Știri
Știri din categoria Diverse
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului, iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24. Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior.
Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s.
În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB. În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze.
Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene).
Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară.
„Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.”
Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe.
În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică.
„Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.”
Recomandate
Menținerea ratingului „BBB-” ține România în zona finanțării mai ieftine, dar presiunea rămâne pe bugetul din 2027 , în condițiile în care Standard & Poor’s (S&P) a păstrat și perspectiva negativă, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că decizia este „un rezultat important”, însă avertizează că nu este suficient fără respectarea țintelor de deficit și un buget credibil pentru anul viitor. „Este un rezultat important, dar nu este suficient.” Nazare afirmă că, odată cu verdictul S&P, se încheie „un ciclu important de evaluări” început în vară, iar România rămâne în categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), în pofida unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. În evaluare ar fi cântărit decisiv respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene, potrivit ministrului. Miza imediată: deficitul pe 2026 și bugetul pe 2027 Ministrul Finanțelor indică drept obiective „vitale” încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027, de care ar depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. „Următoarele obiective sunt vitale: încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.” Tot el susține că, dacă disciplina bugetară este păstrată în 2027 și abordarea rămâne prudentă pentru 2028, România ar putea crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la „stabilă”. Ce vede S&P: consolidare fiscală, dar cu riscuri politice și de finanțare Agenția notează progrese în consolidarea fiscală și estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026 , cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025, pe fondul disciplinei la cheltuieli și al menținerii veniturilor bugetare. În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă , invocând riscuri legate de implementarea programului de consolidare fiscală asumat de România în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Agenția avertizează că un blocaj politic prelungit și compromisuri de ultim moment ar putea afecta reducerea deficitelor până în 2029, cu un punct sensibil în intervalul 2027–2028 , când măsurile trebuie continuate în paralel cu un necesar ridicat de finanțare. Presiunea dobânzilor și a datoriei S&P mai semnalează că necesarul mare de finanțare și costurile mai ridicate ale împrumuturilor pot împinge cheltuielile cu dobânzile, estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028 . În plus, datoria publică netă este văzută în creștere la peste 60% din PIB în 2027 . Agenția indică și vulnerabilități externe: deficitul structural de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și 7% din PIB în 2027 , ceea ce menține dependența de finanțare externă și expune economia la schimbări de încredere ale investitorilor și la condițiile de pe piețele de finanțare. [...]
Ucraina avertizează că Rusia își intensifică atacurile hibride în UE și NATO , ceea ce ridică miza pentru securitatea operațională a infrastructurii critice și a comunicațiilor pe continent, potrivit Digi24 . Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) susține, într-o declarație din 2 octombrie, că serviciile speciale ruse au primit sarcina de a-și intensifica activitatea pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO, prin pregătirea unor „operațiuni hibride” menite să submineze ajutorul acordat Ucrainei și să slăbească capacitățile Alianței. Informația este relatată de Kyiv Independent , citat de Digi24. Ce înseamnă „operațiuni hibride” și ce ținte ar fi vizate În comunicatul citat, HUR enumeră drept exemple de acțiuni de „război hibrid” incendii provocate și asasinate, dar și o tentativă recentă de a arunca în aer un avion de marfă ucrainean de tip Antonov, folosind drone FPV modificate, la Leipzig, în august. La 1 septembrie, Germania a acuzat oficial Rusia că a comis acest atac. Potrivit aceleiași declarații, Kremlinul ar intenționa să folosească în Europa agenți recrutați de Statul Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) și de FSB, iar țintele ar include: instalații militare; infrastructură critică; sisteme de comunicații. Starlink, menționat ca țintă probabilă. Cazul din Polonia HUR afirmă că printre țintele probabile s-ar număra stațiile de recepție ale internetului prin satelit Starlink din țările europene. Starlink (serviciu operat de SpaceX, compania lui Elon Musk) este folosit pe scară largă de armata ucraineană pentru comunicații. În acest context, Digi24 notează că ministrul Digitalizării din Polonia, Krzysztof Gawkowski, a spus pe 24 septembrie că un incendiu la o stație terestră Starlink din Wola Krobowska (Voievodatul Mazovia), produs în seara de 23 septembrie, ar fi putut fi o încercare deliberată de a perturba accesul la internet folosit de forțele ucrainene de pe front. Stația este operată de compania de telecomunicații de stat Exatel și funcționează ca nod de internet care transportă trafic prin Polonia, inclusiv către Ucraina. Autoritățile poloneze nu finalizaseră încă ancheta la momentul relatării. De ce contează pentru Europa: presiune pe infrastructură și securitate Materialul indică faptul că guvernele europene își intensifică pregătirile pentru posibile atacuri hibride, pe fondul avertismentelor că Moscova ar putea recurge tot mai des la drone, rachete, sabotaj și atacuri cibernetice pentru a testa țările NATO și a pune presiune în legătură cu sprijinul pentru Ucraina. HUR mai afirmă că Direcția de Apărare a Ministerului Apărării din Ucraina și-a avertizat partenerii cu privire la aceste planuri. Informațiile prezentate sunt avertismente și evaluări ale părții ucrainene, iar unele episoade invocate (precum incendiul din Polonia) erau încă în curs de investigare, conform sursei. [...]
SUA își ridică prezența navală în Orientul Mijlociu la peste 20.000 de militari , prin trimiterea unui al treilea portavion, într-o mișcare care poate amplifica riscurile pentru securitatea rutelor energetice din regiune, potrivit Digi24 , care citează The Guardian . Desfășurarea include portavionul USS Theodore Roosevelt și un grup de atac amfibiu, iar navele aflate în drum spre regiune ar transporta împreună peste 7.000 de marinari și 2.000 de pușcași marini. Un oficial american citat sub condiția anonimatului a indicat că trei portavioane ar putea ajunge să fie în zonă încă de la sfârșitul lunii octombrie. Ce se schimbă operațional în regiune Pe lângă personalul deja prezent în Orientul Mijlociu, această mișcare ar duce prezența navală americană la un nivel „neobișnuit de mare”: peste 20.000 de marinari și pușcași marini, plus sute de aeronave. Digi24 notează că SUA au mai avut trei grupuri de atac de portavioane în Orientul Mijlociu în aprilie, pentru prima dată din 2003. În prezent, în regiune se află portavioanele USS George HW Bush și USS George Washington, împreună cu grupul de pregătire amfibie USS Boxer. Legătura cu Strâmtoarea Ormuz și miza energetică Într-un interviu pentru revista Time, președintele Donald Trump a spus că este „posibil” să intensifice bombardamentele în Iran după alegerile intermediare din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategie. Tot în acest context, Trump a afirmat că a respins o propunere de încetare a focului din partea Iranului, dând ca exemplu o ofertă de a „deschide” Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept principalul coridor de transport energetic, dar a apreciat că propunerea generală „nu este suficient de bună”. Context politic: presiunea alegerilor din SUA Digi24 mai relatează că desfășurarea are loc pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, iar Trump a admis că războiul, descris ca „din ce în ce mai nepopular”, ar putea influența șansele Partidului Republican, răspunzând inițial: „Este posibil”. Informațiile despre trimiterea celui de-al treilea portavion sunt atribuite de Digi24 unei relatări din The Guardian . [...]
Donald Trump își extinde justificarea pentru atacurile SUA asupra Iranului , susținând acum că țintele lovite în cadrul Operațiunii „Midnight Hammer ” ar fi fost nu doar obiective ale programului nuclear, ci și „fabrici de droguri”, fără să prezinte dovezi, potrivit Digi24 . Miza practică a acestei schimbări de discurs este una de reglementare și politică externă: o astfel de încadrare poate influența modul în care administrația americană își argumentează legal și public eventuale noi lovituri. O nouă narațiune, fără elemente prezentate public La un miting în Oklahoma, Trump a afirmat că instalațiile lovite ar fi avut și rol de producție de droguri, pe lângă activități legate de arme nucleare. În relatarea Digi24, președintele SUA nu a oferit detalii despre ce droguri ar fi fost produse și nici elemente care să susțină afirmația. Potrivit informațiilor publice invocate în articol, Fordow, Natanz și Isfahan sunt asociate programului nuclear iranian, iar relatările despre Operațiunea „Midnight Hammer” au indicat programul nuclear drept obiectivul atacurilor. „Asta făceau. Era vorba de arme nucleare și droguri. Se ocupau de droguri, dar se ocupau și de armele nucleare”, a declarat Trump. Contextul operațiunii și ce se schimbă în mesaj Digi24 notează că, până acum, Trump a prezentat în mod repetat programul nuclear iranian ca motiv principal pentru acțiunea militară americană. Noua formulare apare în contextul în care președintele american „încearcă să explice din nou” motivele care au stat la baza atacurilor. Operațiunea „Midnight Hammer”, desfășurată în iunie 2025, a vizat infrastructura nucleară iraniană, iar administrația de la Washington a prezentat misiunea drept una menită să distrugă sau să degradeze puternic programul nuclear al Teheranului, potrivit articolului. Amenințări cu noi lovituri, pe fondul unei anchete în desfășurare În paralel, Trump a avertizat Teheranul cu noi lovituri „foarte dure” dacă se va confirma implicarea Iranului într-o tentativă de deturnare a unui avion care zbura spre Israel, relatează Digi24, citând The Independent. Conform informațiilor din articol, un copilot al unei aeronave FlyDubai l-ar fi atacat pe căpitan și ar fi încercat să preia controlul avionului; pasagerii și echipajul l-au imobilizat, iar aeronava a aterizat de urgență în Arabia Saudită. La bord se aflau peste 180 de persoane. Ancheta privind motivul atacului și eventualele legături cu Iranul este în desfășurare, iar până în prezent nu a fost stabilit public un motiv definitiv și nici o legătură confirmată cu Iranul. Întrebat despre o posibilă ripostă, Trump a răspuns: „Vor fi loviți foarte tare, nu vă faceți griji.” [...]
Gerhard Schröder intră în conducerea unui retailer din Rusia , într-o mișcare care ridică din nou miza reputațională și de guvernanță pentru companiile occidentale care mai operează pe piața rusă, potrivit Digi24 . Fostul cancelar german a devenit membru al consiliului de supraveghere al subsidiarei rusești a grupului german de retail Globus, după ce acționarii l-au numit pe 30 septembrie, conform unei confirmări oferite de compania rusă Hyperglobus pentru dpa. Hyperglobus a mai transmis că Schröder „va participa la managementul general al companiei” și va conduce dezvoltarea strategică a firmei în Rusia. Inițial, nu a existat o confirmare din partea lui Schröder, notează dpa, citată de Agerpres. Context: separarea operațiunilor din Rusia și profilul lui Schröder Filiala rusă a Globus s-a separat de compania holding germană în ianuarie 2025 și funcționează independent în Rusia, potrivit informațiilor citate. Schröder, care a fost cancelar al Germaniei între 1998 și 2005, este cunoscut pentru relația sa apropiată cu președintele rus Vladimir Putin. Spre finalul mandatului, a agreat cu Putin construirea conductei Nord Stream în Marea Baltică, iar după ieșirea din politică a ocupat funcții la Nord Stream și la grupul energetic rus Rosneft. De ce contează Numirea lui Schröder într-o poziție de supraveghere și strategie la o companie care operează în Rusia readuce în prim-plan riscurile de imagine și de guvernanță asociate legăturilor cu mediul de afaceri rus, într-un context în care fostul cancelar a fost criticat de ani de zile pentru implicarea sa în companii rusești și pentru relația cu Putin. Digi24 mai notează că Schröder s-a întâlnit în mod repetat cu Putin de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
USR condiționează orice discuție de guvernare de excluderea PSD , iar liderul partidului, Dominic Fritz , spune că formațiunea nu va vota „niciun guvern” care ar funcționa ca „paravan” pentru social-democrați, potrivit Wall Street . Mesajul vine în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, într-un moment de blocaj politic. Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că, în acest moment, „soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate ”, argumentând că „politicienii trebuie să se întoarcă în fața cetățenilor” pentru un nou vot și un mandat clar de guvernare. Linia roșie a USR: fără miniștri PSD și fără „guvern-paravan” Președintele USR susține că partidul își menține poziția exprimată „de 5 luni”: nu intră la guvernare dacă viitorul Executiv include miniștri PSD. În plus, Fritz spune că USR nu va vota un guvern care, în viziunea sa, ar permite PSD să controleze guvernarea din umbră. Ce urmează la Cotroceni Fritz mai afirmă că USR va dialoga cu premierul desemnat doar „dacă președintele face o altă nominalizare”. În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări la Palatul Cotroceni, luni, cu liderii și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. [...]
