Știri
Știri din categoria Diverse

SUA își condiționează angajamentul în Indo-Pacific de creșterea cheltuielilor de apărare ale aliaților, într-un mesaj care mută presiunea operațională și bugetară spre partenerii regionali, potrivit Digi24, care citează Reuters.
Elbridge Colby, subsecretarul Apărării pentru politici, a spus la Manila că Washingtonul „nu se retrage în niciun caz din Asia” și că, dimpotrivă, „își consolidează prezența” pentru a menține un echilibru de putere favorabil în regiunea Indo-Pacific. În același timp, oficialul a cerut o „repartizare mai echitabilă a sarcinilor” și un model de „parteneriat, nu dependență”.
„America nu se retrage în niciun caz din Asia. Nu plecăm; dimpotrivă, ne consolidăm prezența pentru a asigura un echilibru de putere favorabil acolo unde contează cel mai mult.”
Mesajul central al lui Colby este că strategia SUA în Indo-Pacific nu poate fi susținută doar de forțele americane, iar aliații ar trebui să investească mai mult în propria securitate. El a insistat că solicitarea de a „intensifica eforturile” nu echivalează cu abandonarea partenerilor.
„Când le cerem aliaților și partenerilor noștri să-și intensifice eforturile, să investească mai mult în propria apărare și să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate suverană, nu le dăm de înțeles că îi abandonăm. Căutăm parteneri, nu protectorate.”
Colby a descris necesitatea unei „descurajări prin blocare de-a lungul Primului Lanț Insular”, zonă definită ca întinzându-se de la Japonia până la Taiwan, Filipine și Borneo. În logica prezentată, întărirea posturii militare americane ar trebui dublată de capacități mai mari ale statelor aliate, pentru ca descurajarea să fie credibilă.
Filipinele, „cel mai vechi aliat al Statelor Unite din Asia prin tratat”, sunt prima oprire a unui turneu care include și Indonezia, Thailanda și Cambodgia. Mesajul vine pe fondul îngrijorărilor privind fiabilitatea Washingtonului, pe care oficialul a încercat să le contracareze prin reafirmarea interesului strategic pentru regiune.
Recomandate

Shein resimte direct schimbarea regulilor vamale, iar scăderea vânzărilor din SUA arată cât de vulnerabil este modelul bazat pe prețuri foarte mici , potrivit Știrile Pro TV . Documente publicate înaintea listării la Bursa din Hong Kong indică faptul că eliminarea facilităților pentru coletele de valoare redusă în SUA și Europa a lovit deja vânzările și profitabilitatea retailerului. În SUA, compania a început din mai 2025 să transfere către consumatori cea mai mare parte a costurilor suplimentare generate de tarife, prin majorarea prețurilor. Efectul s-a văzut în venituri: acestea au scăzut cu peste 3% între 2024 și 2025, iar în primul trimestru din 2026 declinul a ajuns la 14% față de aceeași perioadă a anului precedent. De ce contează: avantajul „de minimis” dispare, iar costurile cresc Eliminarea facilităților vamale pune sub semnul întrebării unul dintre pilonii modelului Shein. În SUA, excepția „de minimis” permitea anterior coletelor sub 800 de dolari (aprox. 3.600 lei) să intre fără taxe vamale. După eliminarea acesteia și introducerea unor tarife mai mari pentru mărfurile provenite din China, costurile companiei au crescut semnificativ. Potrivit documentelor citate în material, taxele aplicabile, care anterior variau între 0% și 62,5%, se situează acum între 10% și 87,5%. Europa, următorul test: taxe noi și risc de scădere a volumelor Europa este cea mai mare piață a Shein, cu 35% din veniturile companiei în 2025. Uniunea Europeană a eliminat în iulie scutirea de taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro (aprox. 750 lei) și a introdus o taxă fixă de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru fiecare categorie distinctă de produse dintr-un colet. Shein avertizează că analizează inclusiv noi majorări de prețuri în Europa pentru a compensa o parte din costurile suplimentare și admite că acestea ar putea reduce volumul vânzărilor. Compania consideră că impactul modificărilor europene ar putea fi similar sau chiar mai puternic decât cel din SUA. Creșterea încetinise deja pe piața europeană: vânzările au avansat cu aproximativ 9% în 2025, după o creștere de 33% între 2023 și 2024, iar în primul trimestru din 2026 avansul a fost de numai 2%. Profitabilitatea se deteriorează, iar compania caută venituri alternative Efectele se văd și în rezultate: profitabilitatea Shein a scăzut cu 39% între 2024 și 2025, iar în primul trimestru din 2026 compania a raportat o pierdere de 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei), față de un profit de 395 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) în perioada similară a anului trecut. Angela Lee, profesor la Columbia Business School, spune că schimbarea este mai profundă decât o simplă creștere de costuri, deoarece Shein pierde un avantaj de reglementare aflat în centrul modelului de afaceri. În opinia sa, dependența de prețurile foarte mici este o vulnerabilitate: clienții atrași în principal de cost pot migra rapid către concurență dacă retailerul nu mai oferă cele mai ieftine produse. În acest context, compania încearcă să-și diversifice sursele de venit: dezvoltă o platformă pentru comercianți terți și încearcă să transforme infrastructura proprie de aprovizionare și producție într-un serviciu pentru alte mărci. Veniturile din servicii au crescut cu aproape 40% în 2025, însă această activitate reprezintă deocamdată aproximativ 1% din veniturile companiei, cu o marjă operațională de circa două ori mai mare decât marja operațională a întregului grup. [...]

Acordul nuclear SUA–Arabia Saudită riscă să slăbească regimul de neproliferare și să încurajeze state din regiuni tensionate să-și „asigure opțiuni” pentru arme nucleare, pe fondul unei percepții în schimbare asupra energiei nucleare și al îndoielilor privind „umbrela” de securitate americană, potrivit unei analize Digi24 . În centrul îngrijorărilor este acordul anunțat pe 22 iulie, care lasă deschisă posibilitatea ca Arabia Saudită să îmbogățească, în timp, uraniu până la nivel de calitate militară. Contextul e relevant și pentru alte state: în ultimul deceniu, când Turcia și Egiptul au început să construiască centrale nucleare cu tehnologie rusă, SUA le-au cerut să se angajeze că nu vor îmbogăți niciodată uraniu pentru o armă nucleară, însă ambele au refuzat. Analiza este preluată din csmonitor.com . De ce contează: „asigurarea opțiunilor” într-o lume mai instabilă Experți citați în analiză spun că nu se așteaptă ca o țară să renunțe „imediat” la obligațiile internaționale și să se grăbească să obțină arma nucleară, ca reacție directă la acordul SUA–Arabia Saudită. Totuși, riscul ar fi ca tot mai multe state să ia măsuri de precauție și să facă pași considerați necesari în fața unor amenințări de securitate percepute ca fiind în creștere. „Nu cred că vom vedea vreo țară care să acționeze imediat [...] pentru a-și abandona obligațiile internaționale și a se grăbi să obțină bomba”, a declarat Kelsey Davenport, director pentru politica de neproliferare la Arms Control Association din Washington. În Orientul Mijlociu, dar și în nord-estul Asiei și în Europa, combinația dintre instabilitate și percepția unei retrageri a SUA ca garant de securitate ar alimenta întrebări despre durabilitatea „umbrelei nucleare” americane și despre necesitatea unor alternative, potrivit analiștilor citați. Energia nucleară civilă, din nou în prim-plan, cu efecte secundare de securitate Analiza plasează acordul într-un trend mai larg: cererea energetică în creștere și presiunea schimbărilor climatice împing tot mai multe țări să includă energia nucleară în mixul energetic. În paralel, îngrijorările privind securitatea energetică s-au accentuat după întreruperi ale fluxurilor de energie asociate războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai recent, conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, ceea ce ar fi reaprins interesul pentru nuclear – inclusiv, „ca măsură de siguranță”, pentru opțiuni militare. Un exemplu menționat este Coreea de Sud, pentru care președintele Donald Trump ar fi acceptat anul trecut ridicarea moratoriului impus de SUA privind producția propriului combustibil nuclear, aparent pentru producția de energie electrică. În acest context, acordul cu Arabia Saudită ar putea deschide calea către producția de combustibil de uraniu în doi ani și ar include o derogare de la inspecții internaționale intruzive, potrivit analizei. Punctul de reglementare: aprobarea Congresului și condiția „normalizării” cu Israelul O parte dintre experți avertizează că acordul trebuie aprobat de Camera Reprezentanților și de Senat și că s-ar putea să nu fie încă într-o formă definitivă. În plus, Trump ar insista că înțelegerea va avansa doar dacă Arabia Saudită își normalizează relațiile cu Israelul, condiție descrisă în analiză drept o potențială „pilulă otrăvită” pentru Riad. În același timp, alți experți avertizează că semnalul transmis într-o regiune aflată în război poate fi destabilizator, mai ales dacă vecinii nu au încredere în restricțiile pe care acordul pretinde că le include. Ce urmează: diplomație și credibilitate, nu doar clauze pe hârtie Analiza notează că acordul ar însemna, în esență, vânzarea către Riad a centralelor nucleare Westinghouse și operarea acestora, iar SUA ar avea sarcina de a-și consolida diplomația regională pentru a descuraja proliferarea. Miza, potrivit experților citați, este ca administrația americană să convingă actorii regionali că înțelegerea nu reprezintă un „semnal de undă verde” pentru o cursă a îmbogățirii uraniului – altfel, chiar și fără o încălcare imediată a tratatelor, logica „asigurării opțiunilor” ar putea eroda treptat regimul internațional de neproliferare. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de concesii americane , deși Teheranul spune că acordul cu Oman pentru stabilirea unor noi rute maritime a ajuns în „etapele finale”, potrivit Digi24 . Miza este una cu impact economic global: înainte ca Iranul să blocheze strâmtoarea, pe aici trecea aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Un oficial american a declarat pentru Reuters că înțelegerea Iran–Oman este aproape de finalizare și ar putea permite redeschiderea în scurt timp, însă Teheranul transmite că nu va face pasul fără îndeplinirea unor condiții de către Washington. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a spus că negocierile au intrat în „etapele finale”, dar a reiterat că redeschiderea depinde de cerințe explicite. Ce cere Teheranul înainte de redeschidere Iranul solicită, între altele, despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului, încetarea sancțiunilor și deblocarea activelor iraniene. În același timp, Araqchi afirmă că Iranul și SUA nu poartă negocieri directe și că Teheranul nu intenționează să inițieze discuții directe cât timp Washingtonul ar încălca acordul provizoriu din iunie; mesajele ar fi transmise prin intermediari. Secretarul celui mai înalt organism de securitate națională al Iranului, Mohammad Baqer Zolqadr, a enumerat o listă mai largă de cerințe, care include: încetarea amenințărilor americane la adresa Iranului; oprirea atacurilor împotriva Iranului și a aliaților săi din Liban, Palestina, Yemen și Irak; ridicarea blocadei și a sancțiunilor; deblocarea activelor iraniene. Poziția Washingtonului și dificultățile de aplicare SUA au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, motivând că urmăresc să împiedice dezvoltarea de arme nucleare și amenințarea regiunii cu rachete sau prin grupări aliate. Deși Washingtonul și Teheranul au convenit asupra unui armistițiu în iunie, în iulie SUA au reimpus o blocadă asupra transportului maritim iranian în Golful Persic, pe care Iranul a considerat-o o încălcare a armistițiului. Un oficial american a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului: „Odată ce va fi anunțat acordul privind restabilirea transportului maritim comercial fără obstacole, Statele Unite vor ridica blocada asupra porturilor iraniene.” Același oficial a precizat că măsurile Washingtonului vor depinde de respectarea de către Iran a angajamentelor asumate. Reuters mai notează, citând surse, că înțelegerea ar putea acorda Iranului un anumit control asupra navelor care intră în Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz, însă transportatorii maritimi consideră o astfel de măsură dificil de aplicat în practică. În acest moment, situația exactă a acordului nu este clară. Context regional: atacuri și tensiuni în jurul rutelor energetice Pe fundalul negocierilor, Emiratele Arabe Unite au anunțat că Iranul a atacat o navă afiliată companiei petroliere de stat, informație pe care Teheranul nu a comentat-o imediat. Garda Revoluționară Iraniană a mai atacat nave în trecut, susținând că acestea nu și-au coordonat trecerea prin strâmtoare cu autoritățile iraniene. Separat, tensiunile sunt amplificate de atacurile grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului. Duminică, Houthiții au revendicat un atac cu dronă asupra rafinăriei Jazan, deținută de Saudi Aramco; Ministerul saudit al Energiei a confirmat un incendiu, stins ulterior, fără victime raportate, iar cauza este investigată. Ce urmează Din informațiile prezentate, redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămâne legată de o negociere în trepte, în care Iranul cere concesii politice și economice, iar SUA condiționează relaxarea măsurilor de respectarea angajamentelor de către Teheran. În lipsa unei confirmări privind forma finală a acordului și calendarul aplicării, riscul de volatilitate pentru transportul energetic în regiune rămâne ridicat. [...]

Fereastra 11–14 august aduce cele mai mari șanse de observare a Perseidelor , iar diferența o face, în practică, poluarea luminoasă: departe de orașe se pot vedea de câteva ori mai mulți meteori decât din zonele intens iluminate, potrivit Digi24 . În 2026, condițiile sunt considerate favorabile și pentru că luminozitatea redusă a Lunii nu ar urma să diminueze vizibilitatea fenomenului. Curentul de meteori Perseide atinge maximul de activitate în noaptea de 12 spre 13 august 2026. Vârful este estimat pentru 13 august, în jurul orei 06:00, însă acesta are loc după răsărit, ceea ce înseamnă că nu poate fi urmărit chiar la momentul de intensitate maximă. Unde contează cel mai mult locul ales Pentru o vizibilitate bună, recomandarea este un loc cu cer senin și cât mai întunecat, ferit de iluminatul public. În acest context, cele mai potrivite sunt: zonele rurale; regiunile montane; locurile aflate la marginea marilor orașe, dar în afara „domului” de lumină. Diferența de rezultat poate fi semnificativă: în condiții ideale, cu cer curat și fără lumină artificială, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră, în timp ce din marile orașe numărul scade, de regulă, la 10–20 pe oră. Când sunt cele mai bune ore de observare Perseidele sunt active între 17 iulie și 26 august, dar intervalul 11–14 august oferă cele mai mari șanse de a vedea multe „stele căzătoare”, dacă cerul este senin și poluarea luminoasă este redusă. Cele mai bune condiții sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când constelația Perseu urcă suficient deasupra orizontului, iar numărul meteorilor vizibili poate crește. Ce sunt, de fapt, Perseidele și de ce apar anual Deși sunt numite popular „ploaie de stele”, Perseidele sunt un curent de meteori: Pământul traversează anual o regiune bogată în particule de praf cosmic, iar acestea intră în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase pentru fracțiuni de secundă. Curentul este asociat cu cometa 109P/Swift–Tuttle, ale cărei fragmente de praf, acumulate de-a lungul timpului pe orbită, ajung să fie intersectate de Pământ în fiecare august. [...]

Nivelul foarte scăzut al Dunării a ajuns să fie tratat ca un risc pentru alimentarea cu energie , iar Comisia Europeană convoacă astăzi, online, Grupul de coordonare pentru energie electrică, în condițiile în care mai multe țări vor să ceară sprijin, potrivit Digi24 . Miza pentru România este direct operațională: scenariul opririi reactorului 2 de la Cernavodă „nu mai este exclus”, după ce planul cu barjele scufundate în Dunăre nu a avut efectul așteptat de autorități. Capacitatea vizată este de 700 de megawați-oră, care ar produce aproximativ 10% din necesarul de consum la orele serii, potrivit jurnalistului Digi24. Ce se discută la Bruxelles și de ce contează În acest context, reprezentanții Ministerului Energiei participă la ședința de la nivel european și ar urma să ridice problema, în condițiile în care România nu este singura țară aflată într-o criză energetică. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va veni cu un sprijin concret. Datele din teren: Dunărea la Cernavodă și restricțiile de apă Digi24 notează că nivelul Dunării a scăzut din nou luni la Cernavodă, unde sunt deja în vigoare primele restricții privind folosirea apei. Fluviul a ajuns la -2,27 metri, iar până la trecerea la următorul nivel de restricții mai sunt 25 de centimetri. Context hidrologic: rezervele din lacurile de acumulare În paralel, gradul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare monitorizate de Administrația Națională „Apele Române ” și Hidroelectrica a ajuns la 70,63%, pe fondul secetei hidrologice. Potrivit datelor publicate de Apele Române, în lacuri se află aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi de apă, volum care asigură necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de suprafață în sistem centralizat. „Administrația Națională «Apele Române» monitorizează permanent evoluția resurselor de apă, în contextul secetei hidrologice care afectează în continuare mai multe zone ale țării”, a transmis instituția. Următorul reper este ședința de astăzi a grupului de coordonare al Comisiei Europene, de unde ar putea rezulta măsuri de sprijin sau coordonare regională, în funcție de evoluția nivelului Dunării și de riscurile pentru producția de energie. [...]

Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]