Știri
Știri din categoria Diverse
Europa analizează taxe de navigație în Strâmtoarea Ormuz, cu potențial de costuri noi pentru comerțul maritim, într-un plan care ar depinde de sprijinul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și care, în forma discutată, nu ar fi obligatoriu, potrivit Digi24.
Miza este una economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global, pe unde tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de petrol și gaze naturale. Orice mecanism de taxare, chiar și prezentat ca plată pentru „servicii de navigație”, ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și, indirect, pentru lanțurile de aprovizionare.
Potrivit informațiilor prezentate, state europene discută propuneri care ar permite introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Elementele-cheie menționate sunt:
Vicepremierul britanic David Lammy a avertizat că impunerea unor taxe obligatorii pentru tranzit ar avea consecințe grave asupra comerțului internațional, în timp ce alți oficiali europeni indică faptul că discuția vizează un cadru de servicii, nu o taxă de trecere impusă unilateral.
În paralel, Statele Unite au cerut Iranului garanții publice că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor fi atacate. Oficialii americani susțin că tensiunile și rivalitățile interne de la Teheran complică obținerea și respectarea unui acord.
Autoritățile iraniene resping acuzațiile și afirmă că există unitate la nivelul conducerii, inclusiv în privința politicii legate de strâmtoare.
Omanul a elaborat o propunere de administrare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, inspirată din modelul folosit în Strâmtoarea Malacca. În același timp, Omanul — care controlează cea mai mare parte a apelor navigabile din strâmtoare — se opune introducerii unor taxe obligatorii pentru navele comerciale.
Potrivit presei iraniene, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, ar urma să viziteze Omanul pentru discuții despre securitatea navigației și viitorul regim al strâmtorii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și-a exprimat speranța că Iranul și Omanul vor ajunge la un acord în următoarele zile.
Reprezentanții Qatarului au avertizat că acordarea Iranului a unui control extins asupra tranzitului ar putea transforma comunitatea internațională în „ostaticul” unor decizii politice luate la Teheran.
La reuniunea Consiliului IMO de la Londra, mai multe state europene și din Golf au încercat să promoveze o rezoluție de condamnare a Iranului pentru atacuri asupra navelor comerciale și pentru încercări de control al traficului. Rusia și China s-au opus inițiativei.
Tensiunile au crescut după ce SUA au atacat în această săptămână peste 150 de ținte din sudul Iranului, susținând că operațiunea a vizat reducerea capacității Teheranului de a amenința transportul maritim. Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain.
Statele Unite susțin că, din luna mai până în prezent, au facilitat tranzitul în siguranță a peste 800 de nave comerciale și a aproximativ 380 de milioane de barili de petrol prin acest coridor strategic.
În acest moment, discuțiile sunt la nivel de propuneri, iar aplicarea ar depinde de un cadru acceptat internațional, inclusiv de IMO. Pentru companiile din transport și energie, semnalul important este că, pe fondul riscurilor de securitate, se conturează opțiuni care pot schimba costurile și regulile de operare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii.
Recomandate
Absența publică a liderului suprem al Iranului alimentează incertitudinea decizională într-un moment în care țara se confruntă simultan cu războiul și cu o deteriorare accelerată a economiei, potrivit Digi24 , care citează o relatare Reuters. La șase luni după atacurile aeriene care au declanșat conflictul și l-au propulsat pe Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem, acesta rămâne „nevăzut și neauzit” în spațiul public, fără fotografii, video sau mesaje audio. În plan intern, lipsa oricărui semn direct de la vârful puterii erodează percepția de control într-un sistem în care vocea liderului ar trebui să fie „absolută”. Alex Vatanka, de la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington, spune că miza nu mai este doar dacă Mojtaba Khamenei este în viață, ci „dacă Iranul mai are un lider suprem în funcție”. Ce spun autoritățile și de ce nu apare în public Oficiali iranieni și alte surse de rang înalt afirmă că liderul suprem ar conduce „din umbră” din motive de securitate, în timp ce se recuperează după răni care i-ar fi desfigurat chipul, delegând o parte din atribuțiile curente unui cerc restrâns de persoane influente. Aceleași surse susțin că el primește rapoarte importante, se întâlnește frecvent cu lideri de rang înalt și ia deciziile finale în chestiuni majore, iar absența ar fi legată de riscul unui atentat. Președintele Masoud Pezeshkian a declarat pe 10 august că a avut o întâlnire de șapte ore cu Khamenei. Totuși, chiar și în rândul susținătorilor regimului apar îndoieli, inclusiv din cauza lipsei unei simple fotografii, despre care un membru al miliției Basij a spus că afectează moralul și încrederea. Impactul asupra economiei și asupra stabilității politice În paralel, Iranul este descris ca fiind „zdruncinat, dar încă în picioare” după șase luni de război, însă economia se află sub presiunea costurilor conflictului și a blocadei asupra exporturilor de petrol, care durează de câteva luni. În material se menționează prăbușirea monedei rial și riscul reaprinderii protestelor de masă, după ce autoritățile le-au înăbușit în ianuarie, ucigând mii de manifestanți. În acest context, absența prelungită a liderului suprem devine și o problemă de guvernanță: Vatanka avertizează că situația poate permite facțiunilor rivale să pretindă că știu „ce dorește cu adevărat liderul”, ceea ce complică deciziile strategice, inclusiv cele legate de un posibil acord cu Washingtonul sau de continuarea unui conflict îndelungat și costisitor cu SUA. Cum s-a reconfigurat centrul de putere Potrivit surselor citate de Reuters, Garda Revoluționară și-a sporit influența de la începutul războiului, iar sistemul de guvernare s-ar fi reconfigurat în jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională. În acest eșalon ar intra comandanți de vârf ai Gărzii Revoluționare și lideri politici precum Pezeshkian și președintele parlamentului, Mohammed Baqer Qalibaf. Un înalt oficial a declarat că doar un număr redus de persoane ar avea contact direct, în persoană, cu Khamenei, iar detaliile sunt ținute sub control de teama ca informațiile să nu ajungă la SUA. O persoană apropiată cercului restrâns a spus că starea de sănătate a liderului se îmbunătățește și că acesta ar fi „lucid și implicat” în procesul decizional, în timp ce un alt oficial a invocat continuitatea serviciilor publice și coerența deciziilor ca argument că liderul suprem „deține controlul”. În lipsa unor dovezi publice directe, scepticismul rămâne însă o variabilă politică cu efecte economice: incertitudinea privind cine decide, și cu ce legitimitate, se suprapune peste o economie fragilă și peste presiunea unui război care afectează inclusiv exporturile de petrol și stabilitatea socială. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze mult sub normal, iar asta crește riscul unor noi scumpiri și al unor costuri mai mari pentru industrie, potrivit Digi24 , care citează o analiză CNBC . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă. În acest context, analiștii avertizează că prețurile ar putea reveni la niveluri comparabile cu cele din criza energetică din 2022. De ce sunt stocurile mai jos: ofertă mai slabă și consum mai mare Printre cauzele indicate se află reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu, pe fondul perturbării transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz . În paralel, o vară foarte călduroasă a ridicat consumul de energie, în timp ce producția nucleară și cea eoliană au fost mai reduse. Ce semnal dau prețurile și unde ar putea ajunge în scenarii nefavorabile Prețul gazelor europene, măsurat prin contractele de referință TTF, a depășit marți 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. În scenariul unei ierni reci și al menținerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează un interval de 90–120 de euro/MWh. Separat, Goldman Sachs consideră că prețurile ar putea fi nevoite să depășească 100 de euro/MWh pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiție cu Asia. Impactul economic: facturi mai mari și risc de limitare a consumului în industrie Evoluția depinde „în mare măsură” de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari și, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie. Presiunea este amplificată și de apropierea interdicției complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. În estimările Morningstar citate, în condițiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA. [...]
O fraudă internă de 9,4 milioane de dolari (aprox. 43 mil. lei) a expus o vulnerabilitate de control la plăți în lanțul operațional Amazon , după ce o angajată cu drept de aprobare a facturilor ar fi validat documente false introduse în sistem, potrivit Știrile Pro TV . O femeie din Atlanta, Brittany Hudson (40 de ani), a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, într-un dosar în care procurorii federali americani descriu un mecanism de fraudare bazat pe furnizori fictivi și facturi falsificate. Schema, relatată de CBS News, ar fi fost pusă la cale împreună cu Kayricka Wortham , manager de operațiuni la depozitul Amazon din Smyrna. Hudson deținea o companie care avea contract cu Amazon, iar Wortham avea, prin funcție, posibilitatea de a aproba facturi. Cum a funcționat mecanismul: furnizori inventați, facturi aprobate intern Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie–iunie 2022, cele două ar fi folosit angajați care „nu știau nimic despre schemă” pentru a introduce în sistemul Amazon furnizori fictivi. Ulterior, ar fi transmis facturi false care indicau că respectivele companii ar fi livrat bunuri și servicii către Amazon. Elementul-cheie a fost aprobarea internă: datorită rolului său, Wortham putea valida facturile, iar astfel 9,4 milioane de dolari au fost transferați din conturile companiei către conturi bancare controlate de cele două femei și de complici. Unde au ajuns banii: casă și vehicule de lux Anchetatorii susțin că fondurile obținute prin fraudă au fost folosite pentru un stil de viață „extravagant”, inclusiv: o casă în Smyrna, evaluată la aproape 1 milion de dolari; un Lamborghini Urus (2019); un Dodge Durango (2021); un Tesla Model X (2022); un Porsche Panamera (2018); o motocicletă Kawasaki ZX636. În septembrie 2022, autoritățile federale le-au pus oficial sub acuzare pe Hudson și Wortham. Ulterior, anchetatorii afirmă că cele două ar fi încercat să ascundă problemele cu legea și să-și continue activitățile, inclusiv prin prezentarea unor documente judiciare și extrase de cont falsificate unor potențiali parteneri de afaceri, pentru a susține că acuzațiile ar fi fost retrase. Condamnări și despăgubiri: 16 ani de închisoare și aproape 9,5 milioane de dolari de plătit În martie, un juriu a găsit-o vinovată pe Brittany Hudson pentru mai multe infracțiuni, inclusiv conspirație pentru fraudă electronică, fraudă electronică, conspirație pentru spălare de bani, spălare de bani și falsificarea semnăturii unui judecător federal. Instanța a condamnat-o la 16 ani de închisoare, urmați de trei ani de eliberare supravegheată, și a obligat-o la plata unor despăgubiri de aproape 9,5 milioane de dolari. Kayricka Wortham fusese condamnată în 2023 la aceeași pedeapsă, de 16 ani de închisoare. [...]
Precomenzile „GTA VI” au urcat la 260 milioane de dolari (aprox. 1,17 miliarde lei) cu două luni înainte de lansare , un nivel care ridică miza financiară pentru Take-Two și poate influența întregul ecosistem al jocurilor și al consolelor, potrivit Știrile Pro TV . Datele citate de publicație indică faptul că precomenzile la nivel global au ajuns la aproximativ 260 de milioane de dolari, conform companiei de analiză Newzoo, ceea ce ar sugera un potențial de vânzări de 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,25 miliarde lei) până în săptămâna lansării. Reacția pieței: Take-Two urcă înainte de deschiderea bursei Pe bursă, interesul s-a văzut rapid: acțiunile Take-Two, compania care deține producătorul jocului, au crescut cu 2,5% în tranzacțiile de dinaintea deschiderii pieței de vineri. În același context, analiștii Morgan Stanley și JPMorgan s-au declarat „optimiști” în privința acțiunilor companiei, invocând interesul în creștere al investitorilor pentru industria jocurilor video, pe fondul unei lansări foarte așteptate. Cerere peste capacitate: probleme pe platformele de streaming Prezentarea oficială a jocului a pus presiune pe infrastructura de streaming. Netflix a difuzat o prezentare extinsă, iar unii utilizatori au întâmpinat erori și au fost nevoiți să reîncarce pagina; compania a transmis pentru CNBC că problemele au fost temporare și remediate rapid. Și Twitch a avut dificultăți de capacitate după lansarea trailerului, potrivit analiștilor Wells Fargo, care au notat că reacțiile jucătorilor au fost „în mare parte pozitive”. Lansare pe 19 noiembrie și o schimbare cu impact comercial: doar digital „GTA VI” urmează să fie lansat pe 19 noiembrie , pentru PlayStation 5 și Xbox Series X/S. Un element cu implicații comerciale este decizia ca jocul să fie disponibil exclusiv în format digital , fără disc fizic. Directorul executiv al Take-Two, Strauss Zelnick , a spus la conferința cu investitorii din 7 august că discurile fizice nu mai sunt o opțiune logică pentru consumatori și că peste 90% din afacerile companiei sunt deja distribuite digital. În paralel, datele Circana arată că vânzările de jocuri pe disc în SUA au coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat, cu cheltuieli de aproximativ 85 de milioane de dolari (aprox. 382,5 milioane lei). De ce contează pentru industrie: pariul pe relansarea pieței de console Industria jocurilor video mizează pe „GTA VI” pentru a revigora piața de console, afectată de scumpiri legate de memorie și stocare. În materialul citat, este dat exemplul unui preț de aproximativ 800 de dolari (aprox. 3.600 lei) pentru o consolă Xbox Series X standard, peste prețul de lansare de 500 de dolari din 2020 (aprox. 2.250 lei), o evoluție considerată neobișnuită într-un ciclu de viață în care, de regulă, prețurile scad. Tot potrivit datelor Circana, vânzările de hardware pentru console în SUA au scăzut în iulie la 282 de milioane de dolari (aprox. 1,27 miliarde lei), cel mai redus nivel de după pandemie. [...]
Operațiunile de salvare din Nepal și China sunt sub presiune după ce bilanțul inundațiilor a urcat la 584 de morți și circa 2.500 de dispăruți , iar autoritățile avertizează asupra riscului unor noi revărsări, potrivit Știrile Pro TV . În teren, căutările continuă la două zile de la viitura care a acoperit zona de la granița dintre Nepal și China cu noroi și a afectat comunicațiile și accesul în regiune. Din datele recuperate până acum de echipele de intervenție de pe ambele părți ale frontierei, au fost găsite 584 de cadavre: 579 în Nepal și cinci în China. În paralel, aproape 2.500 de persoane sunt încă date dispărute – 1.924 în Nepal și 558 în China – între acestea fiind „sute de turiști și pelerini străini”. Cifrele se schimbă rapid, iar autoritățile admit incertitudini Agenția națională pentru situații de urgență din Nepal a comunicat că 579 de persoane au decedat și 1.924 sunt dispărute, dintre care 517 cetățeni străini, menționând o creștere de aproape 1.000 a numărului de dispăruți față de informarea anterioară. În același timp, poliția din Nepal a raportat vineri dimineață cel puțin 547 de morți și 1.473 de răniți. Publicația notează că diferențele dintre bilanțuri sunt considerate normale în faza acută a unui dezastru, în condiții „haotice și stresante”, cu rețele de comunicații perturbate și infrastructură grav afectată, ceea ce poate întârzia raportările oficiale. În Tibet , informațiile sunt mai puține, iar mecanismele de cenzură din China ar fi limitat circulația pe rețelele sociale a materialelor video de la fața locului. Potrivit televiziunii publice CCTV, până vineri la ora 15:00 (ora locală), cinci persoane erau confirmate decedate, iar 558 erau încă dispărute pe teritoriul Chinei. Alertă de noi inundații și intervenții în condiții de risc Poliția nepaleză a emis vineri dimineață o alertă după ce a fost „informată despre ruperea” unui lac format miercuri, când o bucată dintr-un ghețar s-a prăbușit și a declanșat torente de noroi în văi înguste. Recomandarea a fost ca salvatorii și localnicii să rămână în alertă și să se refugieze în locuri sigure. Ulterior, alerta a fost ridicată la începutul după-amiezii, fără semnalarea unei noi inundații majore. Pe partea chineză, CCTV a relatat că riscul de rupere a lacului de pe teritoriul Tibetului „se reduce treptat”, iar operațiunile de salvare suspendate anterior în zona Gyirong au fost reluate. În Nepal, armata încerca să localizeze și să evacueze aproximativ o sută de muncitori blocați într-un tunel de pe șantierul unui baraj al unei centrale hidroelectrice. Biroul prim-ministrului a precizat că 350 de muncitori și localnici fuseseră deja evacuați de la același șantier „în condiții foarte riscante”. Cauza viiturii și dimensiunea impactului uman Potrivit Institutului de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS), valul uriaș a fost declanșat de prăbușirea unei părți dintr-un ghețar, eveniment înregistrat ca un seism de magnitudine 5,2, care a provocat și alunecări de teren. Autoritățile indiene au anunțat că șapte cadavre, presupuse a fi ale victimelor, au fost găsite la câteva zeci de kilometri în aval, în statul Uttar Pradesh, urmând să fie confirmată identitatea. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR) estimează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate. „Estimările actuale sugerează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate (...) trauma va fi enormă.” În context, publicația amintește că inundațiile și alunecările de teren sunt frecvente în sezonul musonic (iunie-septembrie) în Nepal, Tibet și Asia de Sud, iar oamenii de știință avertizează că schimbările climatice sporesc intensitatea și frecvența acestor fenomene. [...]
Rusia ar avea un deficit lunar de circa 6.000 de militari față de recrutări, ceea ce ridică presiunea pe Kremlin să evite o nouă mobilizare cu costuri economice și politice mari , potrivit Știrile Pro TV , care citează oficiali occidentali preluați de presa internațională. În evaluarea acestora, Rusia continuă să trimită rapid oameni pe front, cu o rată estimată la aproximativ 1.000 de recruți pe zi, însă în ultimele două luni intrările nu ar mai fi acoperit pierderile generate de militarii uciși sau răniți, conform The Guardian . Un oficial occidental citat estimează diferența la aproximativ 6.000 de persoane pe lună. De ce contează: mobilizarea, un risc economic și politic pentru Kremlin Potrivit oficialilor occidentali citați, opțiunile lui Vladimir Putin de a compensa pierderile printr-o nouă campanie de recrutare sunt limitate, iar o mobilizare ar fi „un risc major” atât politic, cât și economic. Ultima mobilizare, în toamna lui 2022 , ar fi determinat aproximativ un milion de ruși — „mulți dintre ei foarte bine pregătiți profesional” — să părăsească țara; mai puțin de jumătate s-ar fi întors ulterior, conform aceleiași surse. În plus, oficialii ridică și o problemă operațională: nu este clar dacă armata rusă ar putea integra „câteva sute de mii” de noi recruți, în condițiile unui deficit de echipamente și de ofițeri. Răspunsul Moscovei: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile Unul dintre oficialii occidentali susține că, în acest context, Kremlinul ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și a populației din Ucraina. Rusia ar fi lansat peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, profitând de deficitul de sisteme ucrainene de apărare împotriva rachetelor balistice. „Este clar că Moscova intenționează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.” Context regional: retorică, riscuri și evitarea unei confruntări directe cu NATO Aceiași oficiali occidentali afirmă că, deși amenințarea Rusiei rămâne „foarte serioasă”, evaluarea lor este că Vladimir Putin „își dorește categoric să evite o confruntare directă cu NATO”. În paralel, Rusia ar continua să folosească un discurs ostil și acuzații la adresa Marii Britanii, pe care un oficial le leagă de doctrina militară rusă — utilizarea retoricii pentru a exploata temerile adversarilor și a le influența deciziile. Totuși, oficialul spune că Rusia păstrează capacitatea de a ataca Marea Britanie inclusiv prin atacuri cibernetice sau acțiuni fizice asupra unor obiective civile, desfășurate prin intermediari; sunt menționate ca posibile ținte fabrici sau depozite. În acest cadru, oficialii occidentali apreciază că obiectivul general al lui Putin rămâne un război de uzură, mizând pe diminuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea temerilor publice legate de amenințările rusești. [...]
