Diverse18 sept. 2026
Rusia și China blochează în Consiliul de Securitate prelungirea monitorizării ONU a sancțiunilor împotriva Iranului - sancțiunile rămân, dar supravegherea experților se oprește
Veto-ul Rusiei și Chinei lasă sancțiunile ONU fără monitorizare independentă , după ce Consiliul de Securitate a respins propunerea SUA de prelungire a mandatului experților care verificau respectarea măsurilor împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Decizia are un impact de reglementare direct: sancțiunile rămân în vigoare, dar dispare mecanismul tehnic de supraveghere care furniza Consiliului informații „imparțiale și bazate pe dovezi” despre încălcări. Ce s-a votat și de ce contează Rezoluția redactată de Statele Unite urmărea prelungirea cu un an a mandatului grupului de experți al ONU care monitoriza aplicarea sancțiunilor. Textul a strâns 11 voturi „pentru”, însă a fost blocat prin veto de Rusia și China; Somalia și Pakistan s-au abținut, conform Euronews (citat de Digi24). Miza practică este că, în lipsa acestui grup, Consiliul își pierde un instrument de verificare a respectării sancțiunilor, fără ca sancțiunile în sine să fie ridicate. Ce sancțiuni rămân în vigoare Sancțiunile Consiliului de Securitate, reimpuse la 27 septembrie anul trecut prin mecanismul „snapback” (reactivarea automată a sancțiunilor prevăzută în acordul nuclear din 2015), continuă să se aplice. În forma descrisă în material, ele includ: înghețarea activelor iraniene din străinătate; restricții privind tranzacțiile cu arme cu Teheranul; sancționarea dezvoltării programului de rachete balistice. Franța, Germania și Regatul Unit au activat „snapback”, care a restabilit comitetul de sancțiuni și a autorizat grupul de experți să monitorizeze respectarea măsurilor. Veto-ul elimină supravegherea, nu și sancțiunile propriu-zise. Context: presiune economică și acuzații de eludare a sancțiunilor Votul vine în timp ce administrația Trump derulează o campanie mai amplă de izolare economică a Iranului, notează Digi24. Separat, tot joi, Washingtonul a anunțat măsuri împotriva unor rețele de monede digitale despre care susține că ar facilita accesul entităților iraniene sancționate la sistemul financiar internațional. Departamentele Trezoreriei și de Stat ale SUA au vizat două companii (BitBank și Pishtaz Simorgh Electronic Trade Co.) și trei asociați ai lui Babak Zanjani, șeful BitBank sancționat anterior, acuzați că ar fi contribuit la eludarea sancțiunilor. Reacții: Iranul mulțumește, SUA și aliații caută alternative Misiunea Iranului la ONU a mulțumit Rusiei și Chinei pentru veto, susținând pe rețelele sociale că cele două state au împiedicat „încă o tentativă cinică” a SUA și a aliaților de a „folosi abuziv” Consiliul în scopuri politice. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat poziția Moscovei potrivit căreia reactivarea sancțiunilor prin „snapback” ar fi fost ilegală și că rezoluția americană „nu dispunea de niciun temei juridic”. Din partea statelor occidentale, ambasadorul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, a spus că aplicarea sancțiunilor este „un instrument crucial” pentru a încuraja Iranul să revină la respectarea obligațiilor nucleare și că Parisul va analiza modalități de asigurare a aplicării. O opțiune menționată este un model similar celui folosit după desființarea grupului de experți pentru Coreea de Nord: o echipă de monitorizare formată din Franța, Germania, Regatul Unit și SUA. Adjuncta ambasadorului SUA la ONU, Jennifer Locetta, a afirmat că, fără un grup independent de experți, Consiliul pierde „principala sursă” de informații privind încălcarea sancțiunilor, ceea ce creează „un vid de monitorizare”. Date despre programul nuclear, în lipsa verificărilor la fața locului Digi24 notează că, după atacurile Israelului și ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene în iunie 2025, inspectorii nucleari ai ONU nu au mai putut verifica situația stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Agenția ONU pentru supravegherea nucleară a indicat că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la o puritate de 60%, nivel descris ca fiind la un pas tehnic relativ scurt de pragul de 90% asociat materialului de calitate militară. În acest context, blocarea monitorizării sancțiunilor amplifică problema de fond pentru Consiliul de Securitate: mai puține date independente despre respectarea măsurilor, într-un dosar în care verificarea și raportarea sunt esențiale pentru decizii ulterioare. [...]