Știri
Știri din categoria Diverse
Turcia își apropie înlocuirea flotei de F-16, după ce avionul de vânătoare de generația a cincea Kaan a finalizat cu succes un test de rulare pe pistă, un pas operațional necesar înaintea extinderii campaniei de teste în zbor, potrivit Digi24.
Imaginile apărute pe rețelele sociale arată aeronava rulând la sol, cu personal tehnic prezent. Turkish Aerospace Industries (TAI), compania aerospațială turcă, a transmis că testul a fost încheiat cu succes, fără să ofere detalii tehnice suplimentare.
Kaan (TF-X) este un avion multirol de a cincea generație dezvoltat în Turcia pentru cerințele operaționale ale Forțelor Aeriene Turce și este așteptat să înlocuiască flota îmbătrânită de F-16 „în următoarele decenii”. Programul a fost lansat în 2016, cu obiectivul de a produce un avion de luptă național, descris ca echivalentul F-35 pentru Ankara.
Aeronava a efectuat primul zbor în februarie 2024 (13 minute), iar al doilea zbor de testare în mai 2024 (14 minute), când a atins 3.000 de metri altitudine și o viteză de circa 425 km/h. După zborul inițial, proiectul a intrat într-o fază de producție a unor prototipuri suplimentare, care urmează să continue testele în zbor.
TAI precizează că testarea și dezvoltarea continuă cu prototipurile P1 și P2, care au o arhitectură de sistem mai avansată.
Kaan este proiectat pentru o viteză maximă estimată de Mach 1,8 (aproximativ 2.210–2.223 km/h) la altitudini mari. Conform TAI, aeronava este concepută pentru superioritate aeriană, inclusiv luptă aer-aer dincolo de raza vizuală, atac de precizie cu armament purtat intern la viteze mari și supersonice, precum și performanțe susținute de tehnologii cu inteligență artificială și rețele neuronale.
Turcia intenționează să livreze primul lot de avioane Kaan către Forțele Aeriene Turce până la sfârșitul anului 2028, iar un motor dezvoltat pe plan intern este așteptat să propulseze aeronava în anii 2030.
Recomandate
Interceptarea repetată a avioanelor rusești lângă spațiul NATO ridică presiunea operațională pe apărarea aeriană din regiune , după ce două F-16 poloneze au fost trimise să intercepteze un avion militar rus de recunoaștere deasupra Mării Baltice, la circa 60 km de țărm, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în largul orașului de coastă Łeba , luni, înainte de prânz, conform declarațiilor ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz . Aeronava rusă, un Il-20, a rămas în spațiul aerian internațional și nu a încălcat teritoriul Poloniei, notează TVP World. Il-20 este descris ca avion militar de recunoaștere folosit pentru culegerea de informații despre sisteme radar, comunicații și apărare aeriană — un tip de activitate care, chiar fără încălcarea granițelor, obligă statele NATO din zonă să reacționeze rapid pentru identificare și monitorizare. Context: o succesiune de incidente în ultimele săptămâni Acesta este prezentat ca „cel mai recent” dintr-o serie de episoade similare. În articol sunt menționate și alte cazuri: 15–16 iulie : Polonia a ridicat avioane de luptă după ce aeronave militare rusești au operat în apropierea spațiului aerian NATO deasupra Mării Baltice; pe 15 iulie a fost interceptat un Il-20, iar pe 16 iulie au fost ridicate avioane poloneze și suedeze pentru a intercepta două Su-30SM2 care operau dinspre Kaliningrad. Potrivit ministrului polonez al Apărării, aeronavele rusești și-au schimbat ulterior cursul. 29–30 iulie : un proiectil rusesc Kh-101 a pătruns în spațiul aerian polonez și s-a prăbușit în apropiere de Tarnawa-Kolonia; Polonia a ridicat avioane de luptă și era pregătită să îl doboare dacă își continua traiectoria. Materialul Digi24 este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, ceea ce înseamnă că nu sunt oferite, deocamdată, detalii suplimentare despre desfășurarea interceptării din ziua incidentului. [...]
Al doilea mesaj RO-Alert într-o singură zi în nordul județului Tulcea arată o presiune operațională în creștere pe sistemul de alertare și pe reacția rapidă a forțelor aeriene , după ce o dronă a evoluat în spațiul aerian național și resturi au căzut lângă frontieră, potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis, într-o actualizare, că drona a evoluat aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național, după care a fost doborâtă în Ucraina. Conform MApN, resturi de dronă au căzut în zona localității Periprava, la aproximativ 1 km de frontieră. Ce a declanșat alerta și ce măsuri au fost luate În varianta inițială a informației, MApN a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat duminică, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea , au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea situației, potrivit Ministerului, citat de News.ro. Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din județul Tulcea a fost alertată prin RO-Alert. ISU Tulcea a precizat că mesajul viza locuitorii din zona de nord a județului și avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian; populația a fost sfătuită să se adăpostească și să păstreze calmul. De ce contează: repetarea alertelor într-o singură zi Acesta a fost al doilea mesaj RO-Alert transmis în cursul zilei de duminică în județul Tulcea. În cursul dimineții, radarele MApN au detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar ulterior ținta a dispărut de pe sistemele radar fără să intre în spațiul aerian românesc. Repetarea alertelor într-un interval scurt indică un ritm susținut de activare a procedurilor de supraveghere, notificare și avertizare publică în zona de graniță, cu mobilizarea aviației de luptă pentru monitorizare atunci când situația o impune. [...]
Israelul respinge cadrul american de dezarmare a Hamas, iar asta complică implementarea unui armistițiu „verificabil” în Gaza , potrivit Digi24 . Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis Washingtonului „comentarii și îngrijorări” legate de planul anunțat de președintele SUA Donald Trump , susținând că versiunea publicată „nu reflectă poziția Israelului”. Purtătorul de cuvânt Doron Spielman a declarat pentru AFP că Israelul a comunicat oficialilor americani observațiile sale asupra „cadrului propus”. Mesajul vine în contextul în care, potrivit aceleiași surse, serviciile de informații israeliene ar fi stabilit că Hamas s-a reînarmat și a recrutat noi membri după încetarea focului anunțată de Trump în octombrie 2025. Miza: dezarmare „autentică” înainte de retrageri și garanții Din perspectiva Israelului, condiția-cheie pentru orice acord durabil este o demilitarizare „autentică, verificabilă și ireversibilă” a Hamas. Spielman a susținut că orice măsură care nu duce la o dezarmare completă ar lăsa gruparea capabilă să amenințe din nou Israelul. În același timp, o sursă politică israeliană citată în material a afirmat anterior că Israelul – care controlează în continuare cea mai mare parte a Fâșiei Gaza – nu își va retrage forțele în cadrul planului fără a verifica dezarmarea Hamas. Context: Hamas spune că acceptă un pas, Trump vorbește despre „etapă majoră” Hamas a anunțat vineri că a acceptat următorul pas al unui acord care prevede predarea armelor către un comitet de guvernare palestinian aflat în curs de înființare. Donald Trump a descris evoluția drept o „etapă majoră” și le-a spus jurnaliștilor că Israelul este „foarte mulțumit” de progres. Poziția transmisă acum de biroul lui Netanyahu contrazice însă această interpretare, insistând că planul publicat de Consiliul de Pace al lui Trump – care ar prevedea transformarea Gazei într-o zonă demilitarizată și „liberă de terorism” – nu corespunde „realității actuale” și „intențiilor declarate” ale Hamas. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția se mută pe mecanismele de verificare și pe calendarul dezarmării: Israelul indică faptul că nu va accepta pași ireversibili (precum retrageri) fără garanții concrete că Hamas este dezarmat efectiv. Materialul nu oferă detalii despre eventuale modificări ale planului american sau despre un termen pentru reluarea negocierilor. [...]
Ludovic Orban pune presiune pe Cotroceni pentru desemnarea rapidă a premierului , respingând explicit scenariul unui „guvern tehnocrat” și susținând că președintele Nicușor Dan „nu-și exercită atribuțiile” dacă amână decizia, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat la Digi24 că varianta unui guvern tehnocrat „nu există” și a argumentat că, în practică, astfel de cabinete au avut sprijin politic și au fost „decontate” electoral de partidele care le-au susținut. Ca exemplu, Orban a invocat Cabinetul Cioloș, despre care spune că a fost urmat de „catastrofa electorală a PNL-ului”. „Președintele are două propuneri pe masă” În opinia lui Orban, șeful statului ar avea de ales între două nominalizări transmise de partide și ar trebui să facă „imediat” desemnarea: Siegfried Mureșan , propus de PNL, USR și UDMR; Sorin Grindeanu , propus de PSD. Orban a insistat că doar președintele României poate desemna premierul și că întârzierea ar echivala cu neexercitarea atribuțiilor constituționale. Acuzații directe la adresa lui Nicușor Dan și PSD Fostul consilier prezidențial a afirmat că nu mai are nicio legătură cu Nicușor Dan „din noiembrie” și a susținut că președintele ar acționa „împotriva” așteptărilor celor care l-au votat. În același timp, Orban l-a indicat pe Nicușor Dan drept „principalul vinovat, alături de PSD” pentru declanșarea și prelungirea crizei politice și guvernamentale. În plus, Orban a susținut că PSD nu ar fi depus moțiunea de cenzură fără un „acord” sau „sprijin tacit” din partea președintelui, argumentând că Nicușor Dan ar fi acționat „exact pe temele” dorite de PSD. [...]
Ilie Bolojan avertizează că repornirea centralelor pe cărbune intră în conflict cu angajamentele din PNRR , în condițiile în care România ar fi întârziat deja, ani la rând, în proiectele care trebuiau să înlocuiască această producție, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă de luni, premierul interimar a spus că România a semnat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) un angajament de reducere a producției de energie pe bază de cărbune, în schimbul unor finanțări, urmând ca această capacitate să fie înlocuită cu alte forme de producție. Bolojan a susținut că, între 2021 și 2025, „nu s-a făcut mare lucru” pentru a duce la capăt aceste înlocuiri. Miza: risc de blocaj între securitatea energetică și condiționalitățile PNRR Declarațiile vin după ce PSD, prin Sorin Grindeanu , a anunțat că va depune în Parlament un proiect de lege care să interzică închiderea capacităților pe cărbune până când acestea nu sunt înlocuite cu altele. În paralel, Grindeanu a vorbit despre repornirea a două grupuri de la Turceni și Rovinari, ca răspuns la criza energetică. Bolojan a încadrat discuția în două planuri: unul politic și unul legat de angajamentele asumate de România. El a indicat întârzieri în proiecte din Craiova și Valea Jiului și a menționat întârzieri și în Constanța și Arad, fără a detalia stadiul exact al fiecărui proiect. Ce cere PSD și ce urmează Grindeanu i-a cerut public lui Ilie Bolojan să meargă „urgent la Bruxelles” pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune, argumentând că România nu își permite să rămână „fără și mai mult curent”. În acest moment, din informațiile prezentate, disputa se mută pe două direcții: inițiativa legislativă anunțată de PSD și posibilitatea unei renegocieri la nivel european a calendarului de eliminare a cărbunelui, în raport cu obligațiile asumate prin PNRR. [...]
Guvernul exclude, deocamdată, scumpiri la energie și restricții pentru populație , în pofida stării de alertă energetică instituită pe fondul secetei și al scăderii debitelor Dunării , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan vizează direct riscul de presiune pe facturi și pe serviciile publice de transport, într-un moment în care producția de energie este afectată de condițiile hidrologice. Într-un briefing de presă la Guvern, Bolojan a fost întrebat dacă românii ar putea plăti facturi mai mari la energie și dacă autoritățile iau în calcul reducerea intervalelor de circulație la metrou sau la tren. Premierul interimar a spus că, în acest moment, astfel de măsuri nu sunt avute în vedere. „Nu luăm în calcul alte măsuri, în afară de dialog, de tipul celor prezentate. Nu există o problemă legată de asigurarea energiei în România, nici pentru casnici, nici pentru spitale.” Ce înseamnă „stare de alertă energetică” și unde se mută presiunea Starea de alertă energetică a fost instituită în contextul secetei severe și al scăderii istorice a debitelor Dunării, evoluții care afectează producția de energie electrică. În locul unor restricții pentru populație, autoritățile urmăresc reducerea consumului prin dialog cu marii consumatori industriali și prin măsuri de echilibrare a Sistemului Energetic Național. În același cadru, Guvernul transmite că România are resurse suficiente pentru alimentarea consumatorilor casnici și a instituțiilor esențiale, precum spitalele, iar intervențiile avute în vedere rămân, cel puțin la acest nivel al comunicării publice, în zona de coordonare și gestionare a consumului, nu de limitare a accesului. [...]
