Știri
Știri din categoria Diverse
Revizuirea prezenței militare americane în Europa va fi făcută după criterii strict militare, nu politice, iar Washingtonul vrea să discute cu aliații inclusiv accesul la baze și drepturile de survol, potrivit Digi24. Mesajul, transmis de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, are miză operațională pentru statele-gazdă: modul în care sunt folosite infrastructura și facilitățile militare poate intra în negocieri bilaterale.
Whitaker a spus că analiza privind desfășurarea trupelor și echipamentelor americane în Europa va fi realizată de Pentagon, cu contribuția EUCOM (Comandamentul forțelor SUA în Europa), și va ține cont de evaluarea amenințărilor și de nevoile Statelor Unite. Potrivit News.ro, diplomatul a insistat că nu există „nicio influență politică” asupra procesului și că, în acest moment, SUA „nu au nimic de anunțat”.
Pe lângă revizuirea posturii militare, ambasadorul a indicat că Washingtonul intenționează să discute cu aliații condițiile de acces la bazele militare și drepturile de survol. Subiectul este sensibil în contextul nemulțumirilor exprimate de administrația Trump, după ce unele state europene ar fi restricționat utilizarea bazelor americane în timpul operațiunii împotriva Iranului.
Într-un briefing de presă online, susținut înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare, Whitaker a afirmat că SUA vor căuta și „alte oportunități” pentru a clarifica bilateral anumite chestiuni cu aliații vizați.
Whitaker a reamintit că, anul trecut, SUA au redus efectivele militare din Europa la nivelul de dinainte de 2022, prin retragerea unei brigăzi de luptă, iar la începutul acestui an au urmat reduceri suplimentare pentru a reveni la nivelul existent înainte de 2022.
Ambasadorul a mai spus că, în luna mai, Departamentul Apărării i-a informat pe aliați că Statele Unite își reduc contribuția la modelul de forțe al NATO și le-a explicat cum „pot și trebuie” să compenseze aceste schimbări, menționând că până acum a existat „un răspuns foarte bun”.
Totodată, el a descris o analiză desfășurată timp de șase luni de Departamentul Apărării privind desfășurarea forțelor americane și bazele din Europa, pe care a numit-o o revizuire de tip „NATO 3.0”. Potrivit lui Whitaker, aceasta va include consultări cu Congresul și cu aliații, iar obiectivul este ca forțele și bazele să fie „amplasate corespunzător” în raport cu amenințările existente.
Recomandate
SUA transmit Europei că trebuie să preia mai mult din povara apărării , în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor, potrivit Digi24 . Mesajul are implicații directe asupra bugetelor de apărare și asupra investițiilor în infrastructură militară în UE și NATO, inclusiv în Europa de Est. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia că Europa este abia a patra prioritate strategică pentru Washington, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific. Declarațiile sunt relatate de Politico , citat de Digi24. Ce se schimbă în practică: mobilitate militară și infrastructură Whitaker a spus că NATO trebuie să-și modernizeze infrastructura militară pentru a putea deplasa forțe și echipamente din Europa de Vest către Europa de Est, „unde ne-am aștepta să aibă loc orice conflict viitor”. În acest context, el a indicat mai multe zone care ar necesita atenție în revizuirea în curs a poziționării forțelor și bazelor americane: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa. Oficialul american a insistat pe ideea „deplasării resurselor de la vest la est”, menționând discuții cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius. În același cadru, este amintit și avertismentul unor oficiali europeni că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la sfârșitul acestui deceniu. Fără decizii anunțate, dar cu presiune pe cheltuieli Whitaker nu a anunțat decizii privind relocarea sau retragerea forțelor americane, însă a precizat că Washingtonul își reevaluează angajamentele globale pentru a evita suprasolicitarea militară. „Statele Unite nu fac un pas înapoi. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” El a criticat și statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, despre care a spus că a primit un „mesaj foarte ferm”. Potrivit declarațiilor sale, cheltuielile de apărare ale Cehiei sunt la aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Poziția UE și miza pentru Europa de Vest Andrius Kubilius a susținut, la rândul său, reducerea dependenței militare a Europei față de Washington, indicând eforturi ale UE de a dezvolta sisteme proprii de apărare împotriva dronelor, precum și capacități de comunicații prin satelit și de supraveghere. Consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut aliaților din Europa de Vest să accelereze creșterea cheltuielilor pentru apărare, subliniind totodată că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. [...]
O posibilă revendicare chineză asupra insulelor Batanes ar complica apărarea Taiwanului și ar pune presiune suplimentară pe Filipine, într-un punct-cheie al Strâmtorii Luzon, potrivit Digi24 . Insulele Batanes , teritoriu filipinez din perioada colonială, au devenit subiect de dezbatere după ce un grup de academicieni chinezi a susținut că ar trebui controlate de Beijing, idee preluată și de presa de stat din China. Miza depășește însă disputa academică: arhipelagul se află într-o zonă considerată critică pentru orice scenariu în care SUA ar încerca să oprească o invazie chineză asupra Taiwanului. De ce contează: Strâmtoarea Luzon și Canalul Bashi, puncte de blocaj militar Pentru a lansa un atac sau a impune o blocadă asupra Taiwanului, armata chineză ar avea nevoie să controleze Strâmtoarea Luzon, care separă Taiwanul de Filipine. În mijlocul acestei strâmtori se află Batanes, iar controlul zonei ar influența direct capacitatea SUA de a lovi nave chineze care ar încerca să încercuiască Taiwanul. În articol se arată că, pentru a încercui Taiwanul într-un conflict direct sau pentru a impune o blocadă, China ar avea nevoie să controleze secțiunea dintre Batanes și Taiwan numită Canalul Bashi. Batanes se află la aproximativ 100 de kilometri sud-est de Taiwan, în această zonă. Reacția Filipinelor și „zona gri” ca instrument de presiune Autoritățile filipineze au respins rapid ideea: ministrul apărării a catalogat-o drept „ridicolă”, iar comisia națională istorică a oferit un răspuns detaliat împotriva revendicărilor. Totuși, simpla apariție a subiectului este prezentată ca o nouă mișcare de „zonă gri” – tactici agresive prin care China își extinde influența fără a ajunge la invazie sau conflict deschis. În acest context, Digi24 citează evaluarea lui Hunter Marston, directorul programului Asia de Sud-Est al Institutului Lowy (Australia), care a spus pentru The Wall Street Journal că este un tipar folosit și înainte și că ideile promovate de academicieni chinezi apar tot mai des în sprijinul poziției Beijingului. Prezență militară și semnale în teren SUA au organizat exerciții militare în zona insulelor Batanes pentru a se pregăti de un eventual conflict cu China, iar armata americană a trimis recent sisteme de rachete pe aceste insule filipineze, de unde ar putea lovi vasele chineze care intră în Canalul Bashi, potrivit articolului. În paralel, Filipinele și-au extins prezența militară în Batanes, inclusiv prin înființarea unei noi baze operaționale avansate. Contraamiralul în rezervă Rommel Jude Ong, din marina filipineză, a declarat că țara ar trebui să facă mai multe pentru a fortifica zona. Context local: populație redusă, temeri ridicate Aproximativ 19.000 de persoane trăiesc pe insulele Batanes. Comisia națională istorică a Filipinelor a susținut că arhipelagul face parte din același platou continental care se extinde din nordul insulei Luzon și că nu există dovezi că insulele ar fi fost conduse de guvernul chinez în momentul în care un explorator britanic a vizitat zona în anii 1600. În ultimul an și jumătate, tot mai multe nave de cercetare și din paza de coastă a Chinei au fost văzute în apropiere de Batanes, iar unii localnici se tem de efectele pe care le-ar putea avea o escaladare într-un conflict cu China. Ce urmează Materialul indică faptul că o „discuție academică” poate funcționa ca instrument pentru Beijing, oferind ocazia de a testa reacția internațională la posibile revendicări, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri menționate în articol (Ryukyu/Okinawa și Senkaku, teritorii ale Japoniei). Dacă tema Batanes va fi preluată mai apăsat în plan politic sau operațional, presiunea asupra Filipinelor și asupra arhitecturii de descurajare a SUA în jurul Taiwanului ar putea crește. [...]
Franța a reținut petrolierul „ DF Peak ”, suspectat că operează în „flota-fantomă” a Rusiei , într-o acțiune care ridică presiunea operațională asupra transporturilor maritime folosite pentru ocolirea sancțiunilor, potrivit Digi24 . Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că nava a fost reținută în largul insulei Réunion și a descris-o drept un vas „implicat în activități ilegale de transport de combustibili”, suspectat că ar face parte din așa-numita flotă-fantomă a Rusiei, informație transmisă de postul francez BFMTV . Macron a mai spus că petrolierul este „suspectat că navighează sub pavilion fals” și că este implicat în transporturi ilegale de combustibili. Șeful statului francez a transmis că Franța este hotărâtă să combată „flota-fantomă” rusă „oriunde s-ar afla aceasta în lume”. Unde și cum a avut loc intervenția Potrivit președintelui francez, abordarea vasului a avut loc la peste 450 de mile marine sud de Réunion, adică la aproximativ 833 de kilometri. Macron a precizat că acțiunea s-a desfășurat „în conformitate cu dreptul maritim internațional” și a publicat pe platforma X un filmuleț cu momentul abordării. De ce contează pentru transportul maritim și comerțul cu combustibili Reținerea unui petrolier suspectat că operează sub „pavilion fals” indică o intensificare a controalelor și a intervențiilor pe rute îndepărtate, cu potențial de a complica logistic transporturile de combustibili asociate rețelelor care încearcă să evite restricțiile internaționale. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proprietarul navei, încărcătură sau următorii pași procedurali după reținere. [...]
Disputa PSD–PNL pe tema „reformelor” riscă să blocheze agenda de măsuri concrete , după ce prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan l-a ironizat public pe premierul demis Ilie Bolojan , susținând că nu poate indica reforme „concrete și măsurabile” din mandatul acestuia, potrivit Digi24 . Ivan a declarat luni seară, la TVR Info, că singurele acțiuni pe care le poate identifica drept „reforme” ar fi concedierea „a doi șoferi de buldoexcavatoare pe la niște primării” și „a trei ospătari din Guvern”, afirmație relatată de Digi24 , care citează News.ro. Miza: cine își asumă blocajele și ce rămâne din „reformă” Dincolo de ironie, mesajul lui Ivan țintește direct disputa politică privind responsabilitatea pentru lipsa unor schimbări structurale. Liderul PSD îi cere lui Bolojan să indice explicit cine din PSD i-ar fi „blocat viziunea” pentru România, „cu nume și prenume”. În aceeași intervenție, Ivan a susținut că nu este „critic față de domnul Bolojan”, ci față de „acțiunile” acestuia, insistând pe ideea că reformele invocate ar trebui să fie cuantificabile și verificabile. Contextul declarațiilor Potrivit Digi24, reacția vine „referitor la declarațiile domnului Bolojan”, în care acesta ar fi acuzat PSD că blochează anumite inițiative. În materialul citat nu sunt detaliate declarațiile inițiale ale lui Ilie Bolojan și nici exemplele concrete la care s-ar fi referit acesta. Ce urmează, în termeni politici, depinde de dacă Ilie Bolojan va răspunde solicitării și va nominaliza persoanele sau mecanismele despre care afirmă că i-au blocat agenda. În lipsa unor clarificări, schimbul de replici rămâne la nivel de dispută publică, fără elemente noi despre măsuri sau calendar de reforme. [...]
Zelenski condiționează un „ armistițiu energetic ” de garanții, cu efecte directe pe piața motorinei potrivit Digi24 , președintele ucrainean propunând Washingtonului un „acord privind motorina” care ar muta presiunea de pe sancțiuni pe controlul operațional al fluxurilor: capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura petrolieră și de a influența dacă rafinăriile rusești funcționează și dacă livrările ies din țară. Într-o intervenție prin videoconferință la Forumul de Securitate de la Varșovia (12 octombrie), Zelenski a pus sub semnul întrebării justificarea economică a deciziei SUA de a permite accesul motorinei rusești pe piețele americane și mondiale, în contextul unui acord anunțat de Donald Trump cu Vladimir Putin privind exporturile de motorină din Rusia, în pofida sancțiunilor occidentale. Digi24 notează că relatarea este atribuită publicației Kyiv Post . În logica propusă de Kiev, Ucraina ar suspenda atacurile asupra infrastructurii petroliere și de motorină a Rusiei dacă Washingtonul ar putea garanta că Moscova încetează atacurile asupra rețelei electrice ucrainene. Zelenski a legat explicit această condiție de nevoia de „garanții cu caracter executoriu”, adică angajamente care să poată fi impuse, nu doar declarate. De ce contează: impactul asupra prețurilor și asupra securității energetice europene Zelenski a susținut că volumele pe care Rusia le-ar putea introduce pe piață ar fi prea mici pentru a influența semnificativ prețurile globale. El a estimat exporturi rusești între 300.000 și 500.000 de tone de motorină pe lună, față de un consum mondial de aproximativ 120 de milioane de tone lunar, concluzionând că impactul ar fi „niciunul”. Separat, a avansat o influență totală a Rusiei asupra pieței mondiale a motorinei de 2,2%, fără să indice sursa sau metodologia. Pe componenta europeană, Zelenski a argumentat că menținerea integrității sistemului energetic ucrainean ar avea și o dimensiune economică regională: rețeaua electrică a Ucrainei este conectată la rețeaua europeană, iar un sistem funcțional ar putea furniza energie mai ieftină statelor europene care se confruntă cu penurii, potrivit declarațiilor sale. Ce urmează: armistițiul anunțat de Trump, fără termene și fără mecanism de monitorizare Trump a anunțat duminică un „armistițiu energetic” imediat între Rusia și Ucraina, însă fără termen, calendar sau mecanism de monitorizare. Zelenski a spus că Ucraina a aflat despre presupusul acord din mass-media și că nu a primit confirmare că Moscova l-ar fi acceptat. Potrivit liderului ucrainean, Kievul s-a abținut să atace rafinăriile rusești peste noapte, în timp ce Rusia a continuat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene, inclusiv o centrală termoelectrică din Harkov. În acest context, Ucraina se declară dispusă să respecte un armistițiu energetic doar dacă Rusia face același lucru și acceptă garanții aplicabile. Avertisment suplimentar: blocajul din Marea Neagră și riscul de criză alimentară În aceeași intervenție, Zelenski a avertizat că discuția despre prețurile la motorină poate eclipsa o criză potențial mai gravă, legată de perturbarea traficului maritim în Marea Neagră și blocarea exporturilor de cereale ucrainene. El a spus că efectele s-ar putea vedea în una-două luni, cu risc de penurie alimentară în țări din Africa, unele state asiatice și Orientul Mijlociu. Totodată, Zelenski a afirmat că perturbările transportului maritim au dus deja la creșterea prețurilor la grâu la cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani și că Rusia a respins propuneri de relansare a acordului privind cerealele din Marea Neagră. [...]
NATO este împinsă să-și definească pragurile de reacție la atacuri hibride , pe fondul riscului ca sabotajele atribuite Rusiei să producă victime, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski , care cere Alianței să pregătească un răspuns „ferm” dacă un astfel de atac ar deveni mortal. Sikorski a spus, într-un interviu acordat Financial Times , că probabilitatea ca „cineva să fie ucis” crește pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile menite să perturbe și să destabilizeze societățile europene. În același timp, el a admis că NATO va trebui să ia o decizie privind modul de răspuns, în lipsa unei definiții agreate dinainte despre ce anume „constituie un atac” în zona acțiunilor hibride. „Întrebarea este ce anume constituie un atac, un atac transfrontalier, și atâta timp cât este vorba doar de pagube materiale (...) este una, dar dacă încep să moară oameni, atunci va trebui să purtăm o altă discuție foarte serioasă în cadrul NATO”. De ce contează: de la consultări (Articolul 4) la apărare colectivă (Articolul 5) Ministrul polonez a indicat că Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 al NATO – mecanismul de consultări la nivel înalt – după încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane de vânătoare rusești, sugerând că ar putea fi necesare măsuri suplimentare. În paralel, articolul reamintește că Articolul 5, clauza de apărare reciprocă, se aplică în cazul unui „atac armat” asupra unui stat membru și a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Contextul invocat de Varșovia: sabotaj, drone, atacuri cibernetice Polonia și țările vecine își justifică îngrijorarea prin creșterea numărului de atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și tentative de sabotaj împotriva unor ținte europene, pe care le consideră parte a unei campanii ruse menite să submineze sprijinul pentru Ucraina. În material este menționat și un incident din iulie, când o rachetă de croazieră rusă Kh-101 s-a prăbușit într-un câmp și a explodat în estul Poloniei. Totodată, Financial Times citează reprezentanți ai cinci agenții de informații europene care susțin că agenți ruși ar fi vizat asasinarea unor înalți responsabili din companii europene din domeniul apărării. În Germania, serviciile de informații au avertizat că „războiul din umbră” al Rusiei ar intra într-o fază nouă, potențial mortală. Berlinul a acuzat Moscova că ar fi orchestrat un atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în august; dispozitivul exploziv nu a detonat, potrivit articolului. Ce măsuri propune Polonia: restricții pentru diplomați și vize mai puține Sikorski cere aliaților europeni să răspundă la atacurile atribuite Kremlinului printr-un pachet de măsuri, inclusiv: închiderea consulatelor ruse; limitarea libertății de mișcare a diplomaților ruși în țările unde sunt acreditați; reducerea numărului de diplomați ruși (Polonia spune că a aplicat deja această măsură). El a mai susținut ca toți cetățenii ruși care intră în UE să fie obligați să aibă pașaport biometric, pentru a reduce riscul folosirii identităților false, și a sprijinit ideea diminuării numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși. În articol se menționează că anul trecut au fost eliberate aproape 500.000 de vize. Miniștrii de Externe ai UE urmează să discute, luni, la Luxemburg, despre restricții la nivelul Uniunii privind circulația diplomaților ruși și despre posibile restricții pentru vizele turistice. [...]
