Tag: productivitate munca

Știri despre „productivitate munca”

Un elev scrie într-un caiet, evidențiind importanța educației.

Diverse18 aug. 2026

Eurostat: România alocă 3% din PIB pentru educație - cel mai mic nivel din Uniunea Europeană în 2023

România rămâne la coada UE la finanțarea educației, cu efect direct asupra capitalului uman și a productivității pe termen lung , potrivit datelor Eurostat prezentate de Digi24 . În 2023, cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță până la liceu) au fost de 3% din PIB, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană . La nivelul UE, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat 4,7% din PIB în 2023, neschimbat față de 2022, conform Eurostat. Comparativ cu 2020, media UE este ușor mai jos, cu 0,3 puncte procentuale, după ce în 2020 indicatorul a atins 5% din PIB – cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor, în 2012. Unde se poziționează România în clasamentul UE În partea superioară a clasamentului, cele mai mari cheltuieli publice pentru educație ca pondere în PIB au fost înregistrate în: Suedia: 6,8% Finlanda: 6,3% Belgia: 6,2% La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost raportate în: România: 3% Grecia: 3,3% Malta: 3,4% Structura cheltuielilor: investițiile, un punct slab Dincolo de nivelul total, Eurostat indică diferențe și în structura cheltuielilor. În 2023, cheltuielile de capital (investiții, de regulă în infrastructură și dotări) au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg. În schimb, în România și Belgia, cheltuielile de capital au fost sub 5% din total, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a finanța modernizări și extinderi ale infrastructurii educaționale din bugetul public. De ce contează pentru economie Pentru mediul de afaceri, subfinanțarea educației se traduce, în timp, într-o presiune mai mare pe piața muncii: deficit de competențe, costuri mai ridicate pentru formare internă și o productivitate mai greu de accelerat. Datele Eurostat nu explică cauzele, dar arată că România rămâne semnificativ sub media UE atât ca nivel al cheltuielilor, cât și ca pondere a investițiilor în totalul alocărilor. [...]

OpenAI extinde Codex dincolo de programare - 5 milioane de utilizatori săptămânali, iar 20% sunt lucrători de birou

Codex depășește zona de programare și intră în munca de birou , iar această schimbare se vede deja în utilizare: potrivit OpenAI , instrumentul are peste 5 milioane de utilizatori activi săptămânal, de peste șase ori mai mulți față de momentul lansării aplicației desktop în februarie, iar „knowledge workers” (angajați care lucrează preponderent cu informație și documente) ajung la circa 20% din baza de utilizatori și cresc de peste trei ori mai repede decât restul. Datele vin dintr-un raport nou, „ The Next Era of Knowledge Work ”, care descrie cum Codex este folosit tot mai mult pentru automatizarea sarcinilor repetitive și reducerea blocajelor operaționale din activitățile de tip office. Deși dezvoltatorii rămân cel mai mare grup de utilizatori, dinamica de creștere indică o extindere rapidă către roluri non-tehnice. Ce fac, concret, utilizatorii non-tehnici cu Codex În zona de „knowledge work”, Codex este folosit în principal pentru livrabile standard, pe care multe echipe le produc recurent: rapoarte, foi de calcul și prezentări; contracte și alte documente de lucru; cercetare și sinteză de informații; analiză de date; automatizarea fluxurilor de lucru; construirea de instrumente simple („lightweight tools”) care înainte necesitau suport de la echipe de inginerie. OpenAI notează că cele mai rapide creșteri, ca tip de activitate, sunt la analiza de date, cercetare și crearea de „artefacte de cunoaștere” (documente și materiale care codifică informația pentru utilizare internă). Impact operațional: lucru în paralel și viteză mai mare de execuție Un element important din raport este creșterea utilizării în paralel: tot mai mulți utilizatori rulează mai multe sarcini Codex simultan, astfel încât pot investiga date, redacta materiale și automatiza fluxuri în același timp. În logica operațională a companiilor, asta înseamnă potențial mai puține timpi morți între etape și o capacitate mai mare de a împinge proiecte prin ciclurile de revizuire și aprobare. OpenAI sugerează că această „viteză” ar putea schimba pe termen lung impactul inteligenței artificiale asupra muncii: oamenii ar putea aborda proiecte mai ambițioase, cu o extindere a responsabilităților și, posibil, accelerarea progresului în carieră. Unde se vede utilitatea, indiferent de industrie Modelul de utilizare este descris ca fiind similar în mai multe industrii: Codex ar reduce „fricțiunea” muncii moderne prin faptul că ajută la găsirea informațiilor împrăștiate în sisteme diferite, coordonarea muncii între instrumente și echipe, producerea de livrabile de calitate și avansarea proiectelor prin procese interne. Raportul nu oferă, în fragmentul publicat, o defalcare pe industrii sau exemple cantitative de economii de timp, dar indică o schimbare de poziționare: Codex este împins tot mai mult ca instrument general de productivitate, nu doar ca unealtă pentru scriere de cod. [...]