ministru — „n-au avut efect”, ba chiar ar fi produs „un efect bumerang” pentru cei care ar fi complotat împotriva PNL. [...]
