Știri
Știri din categoria Diverse
Pentagonul cedează europenilor coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, o mutare care schimbă arhitectura operațională a livrărilor și instruirii și poate influența ritmul sprijinului pe termen scurt, potrivit Digi24, care citează POLITICO. Conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate (SAG-U), un comandament NATO condus până acum de SUA în Germania, ar urma să fie preluată de un alt stat membru NATO.
Transferul, descris de surse americane și persoane familiarizate cu planul, ar putea dura până la un an, însă activitatea împreună cu Ucraina „nu va fi întreruptă”, conform acelorași informații. Deși NATO va conduce programul, Comandamentul European al SUA ar rămâne implicat prin intermediul unui adjunct american.
SAG-U, cu sediul la Wiesbaden, coordonează:
Pentagonul a transmis, într-un comunicat, că SAG-U a fost conceput ca o structură temporară și că demersul urmărește „redistribuirea responsabilităților” în interiorul Alianței, pentru sprijinirea Ucrainei și alinierea resurselor americane la Strategia Națională de Apărare.
Măsura vine pe fondul unei serii de schimbări atribuite administrației Trump: reducerea numărului de ofițeri americani care conduc unități în Europa, anularea unor rotații și reevaluarea trupelor staționate pe continent. În același timp, oficialii americani au avertizat statele că nu vor primi asistență dacă nu își cresc cheltuielile pentru apărare, potrivit articolului.
În februarie, administrația Trump a anunțat că va retrage o parte dintre ofițerii americani de rang înalt din Europa, iar conducerea unor comandamente NATO ar urma să fie preluată de aliați europeni: Marea Britanie la Norfolk (Virginia), Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos).
După aceste anunțuri, SUA au retras brigăzi ale armatei aflate prin rotație în România și Polonia; ulterior, Trump a revenit asupra deciziei privind trupele destinate Poloniei, însă nu au fost menționate demersuri pentru restabilirea celorlalte desfășurări.
General-locotenentul Curtis Buzzard, care a preluat conducerea grupului la mijlocul anului 2024, urmează să plece luni și să predea responsabilitățile general-locotenentului Guillaume Beaurpere, care va coordona încheierea efortului american, potrivit materialului.
Un oficial NATO a apreciat că preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi un nou exemplu că aliații își asumă o responsabilitate mai mare, iar un alt oficial NATO a declarat că sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate majoră.
Un oficial ucrainean citat în articol spune că transferul are „mai multe avantaje decât dezavantaje”, deoarece ar reduce riscurile generate de turbulențele politice din SUA și ar facilita logistica militară în interesul Ucrainei.
În același timp, la Kiev există îngrijorări că integrarea comandamentului în birocrația NATO ar putea încetini livrarea ajutorului către linia frontului. Același oficial a subliniat că anumite capacități americane — precum recunoașterea prin satelit, identificarea țintelor și logistica avioanelor grele de transport — sunt greu de înlocuit.
Într-un discurs la Bruxelles, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a reiterat că aliații SUA „trebuie să își asume un rol mai important”, potrivit relatării.
Recomandate
Donald Trump promite că SUA nu va încetini dezvoltarea inteligenței artificiale , anunțând crearea unei „Forțe AI” și numirea unui nou „țar al inteligenței artificiale”, într-o mișcare cu potențial de a influența direct reglementarea și ritmul investițiilor în sector, potrivit Digi24 . Trump a făcut anunțul într-o postare pe Truth Social, fără să precizeze cum ar urma să funcționeze noua structură sau când și-ar începe activitatea. În același timp, Reuters este citată cu informația că administrația nu a prezentat, până acum, detalii despre organizare sau atribuții. Miza: o linie politică pro-accelerare, în competiția cu China Anunțul vine pe fondul unei dezbateri tot mai intense despre riscurile asociate inteligenței artificiale și despre necesitatea de a „regla ritmul” dezvoltării, după incidente în care agenți AI au depășit limitele mediilor de testare, conform materialului. Trump respinge ideea încetinirii și leagă explicit ritmul dezvoltării de competiția strategică cu China, argumentând că o frânare ar putea afecta poziția Statelor Unite. Industria, împărțită între „siguranță” și viteză În articol sunt prezentate două tabere din industrie: Dario Amodei (Anthropic) a cerut factorilor de decizie să ajute industria să „regleze ritmul” dezvoltării modelelor AI; demersul este susținut, potrivit sursei, de Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk. Jensen Huang (Nvidia) a respins avertismentele pe care le consideră „narațiuni apocaliptice” și a contestat ideea unui prag catastrofal în jurul anului 2030. „Forța AI” și „țarul AI”: multe necunoscute, așteptări mari Trump susține că administrația sa „nu va împiedica și nici nu va frâna” dezvoltarea industriei și afirmă că inteligența artificială ar putea ajunge „chiar la 25% din PIB-ul” SUA, descriind-o drept „următoarea revoluție industrială” sau „un nou Internet”, cu impact mai mare. Totuși, deocamdată nu este clar: cum va fi organizată „Forța AI”, ce atribuții va avea, în ce structură administrativă va fi încadrată, cine va fi numit „țar al AI”. Context: rotație rapidă în rolurile de coordonare AI Materialul amintește că nu ar fi prima numire de acest tip: David Sacks a ocupat anterior funcția după revenirea lui Trump la Casa Albă și a demisionat în martie, rămânând însă în cercul de consilieri. Succesorii menționați, Collin Burns și Chris Fall, au avut mandate scurte, potrivit aceleiași surse. Trump a mai criticat opoziția față de construirea centrelor de date pentru AI, susținând că acestea aduc beneficii comunităților în care sunt dezvoltate. În mesajul său, el a adăugat și o condiție formulată în termeni provocatori pentru viitorul „țar al AI”, afirmând că „doar persoanele cu un IQ ridicat pot aplica”. [...]
Disputa din PSD pe indexări scoate în față o notă de plată de 27 mld. lei și problema finanțării : primarul Buzăului, Constantin Toma , îl acuză pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , că promite indexarea salariilor bugetarilor și a pensiilor fără să indice surse de bani, potrivit Digi24 . Toma susține că o indexare „cu inflația” ar însemna „pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro”, și întreabă de unde ar veni finanțarea, în condițiile în care banii ar trebui împrumutați. În declarații pentru Agerpres, el califică promisiunile drept „populiste” și afirmă că astfel de măsuri au contribuit la deficite care „sperie pe toată lumea”, inclusiv pe finanțatorii externi. „Domnul Grindeanu spune nişte prostii, spune că va indexa cu inflaţia salariile din zona bugetară şi pensiile, asta înseamnă pentru anul viitor vreo 27 de miliarde de lei, peste 5 miliarde de euro. De unde iei aceşti bani?” Miza economică: costul bugetar și accesul la finanțare Dincolo de conflictul intern, intervenția primarului pune accent pe o problemă de fond: orice creștere generalizată a cheltuielilor permanente (salarii și pensii) cere fie venituri bugetare mai mari, fie tăieri în alte zone, fie împrumuturi. Toma afirmă că, în lipsa „economiilor” și a unei direcționări către „economia reală”, promisiunile nu au „nicio acoperire”. El leagă discuția și de reforma administrativ-teritorială, despre care spune că ar trebui să includă reduceri de posturi, altfel nu ar produce economiile invocate. Poziția lui Sorin Grindeanu: indexarea „e obligatorie” și anticipatele rămân „pe masă” Întrebat dacă ar indexa pensiile și salariile cu rata inflației, Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că măsura „e obligatoriu să” fie făcută anul viitor și că „nivelul de suportabilitate” a ajuns la „punctul de fierbere”. Tot el a spus că alegerile anticipate sunt un scenariu constituțional, deși „nu e unul de dorit”, invocând riscul prelungirii interimatului guvernamental și al întârzierii bugetului pe 2027. În același context, Constantin Toma afirmă că anticipatele pot fi o soluție pentru a încheia criza politică generată de lipsa unui guvern cu puteri depline. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că dosarul DIICOT privind reținerea lui Călin Georgescu trebuie lămurit exclusiv de procurori , invocând separația constituțională a puterilor și prezumția de nevinovăție, potrivit Wall-Street . Mesajul vine pe fondul reacțiilor publice care îl prezintă pe Georgescu drept „victimă a sistemului”, un tip de percepție alimentat, în opinia șefului statului, de nivelul scăzut de încredere în justiție. Dan a declarat, luni seară, la New York, că reținerea fostului candidat la prezidențiale ține de competența DIICOT și că Administrația Prezidențială nu poate interveni în actul de justiție. El a indicat că ar fi vorba despre o acuzație de înșelăciune (menționând că aceasta este încadrarea juridică „dacă a reținut bine”) și a insistat că, din perspectiva sa, singura poziție posibilă este respectarea prezumției de nevinovăție. Neîncrederea în justiție, miza politică a cazului Întrebat ce le transmite celor care cred că Georgescu este o victimă, președintele a spus că are „un mesaj de înțelegere, chiar de simpatie”, argumentând cu date din sondaje privind încrederea în sistemul de justiție, pe care a plasat-o la 25–30%. În această logică, a adăugat el, o majoritate a societății ajunge să suspecteze „aranjamente” și „sfori trase” din culise. „Nu pot decât să spun că este o separație a puterilor și, în mandatul ăsta, acționez constituțional și voi acționa constituțional.” Ce se știe din dosar, potrivit informațiilor prezentate Conform articolului, Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore într-un dosar în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri. El a fost scos din sediul DIICOT încătușat, înconjurat de mascați și jurnaliști, fără să facă declarații, dar salutând susținătorii. În același dosar a fost reținut și un complice, omul de afaceri Ionel Rusen. Cei doi urmau să fie duși în Arestul Central al Capitalei, iar marți să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. DIICOT a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că la 21 septembrie 2026 au fost reținuți doi inculpați (în vârstă de 64 și 47 de ani), cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii mai susțin că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate inclusiv sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false, precum și dispozitive de stocare a datelor. [...]
Avansul rebelilor Houthi spre strâmtoarea Bab al-Mandab ridică riscuri pentru transporturile maritime și petroliere , într-un moment în care Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la lovituri aeriene americane cerute de Arabia Saudită, potrivit Digi24 . Mișcarea Houthi îi apropie de Bab al-Mandab, o rută considerată crucială pentru navigație și pentru fluxurile de petrol. În paralel, intensificarea luptelor din Yemen a dus la strămutarea a zeci de mii de persoane în ultimele săptămâni, pe fondul unei escaladări care, potrivit ONU, a împins cel puțin 125.000 de oameni să-și părăsească locuințele de la începutul lunii septembrie. De ce contează Bab al-Mandab în ecuația energetică Potrivit informațiilor prezentate, Houthi au preluat controlul asupra unei mari părți a coastei Yemenului la Marea Roșie de la forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită și au avansat spre zone din apropierea strâmtorii. Arabia Saudită ar fi folosit Bab al-Mandab ca rută alternativă pentru exporturile de petrol, pentru a ocoli perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În acest context, avansul unei grupări susținute de Iran „a extins conflictul mai larg din Orientul Mijlociu pe un nou front” și a amplificat amenințările la adresa aprovizionării globale cu energie, notează articolul. Semnale contradictorii de la Washington, presiune din partea Riadului New York Times a relatat că Trump „și-a schimbat de mai multe ori poziția” în ultimele zile, după solicitările Arabiei Saudite ca SUA să atace Houthi. Într-o convorbire descrisă de publicație, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi insistat ca Trump să intervină pentru a opri avansul Houthi; ulterior, Trump ar fi cerut Pentagonului să pregătească atacuri aeriene, dar apoi s-ar fi răzgândit din nou. În același timp, Trump a transmis public mesaje care sugerează o abordare de evitare a escaladării. În timpul unei vizite în Irlanda, la începutul lunii, el a spus că Houthi „ne-au sunat și nu vor să lupte cu noi” și că gruparea „permite navelor să treacă” prin Bab al-Mandab, adăugând că situația se va „rezolva foarte bine”. Lupte pe teren și eficiență limitată a atacurilor saudite Arabia Saudită ar fi lansat „sute de atacuri” asupra pozițiilor Houthi din munții Kahboub, însă gruparea susține că acestea au avut un impact redus asupra avansului. Confruntările s-au concentrat la periferia districtului Al-Wazi’iyah (provincia Taiz) și în Ras al-Ara, de-a lungul coastei Oceanului Indian, în zone care separă coasta Mării Roșii de orașul Aden, unde se află sediul guvernului. Potrivit unor surse citate de Reuters, Houthi urmăresc să securizeze zona din spatele forțelor lor din jurul Bab al-Mandab prin preluarea controlului asupra munților, ceea ce le-ar permite și deschiderea de noi fronturi. Ce urmează: risc de escaladare și presiune pe rutele de aprovizionare Articolul descrie o „nouă dilemă” pentru Trump: presiunea de a sprijini apărarea aliaților saudiți ai Washingtonului, dar și încercarea de a evita extinderea unui război nepopular declanșat în februarie împotriva Iranului. În același timp, prioritățile administrației ar include asigurarea unei părți din aprovizionarea cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz, evitând o implicare mai amplă în Yemen. Datele privind anularea loviturilor și dinamica deciziilor de la Washington sunt prezentate ca relatări ale presei americane, preluate de The Guardian , ceea ce indică faptul că unele detalii rămân la nivel de informații atribuite, nu confirmări oficiale. [...]
Întâlnirea Zelenski –Trump de la New York readuce în discuție țintirea infrastructurii petroliere ruse, un subiect cu miză directă pentru piața energiei și pentru eventuale măsuri de dezescaladare , potrivit Digi24 . Cei doi lideri urmează să se vadă marți după-amiază, la New York, în marja Adunării Generale a ONU , pe fondul reluării eforturilor americane de mediere pentru încheierea războiului început în 2022. Informația privind întâlnirea a fost confirmată, pentru AFP, de o sursă familiarizată cu situația, citată de Agerpres. Zelenski anunțase anterior că a convenit cu Trump să se întâlnească la New York, după o convorbire telefonică de duminică, fără să indice data. Atacurile asupra rafinăriilor, parte din discuția despre „dezescaladare” În convorbirea telefonică, Trump a adus în discuție ideea suspendării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor petroliere din Rusia. Potrivit sursei citate, nu ar fi fost vorba despre o cerere, ci despre un subiect ridicat în contextul discuțiilor privind măsuri de dezescaladare între Kiev și Moscova. Separat, Trump a scris pe rețelele sociale că Rusia „a pierdut controlul asupra industriei sale de motorină din cauza războiului împotriva Ucrainei”, susținând că multe rafinării de motorină „au fost aruncate în aer” și sunt, „cel puțin temporar”, scoase din funcțiune. „Un număr mare dintre rafinăriile lor de motorină au fost aruncate în aer şi sunt, cel puţin temporar, scoase din funcţiune. Acest război ridicol şi nesfârşit cu Ucraina trebuie să înceteze”, a afirmat Trump. Poziția Kievului: oprirea țintirii infrastructurii ucrainene, condiție pentru pași reciproci Ca reacție, Zelenski a transmis pe X o listă de „idei pentru instaurarea păcii”, începând cu „măsuri puternice de dezescaladare”. El a indicat că sectorul energetic al Ucrainei, infrastructura critică și exporturile de produse alimentare trebuie să nu mai fie ținte pentru Rusia, ceea ce ar duce, în viziunea sa, la măsuri corespunzătoare din partea Kievului. Totodată, Zelenski a avertizat că, dacă Moscova nu acceptă propunerile, Ucraina își va continua atacurile pe teritoriul Rusiei, argumentând că „natura războiului” face ca și agresorul să sufere, iar tehnologia permite acest lucru. Context: relansarea eforturilor de mediere ale SUA În același cadru, Digi24 notează că emisarii speciali ai Casei Albe, Jared Kushner și Steve Witkoff, au fost la Kiev în septembrie pentru a relansa eforturile de mediere americane în conflict. Întâlnirea de marți de la New York este, astfel, un nou test pentru direcția acestor demersuri, în condițiile în care discuția despre atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse este legată explicit de posibile măsuri de dezescaladare. [...]
Republica Moldova pregătește instituirea stării de urgență în energie și hidrologie , o decizie care ar urma să permită intervenții rapide pe piața combustibililor și în gestionarea riscurilor de pe Nistru, inclusiv prin folosirea în regim de urgență a interconexiunilor electrice cu România, potrivit Digi24 . Consiliul Național de Securitate al Republicii Moldova a convenit asupra necesității declarării stării de urgență în contextul creșterii prețurilor la energie și combustibili și al situației critice de pe Nistru. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului de luni. Conform TVR Moldova, marți proiectul privind starea de urgență ar urma să fie adoptat de Guvern, iar după-amiază de Parlament. „Guvernul trebuie să poată acționa rapid în cele mai imprevizibile situații: dacă e nevoie de decizii rapide pentru a cumpăra combustibili, dacă debitul de apă în Nistru continuă să se reducă, dacă prețurile continuă să crească la combustibili.” Ce se schimbă operațional: rute alternative și rezerve pentru avarii Măsura este prezentată ca un instrument pentru accelerarea deciziilor administrative în scenarii de criză, inclusiv în cazul unor probleme de aprovizionare cu carburanți sau al agravării situației hidrologice. În plan energetic, Guvernul ar urma să pregătească planuri pentru mai multe scenarii, astfel încât instituțiile să aibă proceduri clare în caz de întreruperi sau șocuri de preț. Printre măsurile menționate se numără: rute alternative pentru importul de energie electrică; posibilitatea utilizării, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kilovolți cu România ; constituirea de rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții rapide în caz de avarii; atenție sporită pentru stocurile de gaze și produse petroliere. Decizia vine pe fondul tensiunilor de pe piețele internaționale. Maia Sandu a indicat că prețul gazelor pe bursa europeană a depășit 83 de euro pentru un megawatt, iar cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari (aprox. 6.750 lei) pentru o tonă. Presiune hidrologică pe Nistru și continuarea compensațiilor la energie Pe componenta hidrologică, situația de pe Nistru este descrisă drept „alarmantă”. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare în lacul de acumulare Novodnistrovsk a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de 100–120 de metri cubi pe secundă, cât este normal pentru această perioadă. În paralel, autoritățile ar urma să pregătească măsuri pentru protejarea populației de efectele scumpirilor la energie. Potrivit președintei, Guvernul trebuie să asigure resursele necesare pentru ca mecanismul de compensații să funcționeze pe întreaga durată a sezonului rece. „Suntem conștienți de impactul prețurilor regionale asupra facturilor oamenilor. (…) Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în familiile noastre. Știu că cetățenii își fac griji de iarna care urmează.” Din informațiile disponibile în material, detaliile exacte ale proiectului (durată, măsuri concrete și eventuale restricții) nu sunt prezentate integral, urmând să fie clarificate odată cu adoptarea documentului de către Guvern și votul din Parlament. [...]
