Știri
Știri din categoria Diverse
USR și PNL au redepus cererea pentru o comisie de anchetă în Camera Deputaților, după ce prima solicitare a fost respinsă în Biroul Permanent, într-un demers care redeschide disputa procedurală despre cine poate bloca o investigație parlamentară și cum pot fi verificate cheltuieli și invitații la deplasări private, potrivit Libertatea.
Cererea vizează înființarea unei comisii parlamentare „Mykonos-Nordis”, care să ancheteze atât „zborurile Nordis”, cât și deplasări private mai recente către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat politicieni, judecători și oameni de afaceri.
USR susține că, potrivit regulamentului Camerei Deputaților, înființarea unei comisii de anchetă se face prin hotărâre adoptată de plen, iar Biroul Permanent nu ar avea competența să blocheze demersul, ci doar să distribuie proiectul de hotărâre deputaților pentru dezbatere și vot.
În acest context, redepunerea cererii mută presiunea către conducerea Camerei și către plen, unde ar trebui tranșată solicitarea prin vot, dacă este pusă pe ordinea de zi.
Conform cererii descrise de USR, comisia ar trebui să stabilească:
Diana Stoica, lidera grupului USR din Camera Deputaților, acuză PSD că ar fi blocat prima solicitare prin „abuz după abuz” în Biroul Permanent și în plen și cere ca noua cerere să fie supusă votului.
„Cer PSD să respecte regulamentul Camerei Deputaţilor şi să supună votului plenului cererea noastră! Oricât de mult ar vrea ministrul PSD Manole şi alţi domni care au zburat spre destinaţii de lux pe banii păgubiţilor Nordis sau pe banii antreprenorilor cinstiţi să fie îngropat subiectul zborurilor Mykonos-Nordis, USR nu va accepta acest lucru.”
Potrivit informațiilor prezentate, prima solicitare USR și PNL a fost respinsă pe 16 septembrie de Biroul Permanent al Camerei Deputaților.
Libertatea reamintește că PressOne a relatat că, în luna iulie, două avioane private plătite de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) ar fi decolat din România spre Nisa și Mykonos, având la bord mai mulți invitați, inclusiv persoane publice.
PressOne arată, potrivit articolului, că una dintre aeronave (Embraer Legacy 600) ar fi avut 13 persoane la bord, printre care sunt menționați un judecător al Curții Constituționale, un deputat și fost prim-ministru, un senator și reprezentanți ai CCIR, alături de alte persoane.
Ce urmează depinde de pașii procedurali din Camera Deputaților: dacă cererea este distribuită și ajunge la vot în plen, comisia ar putea fi constituită; dacă nu, disputa se va muta din nou pe terenul interpretării regulamentului și al controlului agendei parlamentare.
Recomandate
Un proiect de lege depus în Parlament ar obliga statul să restituie din oficiu impozitul progresiv reținut din pensiile militare , măsură care ar putea reduce presiunea pe instanțe și costurile cu procesele, potrivit Digi24 . Inițiativa îi aparține deputatului USR Radu Miruță , fost ministru al Apărării Naționale. Conform informațiilor din articol, restituirea vizează pensionarii militari ale căror pensii au fost afectate de aplicarea impozitului progresiv, impozit declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. De măsură ar urma să beneficieze peste 27.000 de persoane, iar proiectul prevede returnarea banilor fără ca beneficiarii să fie nevoiți să deschidă acțiuni în instanță. De ce contează: costuri de litigii și plăți suplimentare pentru stat În prezent, potrivit USR, aproape 3.000 de pensionari militari au dat statul în judecată, iar peste 2.100 au obținut deja decizii favorabile. În acest context, statul ar avea de plătit 8,4 milioane de lei, din care 800.000 de lei reprezintă doar cheltuieli de judecată, mai arată formațiunea. Radu Miruță susține că restituirea necesită modificarea legii și că, printr-o soluție legislativă, statul ar evita și penalități asociate proceselor. „În plus, statul român, pe lângă faptul că trebuie să repare ceea ce a greşit, nici nu ar mai plăti cheltuieli de judecată şi penalităţi”, a declarat Radu Miruță. Cum ar urma să se facă restituirea: tranșe până în 2028 Proiectul stabilește restituirea eșalonată, de la bugetul de stat, a sumelor reprezentând impozitul progresiv reținut în baza unor prevederi declarate neconstituționale. USR indică drept reper Decizia CCR nr. 724/2024, în urma căreia au fost eliminate din Codul fiscal prevederile neconstituționale introduse prin Legea 282/2023, însă fără restituirea automată a sumelor deja reținute peste cota standard de 10%. Potrivit datelor invocate de USR din evidențele Casei de pensii sectoriale a MApN , 27.087 de pensionari militari au fost afectați, iar restituirea ar urma să se facă pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 30 ianuarie 2025, astfel: 10% în decembrie 2026; 40% în martie 2027; 50% în martie 2028. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar al proiectului (termene de dezbatere sau vot) și nici despre impactul bugetar total al restituirilor. [...]
Ilie Bolojan spune că nominalizarea sa ca premier a depins de acceptarea unui pachet de măsuri pentru reducerea deficitului , după ce, inițial, atât liderii politici, cât și președintele Nicușor Dan au respins propunerile, potrivit Digi24 . Liderul PNL a relatat, într-un interviu pentru Profit.ro, că a renunțat într-o primă etapă la ideea de a prelua funcția, după ce măsurile prezentate nu au fost acceptate. În acest context, el susține că, după ce au fost verificate și alte variante pentru Palatul Victoria , s-a ajuns la concluzia că nici ceilalți potențiali candidați nu aveau soluții „foarte diferite”. În final, programul său de guvernare ar fi fost acceptat „de toată lumea”, iar el a fost propus premier, pe baza propunerilor inițiale, conform relatării sale. „Și am făcut niște propuneri. Într-o primă etapă n-au fost acceptate acele propuneri. A fost foarte bine, am spus: «Nominalizați pe cine doriți!» Între timp, verificându-se soluțiile, probabil că și cei care au fost contactați n-aveau soluții foarte diferite, și la final s-a acceptat, adică am fost propus eu, acceptându-mi-se propunerile.” Din perspectiva guvernării, mesajul indică faptul că negocierile pentru formarea executivului au fost legate direct de conținutul măsurilor fiscale și bugetare, nu doar de numele premierului, iar acceptarea programului a venit după epuizarea alternativelor discutate. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre măsurile concrete propuse pentru reducerea deficitului. [...]
Guvernul Luca Niculescu transmite mediului de afaceri că „repornirea motoarelor economiei” nu mai poate veni din noi creșteri de taxe , ci dintr-un parteneriat mai predictibil cu investitorii și din măsuri de eficientizare a statului, potrivit Digi24 . Premierul spune că obiectivul Executivului este „să aducă bani în țară, la buget și în economie”, nu „să crească poverile” pentru cei care susțin economia, și că statul trebuie să-i ajute pe angajatori, „nu să îi sufocăm în taxe și birocrație”, mesaj transmis după o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Mesajul economic: consolidare fiscală fără „la nesfârșit” prin taxe În mesajul său, Luca Niculescu susține că „consolidarea fiscală nu poate fi făcută la nesfârșit prin creșterea taxelor” și leagă relansarea economică de o schimbare de abordare a statului față de investitori și contribuabili. Premierul indică drept condiții pentru „repornirea motoarelor economiei” un guvern care: este „partener corect” pentru investitori; oferă predictibilitate, stabilitate și „pârghii de dezvoltare”; își achită la timp obligațiile; susține sectoarele strategice; stimulează inovarea; protejează capitalul românesc. Ce măsuri invocă Guvernul pe partea de eficiență a statului Niculescu afirmă că statul trebuie să-și „probeze corectitudinea” printr-un set de direcții administrative și fiscale: reducerea risipei; cheltuirea mai eficientă a banului public; combaterea evaziunii; îmbunătățirea colectării. În același context, premierul afirmă că România este „mai aproape ca niciodată” de aderarea la OCDE, pe care o descrie ca oportunitate pentru investiții, acces la capital, piețe externe și tehnologii moderne, dar și pentru modernizarea instituțiilor. Cine a participat la discuții La întâlnirea cu Guvernul au participat reprezentanți ai organizațiilor Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders, Asociația Oamenilor de Afaceri din România și Confederația Națională pentru Antreprenoriat și Întreprinderi Mici și Mijlocii. Din partea echipei guvernamentale, premierul precizează că au fost prezenți mai mulți membri ai Cabinetului, inclusiv vicepremierul Marian Neacșu și miniștrii de la Finanțe, Economie, Energie, Dezvoltare și Muncă, alături de alți oficiali. Anterior acestei întâlniri, Niculescu a avut o discuție cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la sediul Băncii Naționale. [...]
Refuzul Marii Britanii de a intra în DSRB complică finanțarea comună a apărării în Europa , într-un moment în care inițiativa condusă de Canada miza pe atragerea unor economii mari pentru a-și susține credibilitatea și costul mai mic al împrumuturilor, potrivit Digi24 . Marea Britanie nu se va alătura Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), proiect promovat de Canada ca „prima bancă globală de apărare”, informație relatată de Reuters, citată de Digi24. Conform unor surse familiarizate cu discuțiile, Londra și Ottawa nu au ajuns la un acord pe mai multe puncte considerate esențiale: amplasarea sediului unei instituții comune, nivelul achizițiilor comune, acordarea de împrumuturi către membri și regulile de aderare pentru viitori membri. Ce se întâmplă în loc: două structuri „complementare” În locul unei instituții comune, cele două guverne au anunțat că vor construi un cadru de cooperare între inițiativele lor de finanțare a apărării, prin două instituții distincte, dar care ar urma să se sprijine reciproc pe investiții și pe „provocări strategice”. „Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) şi Banca pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituţii”, se menţionează într-un comunicat, potrivit News.ro. MDM ar urma să se concentreze pe accelerarea investițiilor în apărare, achiziții comune prin finanțare și agregarea cererii din partea aliaților NATO pentru reducerea costurilor de achiziție. DSRB ar completa acest mecanism prin sprijinirea investițiilor în industria de apărare și în lanțurile de aprovizionare, cu accent mai mare pe împrumuturi suverane individuale, potrivit uneia dintre sursele Reuters. De ce contează: DSRB are dificultăți în a atrage țări mari Materialul notează că DSRB s-a confruntat cu probleme în a obține sprijinul unor state europene mari, iar Germania ar fi refuzat, de asemenea, să se alăture proiectului. În acest context, decizia Londrei este relevantă pentru fezabilitatea financiară a băncii: fără economii mari, proiectul riscă să rămână mai greu de „vândut” ca instrument capabil să ofere finanțare mai ieftină decât statele cu rating ridicat. Reuters a relatat anterior că potențialele țări membre au avut rezerve legate de: dacă DSRB poate oferi finanțare mai ieftină decât guvernele naționale cu rating ridicat; cât capital ar trebui să angajeze statele participante; guvernanța băncii; suprapunerile cu inițiative deja existente. Obiectivul financiar și cine susține proiectul (inclusiv România) DSRB și-a propus să strângă aproximativ 100 de miliarde de euro (112 miliarde de dolari, aprox. 504 miliarde lei) pentru a acorda împrumuturi la costuri reduse guvernelor și contractorilor pentru proiecte de apărare. De asemenea, banca ar urma să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici, considerate debitori mai riscanți. Până acum, pe lângă Canada (unde ar urma să fie sediul), și-au exprimat sprijinul Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a descris recent DSRB drept un „mecanism cu adevărat interesant și inovator” și a spus că nu vede DSRB și MDM în concurență. Totuși, Marea Britanie refuzase și anterior aderarea, invocând preocupări legate de raportul calitate-preț, mai arată informațiile citate. [...]
PSD transmite că Pilonul II rămâne neschimbat pe termen scurt , un mesaj care reduce riscul unor intervenții rapide asupra economisirii private pentru pensie, într-un moment în care declarațiile din interiorul partidului au alimentat speculații. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II” și că subiectul „nu e pe agenda PSD”. Declarația a fost făcută luni, într-o conferință de presă, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă poate da asigurări că nu se va „umbla” la Pilonul II de pensii. El a susținut că nu a văzut să existe o discuție pe această temă. Ce a spus Grindeanu și de ce contează pentru contribuabili În intervenția sa, liderul PSD a indicat că nu își asumă rolul de a oferi „precizări” de tip garanție, dar a insistat că tema nu este în lucru în partid. „E un subiect care nu e pe agenda PSD. Vă asigur că nu vor fi schimbări în perioada următoare la Pilonul II.” Mesajul vine în contextul unor declarații recente ale primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu , care a afirmat că, în opinia sa, „pensiile din Pilonul II sunt o mare țeapă” și că cei care contribuie ar putea fi dezamăgiți când vor începe să încaseze pensia. Grindeanu a spus că nu știa despre această declarație. „Reglaje” versus „dispariție” Întrebat direct despre afirmațiile Olguței Vasilescu, Grindeanu a făcut distincția între eventuale ajustări și eliminarea Pilonului II, susținând că între cele două „e cale lungă”. El a adăugat că, în interpretarea sa, declarațiile ar fi putut fi făcute ca o temă care „să vină pe agenda publică”, nu ca „soluții”. În același timp, Grindeanu a precizat că nu este „un adept al schimbărilor la Pilonul II” și că a oferit „o posibilă explicație” pentru cele spuse de Vasilescu. [...]
Administrația Trump ar fi deschis discuții pentru o candidatură a lui Viktor Orbán la șefia ONU , un scenariu care, dacă se confirmă și avansează, poate schimba echilibrele de vot din Consiliul de Securitate și direcția politică a organizației, potrivit Digi24 . Informația este atribuită de Digi24 unor surse citate de The Wall Street Journal , care susțin că administrația președintelui SUA, Donald Trump, i-ar fi propus fostului premier ungar să intre în cursa pentru funcția de secretar general al ONU. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a indicat că, în urma unor negocieri preliminare, Rusia și China ar fi susținut ideea. De ce contează: aritmetica voturilor și riscul de veto Miza imediată este sprijinul în Consiliul de Securitate al ONU, unde candidatura trebuie recomandată înainte de votul din Adunarea Generală. Potrivit interlocutorului citat de WSJ, Orbán ar putea obține „fără mari dificultăți” opt voturi în Consiliul de Securitate, iar chiar zece voturi din 15 ar fi „realizabile”. În același timp, procesul rămâne vulnerabil la veto: oricare dintre cei cinci membri permanenți — Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța — poate bloca numirea. Poziția lui Orbán și argumentele invocate de partea americană Conform WSJ, oficiali americani ar fi luat legătura cu Orbán pentru a verifica dacă este interesat de funcție. Politicianul ar fi spus că este dispus să ia în considerare propunerea, dar nu intenționează să își depună candidatura dacă nu este sigur de victorie; el a refuzat să comenteze pentru publicație. Reprezentantul SUA citat de WSJ l-a descris pe Orbán drept „candidatul ideal” pentru conservatorii americani, invocând opoziția sa față de migrația în masă, față de organizații neguvernamentale liberale și față de instanțe și presă cu orientare de stânga. Calendarul: schimbarea conducerii ONU la 1 ianuarie 2027 Mandatul actualului secretar general, António Guterres , expiră la 31 decembrie, iar noul șef al ONU ar urma să își preia funcția la 1 ianuarie 2027. Digi24 notează că, până acum, niciunul dintre cei șapte candidați aflați în cursă nu a obținut sprijinul tuturor membrilor permanenți cu drept de veto; între numele menționate se află Rafael Grossi (director general al AIEA) și Rebecca Greenspan (șefa diviziei comerciale a ONU). În context, WSJ amintește și că Orbán a fost prim-ministru al Ungariei timp de 16 ani, iar înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie 2026 administrația Trump l-a susținut, însă partidul său, Fidesz, a pierdut, iar guvernul a fost preluat de Péter Magyar, liderul partidului Tisa. Publicația americană avertizează că, dacă Orbán ar ajunge secretar general al ONU, ar putea deveni un apărător al lui Vladimir Putin și al altor lideri autoritari. [...]
