Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Finanțelor avertizează că scumpirea împrumuturilor apasă bugetul, chiar dacă, „în acest moment”, nu vede un risc imediat pentru plata pensiilor și salariilor, potrivit Digi24. Declarațiile vin înaintea unei noi evaluări de rating, într-un context de instabilitate politică, depreciere a leului și creștere a costurilor de finanțare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară, dar admite că piețele urmăresc îndeaproape problema stabilității și că aceasta influențează direct condițiile în care statul se împrumută.
Nazare a comentat randamentele de peste 7% pentru obligațiunile României pe 10 ani și a respins ideea unui risc imediat pentru plata cheltuielilor rigide ale statului (pensii și salarii), însă a punctat că majorarea dobânzilor nu poate fi ignorată.
„Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare.”
Ministrul a mai spus că scumpirea finanțării „nu este un lucru ușor de dus” și că efectele se vor vedea, subliniind că evoluția dobânzilor are atât cauze interne, cât și externe. În logica prezentată de el, reducerea incertitudinii politice ar ajuta la temperarea presiunii pe costurile de împrumut.
În perspectiva evaluării de rating care urmează „în perioada următoare”, Nazare a indicat execuția bugetară și respectarea țintelor de deficit drept principalele elemente de susținere în discuțiile cu agențiile de rating.
El a afirmat că țintele de deficit (atât pe metodologie „cash”, cât și ESA – standardul european de raportare) sunt văzute ca realizabile și că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre estimările autorităților și cele ale agențiilor ar fi acum mai mici. Concret, ministrul a spus că agențiile au încredere că România poate încheia anul la un deficit de 6,6% (cash și ESA).
Nazare a legat deprecierea leului și episoadele de volatilitate din ultimele luni de perioada în care România a funcționat cu guvern interimar, dar și de factori externi și decizii ale investitorilor. Mesajul central: stabilitatea este urmărită de investitori și creditori, iar rezolvarea rapidă a acestei „ecuații” ar reduce tensiunile din piață.
Din perspectiva impactului economic, mesajul ministrului este că România încearcă să apere ratingul prin disciplina de deficit, însă costul datoriei a crescut deja, iar această creștere se traduce în presiune suplimentară asupra bugetului. Următorul test rămâne evaluarea agențiilor de rating, în condițiile în care percepția de risc influențează direct dobânzile la care se finanțează statul.
Recomandate
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma , cere ca „ Guvernul Mureșan ” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24 . Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Argumentul economic: inflație mai mare, creștere negativă și presiune pe firme În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate: Banca Națională și-ar fi revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, „de la 3% la 6,1%”. „Analiștii internaționali” ar indica pentru 2026 o „creștere” economică de „minus 0,7%”. Agențiile de rating ar menține România „pe ultima treaptă dinainte de junk” (categoria nerecomandată investițiilor). În primele șase luni, „3.855 de firme au intrat în insolvență”, „cel mai mare număr din ultimii opt ani”. „Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook. Miza pentru PNL: votul pentru guvern și evitarea repetării „greșelii din iunie” Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior. În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului: „Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov. Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
Intrarea în alegeri anticipate ar putea împinge România spre „junk” prin prelungirea crizei politice exact înaintea unei evaluări de rating, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24 . Miza imediată este anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P) din 2 octombrie, iar Dăianu spune că urgența este formarea rapidă a unui guvern. În intervenția de la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, Dăianu a criticat ideea că alegerile anticipate ar „lămuri apele”, argumentând că ele nu pot fi organizate rapid și că, între timp, ar amplifica incertitudinea. În acest context, el a avertizat că „intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate” poate duce la retrogradarea ratingului. „Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul.” De ce contează: România e la limita inferioară a ratingului „investment grade” România se află „pe ultima treaptă” din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Dăianu a explicat că o retrogradare cu un singur nivel ar trimite ratingul suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna o deteriorare a percepției de risc a țării. Ce urmărește S&P: guvern stabil și bugetul pe 2027 Dăianu a spus că, în opinia sa, S&P „nu se va grăbi” cu o retrogradare, dar va aștepta semnale legate de stabilitatea politică și de direcția politicii economice, inclusiv măsurile din bugetul pe 2027 și continuarea „ajustării fiscal-bugetare”. „Predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară.” Context politic: negocierile pentru guvern și rolul PSD Președintele Consiliului Fiscal a comentat și negocierile premierului desemnat, Siegfried Mureșan , afirmând că acesta are nevoie de sprijinul PSD pentru a forma guvernul și că retorica sa nu a fost una care să invite la acest sprijin. Dăianu a făcut și o distincție între politica „la Bruxelles” și cea din România, în contextul formării unei majorități. Prognoză economică: posibilă contracție în 2026, revenire în 2027 În același cadru, Dăianu a estimat că economia României s-ar putea contracta cu 1% în acest an, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de aproximativ 2%. [...]
Ucraina propune un armistițiu maritim în Marea Neagră pentru reluarea transportului comercial , iar mingea este acum în terenul Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski la ONU leagă direct securitatea rutelor maritime de presiunea economică asupra Moscovei, prin menținerea sancțiunilor. Zelenski a spus liderilor reuniți la Națiunile Unite că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu maritim în Marea Neagră, pe baza unor propuneri avansate de Egipt, India și Turcia, și a cerut un răspuns din partea Rusiei. În paralel, Kievul insistă și pentru încetări ale focului care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, pe fondul temerilor că Rusia ar putea lovi instalații de electricitate și încălzire în iarnă. De ce contează: navigația blocată apasă pe lanțurile de aprovizionare și pe prețuri În discurs, Zelenski a indicat că opțiunile prezentate de Egipt, India și Turcia urmăresc restabilirea navigației în condiții de siguranță pentru transportul comercial, într-un context în care circulația mărfurilor este „aproape blocată” din cauza atacurilor asupra navelor și infrastructurii portuare, de ambele părți. El a afirmat că Ucraina este pregătită să contribuie la siguranța transportului maritim și la securitatea alimentară în Marea Neagră, condiționând însă acest lucru de „măsuri concrete” ale Rusiei pentru dezescaladare. Digi24 notează și efectul economic mai larg: principalii importatori de grâu din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, dependenți de regiunea Mării Negre, întâmpină dificultăți în asigurarea aprovizionării, iar prețurile globale ale grâului au crescut puternic. Context diplomatic: discuții SUA–Rusia și un armistițiu limitat pe cereale și energie Zelenski s-a întâlnit marți cu președintele SUA, Donald Trump , iar potrivit relatării, au discutat și despre un armistițiu privind țintele din domeniul energetic. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat după întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că atât Rusia, cât și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să vizeze cerealele și energia. Kremlinul nu a susținut public aceste propuneri, iar înaintea discuțiilor Lavrov–Rubio a transmis că nu există premise pentru negocieri de pace mai ample, deși rămâne „deschis” la astfel de discuții. Sancțiunile, miza economică invocată de Zelenski În intervenția de la tribuna ONU, Zelenski a cerut aliaților să mențină sancțiunile împotriva Moscovei, prezentându-le ca instrument de limitare a capacității Rusiei de a finanța războiul. „Ţinta noastră este capacitatea Rusiei de a finanţa acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal şi mai distructiv.” Tot în acest context, el a criticat Franța pentru demersuri la Bruxelles privind ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhului Alișer Usmanov, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan, argumentând că orice slăbire a sancțiunilor poate prelungi conflictul. Ce urmează rămâne neclar: Zelenski spune că așteaptă răspunsul Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a confirmat public susținerea pentru un armistițiu maritim sau pentru variantele limitate discutate în plan diplomatic. [...]
PNL, USR și UDMR negociază preluarea ministerelor-cheie lăsate de PSD , iar blocajul pe portofolii precum Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile riscă să întârzie configurarea viitorului executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit informațiilor Digi24 . Într-o discuție de miercuri, la Palatul Victoria, liderii PNL, USR și UDMR ar fi convenit ca fiecare partid să păstreze ministerele pe care le deține în prezent, cel mai probabil cu aceiași miniștri. Miza negocierilor a rămas însă împărțirea portofoliilor deținute până în primăvară de PSD, unde partidele își dispută ministerele considerate „mai importante”, conform sursei citate. Cum ar arăta împărțirea portofoliilor Conform informațiilor Digi24, schița de lucru discutată între partide ar aloca: PNL: șapte portofolii; USR: șase portofolii; UDMR: trei portofolii. Decizia finală nu este încă luată, iar negocierile sunt descrise ca fiind în desfășurare. Ce ministere își doresc partidele Pe lista portofoliilor disputate apar, potrivit surselor Digi24, Energia, Sănătatea, Justiția și Transporturile. În acest cadru: PNL ar viza Ministerul Energiei, Ministerul Sănătății sau Ministerul Justiției; USR își dorește, de asemenea, Ministerul Justiției și ar vrea și Ministerul Transporturilor; UDMR ar urmări să păstreze trei portofolii, dar „mai importante”: ar fi dispus să cedeze Ministerul Culturii pentru Ministerul Agriculturii și își dorește fie Sănătatea, fie Transporturile. Schimbări de structură: mai puțini vicepremieri și limită la secretari de stat În privința structurii viitorului Guvern, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar fi stabilit reducerea numărului de vicepremieri la trei, de la cinci în prezent. Toți vicepremierii ar urma să fie dintre miniștri, astfel încât să nu fie create posturi suplimentare pentru persoane din afara Guvernului. Totodată, fiecare minister ar urma să aibă cel mult trei secretari de stat. Calendar: reluarea negocierilor și pașii următori Negocierile ar urma să fie reluate astăzi și „ar putea fi finalizate”, potrivit informațiilor Digi24. Sursa mai indică faptul că premierul desemnat ar urma să aibă vineri o discuție cu președintele Nicușor Dan , iar la începutul săptămânii viitoare, luni sau marți, cabinetul ar urma să fie supus votului în Parlament. [...]
Atacul cu rachete hipersonice asupra Kievului prelungește presiunea pe infrastructura civilă și energetică , într-un moment în care Ucraina încearcă să-și consolideze sprijinul internațional pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . În noaptea de miercuri spre joi, la câteva ore după încheierea sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York, forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra capitalei Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că au fost folosite din nou rachete balistice și că au murit cel puțin două persoane. Serviciul de Situații de Urgență al Ucrainei a raportat, pe baza unor date preliminare, opt răniți în urma atacurilor din cursul nopții. O persoană ar fi murit într-o parcare din apropierea unei maternități din districtul Podil, unde au căzut resturi de rachetă. Pagube în mai multe raioane și intervenții de urgență În timpul nopții au fost înregistrate lovituri în raioanele Solomensk și Dniprovsk, conform informațiilor prezentate în articol. În Solomensk au luat foc depozite, iar trei răniți au fost spitalizați. În Dniprovsk au fost avariate o clădire administrativă și două clădiri rezidențiale, iar o casă a fost distrusă. În districtul Podolsk, pe lângă zona maternității, a fost lovită și o clădire nelocuibilă cu un singur etaj, unde a izbucnit un incendiu. Potrivit lui Kliciko, doi răniți se află în stare gravă. Ținte civile, inclusiv energie și logistică Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că atacul a fost lansat în timp ce discuta, la o întâlnire cu congresmeni, despre „legea lui Lindsey Graham” privind sancțiuni mai dure împotriva Federației Ruse și despre necesitatea înăspririi acestora. Potrivit președintelui ucrainean, țintele principale ale atacului au inclus infrastructura civilă, între care clădiri rezidențiale, unități medicale, sectorul energetic și cel logistic. „În timp ce oamenii dormeau, pe cer se vedeau fulgerări provocate de explozii. Se știe deja că sunt două victime. De asemenea, există și răniți. Serviciile de urgență sunt la fața locului — în una dintre clădiri sunt blocate persoane”, a declarat el. Context: atacuri repetate asupra Kievului Atacurile asupra capitalei au loc pe fondul unei serii de lovituri consecutive: forțele ruse bombardează Kievul cu rachete și drone de cel puțin patru zile, potrivit informațiilor citate. Separat, pe 23 septembrie, armata rusă a lansat atacuri cu drone asupra Kievului, în urma cărora au murit două persoane, iar numărul total al răniților în acea zi a ajuns la 45, conform datelor finale furnizate de primar și de Parchetul municipal din Kiev. În același episod au fost lovite și obiective precum un depozit și o fabrică farmaceutică a companiei „Darnitsa”, menționată ca unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Ucraina. [...]
