Știri
Știri din categoria Diverse
Distrugerea unei drone maritime cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră, după ce un F-16 românesc a lovit ținta identificată în Zona Economică Exclusivă a României, potrivit Digi24.
Incidentul a fost semnalat inițial de o navă comercială, care a raportat în jurul orei 06:28 prezența unei drone aflate în derivă. Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a deschis focul cu tunul de bord, drona fiind lovită.
În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a indicat că drona era „încărcată cu explozibil” și că se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța (aprox. 148 km). Miruță a precizat că decizia de distrugere a fost luată „pentru securizarea infrastructurii critice” și pentru protejarea oamenilor care lucrau pe platformă.
După lovirea dronei, o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări. Autoritățile urmează să stabilească natura și starea dronei și dacă mai există vreun pericol, misiunea fiind în desfășurare.
România a folosit un canal de comunicare directă cu partea ucraineană pentru a verifica originea dronei, iar Miruță a transmis că a primit „confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană”. În material nu este indicată o proveniență alternativă a dronei.
Separat, președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” intensificarea incidentelor, pe care le atribuie Federației Ruse, și a felicitat militarii români și Garda de Coastă pentru intervenția rapidă.
Recomandate
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep readuce în prim-plan riscurile de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” ceea ce numește intensificarea incidentelor pe care le atribuie Federației Ruse, potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că prioritatea intervenției a fost protejarea oamenilor aflați pe platforma de extracție a gazelor și securizarea infrastructurii critice, în contextul în care o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de un avion F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Nicușor Dan a felicitat Armata Română, piloții celor două avioane F-16 implicate și Garda de Coastă pentru reacția rapidă. „O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol.” Ce spun autoritățile despre incident Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, drona se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate la Neptun Deep, iar două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol. Una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord și a lovit drona, despre care ministrul a spus că era încărcată cu explozibil. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (aprox. 148 km) est de Constanța. Prezența dronei a fost semnalată inițial de o navă comercială, iar ulterior o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, s-a deplasat în zonă pentru verificări. Autoritățile române au primit, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, confirmarea că drona nu era de proveniență ucraineană. Mesajul politic: condamnare și coordonare cu NATO Nicușor Dan a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile” pe care le pune pe seama Federației Ruse și a afirmat că România rămâne „vigilentă” alături de aliații din NATO. „Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.” [...]
MApN a localizat locul prăbușirii dronei din Tulcea, iar în zonă se desfășoară o anchetă , după ce aparatul a fost detectat la trecerea graniței și au fost ridicate aeronave militare pentru supraveghere, potrivit Digi24 . Drona s-a prăbușit și a luat foc în județul Tulcea, în apropierea localității Grindu. Militarii de la Ministerul Apărării Naționale și echipajul care a survolat perimetrul cu elicopterul au identificat zona impactului „în urmă cu puțin timp”, iar la fața locului se derulează verificări. Ce s-a întâmplat și cum au reacționat autoritățile Aparatul de zbor a fost detectat în momentul în care a trecut granița, iar autoritățile au transmis mesaje RO-Alert către locuitorii municipiului Galați. Conform informațiilor prezentate, alerta a fost emisă la ora 3:21, iar la 3:24 echipajul elicopterului a raportat că drona s-a prăbușit. Pentru survolarea zonei au fost ridicate: două aeronave de luptă F-18 spaniole; un elicopter al Ministerului Apărării Naționale. Impact local: incendiu stins de la sine, fără victime și pagube Drona s-a prăbușit la aproximativ 4 kilometri de localitatea Grindu. La impact a izbucnit un incendiu, care s-a stins de la sine. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale. Un element notabil din relatarea Digi24 este că locuitorii din comuna Grindu nu au primit mesaje RO-Alert, deși incidentul a avut loc în apropiere. Reacții din zonă Martori citați de Digi24 au descris momentul ca pe o explozie auzită în timpul nopții. „Am auzit o bubuitură”, a declarat o femeie. „S-a auzit aseară. Câteodată îți mai e teamă, câteodată nu. Asta este”, a mai afirmat o altă femeie. În acest stadiu, autoritățile investighează la fața locului, iar informațiile disponibile indică doar localizarea zonei și lipsa unor efecte materiale sau victime. [...]
O nouă intrare neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat alertă și ridicarea de aeronave de la sol , după ce ținta a fost detectată de radarele militare și s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit Libertatea . Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că drona a intrat în spațiul aerian național la ora 03.21 și, la trei minute, a fost raportată prăbușirea acesteia la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Impactul a fost urmat de un incendiu care „s-a stins de la sine”, fără victime sau pagube materiale. Reacția operațională: radar, aviație de interceptare și misiune de cercetare Conform MApN, sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate de la sol două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar Forțele Aeriene Române au trimis un elicopter IAR-330 SOCAT într-o misiune de cercetare aeriană. Avertizare publică prin RO-Alert și securizarea zonei Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 03.20 către locuitori, avertizând asupra posibilității căderii unor „obiecte din spațiul aerian”. La fața locului au fost mobilizate echipe de militari pentru securizarea zonei, iar alerta aeriană a încetat la ora 03.52. Într-un comunicat citat de publicație, MApN a precizat: „La ora 03.21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. La ora 03.24, echipajul elicopterului IAR-330 SOCAT a raportat că ținta a căzut la aproximativ 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nepopulată. Impactul cu solul al vehiculului aerian a fost urmat de un incendiu care s-a stins de la sine.” Pentru context, Libertatea trimite și la un incident anterior relatat de publicație, în care o dronă „s-a prăbușit într-o zonă nepopulată și a luat foc” (detalii aici: Libertatea ). De această dată, autoritățile nu au anunțat pagube, însă episodul reconfirmă presiunea operațională asupra sistemelor de supraveghere și reacție rapidă din zona de frontieră. [...]
PNL, USR și UDMR își construiesc mesajul de „disciplină bugetară” pe excluderea PSD din viitoarea guvernare , după ce Siegfried Mureșan – prezentat drept propunerea comună de premier – a susținut că social-democrații „nu trebuie să revină la guvernare”, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că „declarațiile și acțiunile” PSD din ultimele săptămâni ar arăta că partidul „nu este de încredere” pentru a continua „guvernarea responsabilă” din ultimul an. În același mesaj, el leagă credibilitatea viitorului cabinet de continuarea măsurilor pe care le numește „bune”, atribuite premierului Ilie Bolojan. Argumentul central: deficitul și „bugetul de investiții” după PNRR Europarlamentarul PNL susține că Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar „cu 28 de miliarde de lei” în primele șase luni ale anului, față de „perioada de risipă” pe care o atribuie Guvernului Ciolacu din prima parte a anului 2025. El folosește această sumă ca reper pentru costul de oportunitate al cheltuielilor publice, afirmând că 28 de miliarde de lei ar însemna aproximativ: 230 de kilometri de autostradă; 1.800 de creșe moderne; opt spitale regionale. Mureșan mai spune că menținerea unei „guvernări responsabile, fără risipă” ar fi „singura garanție” pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru existența unui buget de investiții, în condițiile în care „de anul viitor” România nu ar mai avea fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). De ce contează politic și administrativ Mesajul fixează o linie de negociere: excluderea PSD dintr-o formulă de guvernare și condiționarea stabilității de continuitatea reformelor și a consolidării fiscale. Mureșan invocă și faptul că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură” împotriva Guvernului Bolojan, concluzionând că partidul ar avea „zero credibilitate” când afirmă că va continua reformele. În viziunea sa, viitorul guvern ar trebui să urmărească trei direcții: reducerea risipei și reforma statului, atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune și ireversibilitatea reformelor din PNRR, cu finalizarea la timp a investițiilor din acest program. [...]
Oprirea grupului 5 de la Turceni scoate temporar 220 MW din Sistemul Energetic Național , într-un moment de presiune pe producția internă, potrivit Digi24 . Complexul Energetic Oltenia (CEO) spune că oprirea a fost una programată și controlată, după identificarea unei probleme tehnice la cazan. Grupul energetic nr. 5 a fost oprit în noaptea de 20 august, în jurul orei 01:00, după ce la cazanul aflat în funcțiune a fost observată o „neetanșeitate” (pierdere de etanșare) în circuitul apă–abur. Conform informațiilor transmise, situația ar fi putut pune în pericol automat centrala, motiv pentru care s-a decis retragerea din exploatare. Efectul s-a văzut imediat în producția pe cărbune la nivel național: în jurul orei 01:00, aceasta a scăzut de la aproximativ 1.150 MW la aproximativ 950 MW, pe fondul opririi unității de la Turceni. Ce spune compania și când ar urma repornirea CEO a notificat Dispeceratul Energetic Național (DEN) cu privire la oprirea programată, iar compania estimează că defecțiunea va fi remediată și grupul va fi repus în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00. „Grupul energetic nr. 5 – S.E. Turceni a fost oprit programat în jurul orei 01:00 în urma apariției unei neetanșeități în circuitul apă-abur al cazanului, care a determinat retragerea grupului din exploatare. Oprirea s-a realizat în condiții de siguranță, cu respectarea procedurilor în vigoare și informarea Dispecerului Energetic Național (DEN). Se estimează remedierea defecțiunii și repunerea grupului în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00.” De ce contează: presiune operațională în plină criză energetică Miza imediată este una operațională: lipsa celor 220 MW reduce marja de siguranță a sistemului într-o perioadă descrisă drept „criză energetică”, când România „are mai multă nevoie” de producție disponibilă. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri de compensare (importuri, alte surse pornite sau rezerve activate), rămâne de urmărit dacă repornirea la termenul anunțat va fi respectată și cum va evolua echilibrul producție–consum până atunci. [...]
Guvernul pregătește o variantă „echilibrată” a legii salarizării, calibrată la limita de 12 miliarde și la cerințele din PNRR, pentru a evita riscuri de rating și blocaje la finanțare , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că în forma actuală „niciun venit nu va scădea” și că proiectul care ajunge „azi pe masă” la Cotroceni este construit astfel încât să fie compatibil cu angajamentele fiscale ale României și cu jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza imediată este una de reglementare cu impact bugetar: legea salarizării trebuie să treacă de filtrul sustenabilității fiscal-bugetare (adică ce își permite bugetul pe termen mediu), fără să pună în pericol ținta de reformă din PNRR și fără să alimenteze percepția de risc în rândul agențiilor de rating. Ce a discutat Guvernul cu Comisia Europeană și de ce contează Pîslaru afirmă că proiectul a pornit de la o versiune publicată pe 17 iulie de secretariatul tehnic al Ministerului Muncii, care a generat nemulțumiri, în special în sănătate și educație. Ulterior, au urmat discuții politice și încercări de a veni cu o propunere „mai bună”, inclusiv prin consultări cu sindicatele, însă înainte de a reveni la partide a fost necesară o validare a „asumpțiilor” (presupunerilor) cu Comisia Europeană, deoarece acestea ar fi implicat costuri suplimentare. Ministrul interimar susține că instituțiile europene nu au respins un proiect, dar au semnalat riscuri: „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” În această logică, discuția cu Comisia Europeană a fost mai degrabă una de avertizare privind riscurile, nu de aprobare formală a unui buget. Limita de 12 miliarde și presiunea pentru sănătate și educație Un element central invocat de Pîslaru este „anvelopa financiară” (plafonul de bani alocat reformei) de 12 miliarde, pe care o descrie drept „limită maximă” în angajamentele României. El spune că, în încercarea de a răspunde solicitărilor din sănătate și educație, s-a analizat posibilitatea de a adăuga peste această anvelopă, dar discuțiile cu Comisia Europeană ar fi indicat că astfel de creșteri „nu sunt posibile”. „12 miliarde este o limită maximă (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Ministrul interimar nu a indicat impactul bugetar al variantei finale înainte de prezentarea către partide și a spus că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. În schimb, a punctat că proiectul care urmează să fie pus pe masa liderilor politici trebuie să întrunească simultan: acordul Ministerului Finanțelor privind „ce putem să facem” în perioada următoare; elementele de jalon cerute de Comisia Europeană în PNRR. Ce urmează Potrivit lui Pîslaru, după mai multe runde de discuții și clarificări, Guvernul merge către o variantă pe care o numește „obiectivă și echilibrată”, menită să servească nevoile din sănătate și educație, dar și să rămână finanțabilă. În lipsa cifrelor finale prezentate public, rămâne de urmărit ce variantă va rezulta din discuțiile politice și cum va fi justificată în raport cu plafonul de 12 miliarde și cu condiționalitățile din PNRR. [...]
