Știri
Știri din categoria Diverse
Menținerea ratingului României la BBB- cu perspectivă negativă ține sub presiune costurile de finanțare ale statului, iar disputa politică se mută pe terenul consolidării fiscale, potrivit Digi24. Deputata PNL Raluca Turcan susține că decizia Standard & Poor’s trebuie citită în contextul deteriorării situației fiscale din ultimii ani și afirmă că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să corecteze dezechilibre acumulate anterior.
Turcan amintește că România se află „pe ultima treaptă recomandată investițiilor”, cu perspectivă negativă, și leagă această poziționare de instabilitatea politică din 2023 și de „dezechilibre bugetare majore”. În postarea sa, ea afirmă că România a trecut de la perspectivă stabilă la negativă în evaluările Fitch, S&P și Moody’s.
În argumentația sa, deputata PNL indică drept „principal motiv economic” deficitul din 2024, pe care îl cuantifică la 9,3% din PIB. În opinia sa, aceasta este situația fiscală pe care actualul guvern ar fi trebuit să o corecteze.
Turcan mai afirmă că ajustarea s-a făcut în paralel cu menținerea investițiilor și cu o absorbție ridicată a fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, program finanțat în principal din fonduri europene).
Liberala critică opoziția PSD față de unele reforme și susține că blocarea legii salarizării ar fi costat România 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR. Ea avertizează, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), dacă nu continuă reformele și disciplina bugetară.
„Nu putem da timpul înapoi, dar avem nevoie să asumăm drumul reformelor în continuare, de disciplină bugetară și de un guvern stabil care să înțeleagă că aceste lucruri nu sunt negociabile. Altfel, sacrificiile românilor vor fi fost în zadar.”
Reacția vine după ce S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, menținând însă perspectiva negativă. Agenția a indicat riscuri ridicate legate de implementarea consolidării fiscale și de reducerea deficitelor externe.
În aceeași zi, deputatul PSD Adrian Câciu a avut o interpretare diferită: el a susținut că menținerea ratingului nu este o „victorie” și că reducerea deficitului ar trebui făcută fără măsuri care să afecteze creșterea economică.
„Nu avem nevoie de o țară mai săracă pentru a avea un deficit mai mic. Avem nevoie de o economie mai puternică pentru a avea finanțe publice mai sănătoase.”
Recomandate
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR , bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24 . Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate. Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru. De ce contează pentru buget: presiune pe rectificare și pe construcția bugetului 2027 Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe. În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Ce urmează: centralizare de date pentru rectificare și priorități pe 2027 Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre: ce sume vor fi efectiv încasate; ce cheltuieli au fost deja efectuate; ce obligații au rămas de achitat; ce investiții necesită continuarea finanțării și din ce surse. Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate. [...]
Kievul încearcă să deblocheze canalul de negociere cu SUA printr-o nouă rundă de discuții, vineri și sâmbătă, cu emisarii lui Donald Trump, în condițiile în care Washingtonul transmite public semnale de „impas”, potrivit Știrile Pro TV . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii Kievului se vor întâlni în Statele Unite cu Jared Kushner și Steve Witkoff, în continuarea eforturilor de a găsi o soluție negociată pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile și că mizează și pe participarea „unei echipe europene”. Din delegația ucraineană fac parte șeful de cabinet al lui Zelenski, Kirilo Budanov, fostul ministru al apărării Rustem Umerov și alți doi oficiali, David Arahamia și Serhii Kisliția. Presiunea „impasului” și miza sancțiunilor Anunțul vine după ce secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în timpul unei vizite în Portugalia, că procesul de negociere și situația de pe front sunt în „impas” și că nu vede perspective pentru deblocare. Într-un interviu separat acordat anterior ziarului grec Kathimerini, Rubio a spus că nu vede în prezent nicio perspectivă de soluționare negociată a războiului. Zelenski a respins această evaluare. „Nu suntem într-un impas diplomatic”, a replicat Zelenski. În același context, liderul ucrainean a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, argumentând că astfel Moscova ar putea reveni la masa negocierilor. Context: vizite recente la Moscova și Kiev, fără progres Potrivit informațiilor citate de Știrile Pro TV din AFP și dpa, preluate de Agerpres, cei doi emisari ai lui Trump au fost din nou la Moscova în urmă cu o lună, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin , iar apoi au mers în premieră și la Kiev pentru discuții cu Zelenski. Publicația notează că nu s-a înregistrat niciun progres și nu au fost reluate negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA. După întâlnirea de atunci cu Witkoff și Kushner, Zelenski a estimat că, deși discuțiile au avut o evaluare „pozitivă”, războiul cu Rusia pare că va continua și în iarna care vine. El a reiterat că problema teritorială — principala temă de divergență — nu poate fi soluționată decât prin întâlniri directe între șefii de stat și a cerut din nou o întâlnire cu Vladimir Putin, condiționată de acesta din urmă de progrese suficiente la niveluri inferioare. Rubio a mai avertizat că, în condițiile unui impas „foarte periculos”, beligeranții ar putea miza pe escaladare pentru a forța cedări, inclusiv printr-o posibilă campanie de sabotaje în state vecine membre NATO, care ar putea extinde conflictul la nivel regional. [...]
Supraoferta de stomatologi și subfinanțarea decontărilor CNAS riscă să adâncească dezechilibrele din piața serviciilor dentare, în condițiile în care prevenția rămâne la coada UE, potrivit Știrile Pro TV , care citează declarațiile președintelui Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), dr. Florin Lăzărescu. România „produce” cei mai mulți medici stomatologi din Uniunea Europeană, atât ca număr absolut, cât și raportat la populație, susține președintele CMSR. El indică faptul că în comunitatea profesională sunt „peste 25.000” de stomatologi, la o populație „în jur de 18 milioane”, și descrie o concentrare puternică în urban, mai ales în centrele universitare, unde s-ar putea ajunge la un medic stomatolog la 300 de locuitori, față de o medie UE de un medic la 1.200 de locuitori (în mediul urban). În paralel, există și migrație profesională, dar aceasta nu ar compensa ritmul de formare, potrivit aceleiași surse. Finanțarea: plafon mediu de 6.000 lei/lună decontat pe medic A doua problemă majoră semnalată este finanțarea redusă a serviciilor stomatologice prin sistemul public. Dr. Florin Lăzărescu afirmă că, de regulă, pacienții ajung în stomatologie privată și plătesc direct, iar acolo unde există contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate , „plafoanele decontate (…) sunt foarte mici”. În medie, plafonul decontat ar fi de 6.000 de lei/lună pentru fiecare medic , iar după depășirea acestuia medicul nu ar mai putea prelua pacienți în regim decontat. În opinia președintelui CMSR, sumele sunt insuficiente mai ales pentru categoriile vulnerabile, care nu își permit tratamente în privat. Paradoxul: mulți specialiști, dar prevenție slabă și acces inegal În același context, CMSR indică faptul că România are un decalaj important față de alte state europene la capitolul prevenție și utilizare a serviciilor stomatologice, fiind plasată „pe ultimul loc” la acest capitol. Printre vulnerabilitățile enumerate se află: adresabilitate redusă pentru controale de rutină; prevalență crescută a afecțiunilor orale netratate (carii, boală parodontală, edentații); prezentare la medic în stadii avansate, cu nevoie mai mare de tratamente complexe; inegalități între urban și rural în accesul la servicii; educație insuficientă pentru sănătate orală și prevenție. Pentru a genera date care să susțină politici publice și strategii de prevenție și tratament, CMSR a inițiat Studiul Național privind starea de sănătate orală a românilor , potrivit organizației. Ce teme sunt pe agenda profesiei La Cluj-Napoca a avut loc o ședință a Consiliului Național al CMSR, unde, potrivit președintelui organizației, au fost discutate subiecte precum digitalizarea, regulamentul de educație medicală continuă și competențele medicilor stomatologi. (Sursa informațiilor: Agerpres, conform articolului.) [...]
Dacia împinge prețul hibridelor sub 20.000 de euro în Spania , cu Sandero Hybrid 155, o poziționare care poate pune presiune pe rivalii care mizează pe electrificare, potrivit Știrile Pro TV . Publicația notează că presa spaniolă vede modelul ca pe o mișcare care „lovește” în producători precum Hyundai și BYD, prin combinația dintre tehnologie hibridă și preț de intrare. În Spania, Sandero Hybrid 155 pornește de la 18.523 euro (aprox. 92.600 lei), fiind prezentat de El Nacional drept una dintre cele mai accesibile opțiuni hibride „cu încărcare automată” (adică fără încărcare la priză, bateria se reîncarcă în mers). Mesajul comercial este că electrificarea poate fi adusă în zona de buget, fără a trece automat la modele integral electrice. Ce oferă tehnic Sandero Hybrid 155 Conform informațiilor din articol, modelul folosește un motor pe benzină de 1,8 litri, cu patru cilindri, cuplat la două motoare electrice, pentru o putere combinată de 155 CP. Transmisia este automată, fără ambreiaj, iar tracțiunea este pe roțile din față. Bateria NMC are 1,4 kWh și se încarcă în timpul condusului. În oraș, mașina ar putea rula în modul electric până la 80% din timp, „în funcție de condiții”, iar consumul oficial indicat este de 4,2 l/100 km, cu emisii de CO₂ de 96 g/km. Modelul are și eticheta ECO a DGT (autoritatea rutieră din Spania), relevantă pentru acces și restricții în anumite zone urbane. Prețuri și echipări: de la Expression la Journey, plus Stepway Dacia oferă două niveluri de echipare pentru Sandero Hybrid 155: Expression : de la 18.523 euro (aprox. 92.600 lei) – include faruri LED, bord digital de 7 inci și ecran multimedia de 10 inci, Android Auto/Apple CarPlay, senzori de parcare spate, cruise control și asistență la menținerea benzii. Journey : 20.890 euro (aprox. 104.500 lei) – adaugă jante din aliaj de 16 inci, climatizare automată, acces fără cheie, cameră de marșarier și detectarea unghiului mort. Sistemul hibrid este disponibil și pe Sandero Stepway , cu prețuri de la 19.825 euro (aprox. 99.100 lei) pentru Expression, până la 21.127 euro (aprox. 105.600 lei) pentru Extreme. De ce contează pentru piață Miza este una de poziționare: Dacia încearcă să coboare pragul de preț pentru hibride într-o piață în care electrificarea a împins costurile în sus, iar concurența (inclusiv BYD și Hyundai, menționate în articol) își construiește oferta în jurul tranziției spre propulsii electrificate. În acest context, un hibrid fără încărcare la priză, sub 20.000 de euro, poate atrage clienți care vor consum redus și acces urban facil, dar nu sunt pregătiți pentru costul sau infrastructura asociate unei mașini electrice. [...]
Ancheta pentru braconaj deschisă după decapitarea unui zimbru protejat ridică presiunea pe controalele locale și pe identificarea rapidă a rețelelor care vânează ilegal , într-un caz raportat de Știrile Pro TV în județul Bistrița-Năsăud. Animalul, un mascul de aproximativ 12 ani și cu o greutate de aproape 800 de kilograme, a fost găsit decapitat joi seară pe un teren din comuna Ilva Mare, după ce un localnic a alertat autoritățile. La fața locului au intervenit echipe ale Direcției Sanitare Veterinare și polițiști, care au început cercetările. Ce investighează autoritățile Potrivit anchetatorilor, cazul este tratat ca braconaj, faptă care poate fi sancționată inclusiv cu închisoarea. Din primele verificări, bazate pe urmele de sânge de pe teren, există indicii că: capul animalului ar fi fost târât câteva sute de metri; ulterior, este posibil să fi fost urcat într-o mașină; există suspiciuni că au acționat mai multe persoane împreună. În paralel, sunt verificate imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă, iar rămășițele zimbrului au fost transportate la laborator pentru necropsie. Context: specie protejată și origine neclară Zimbrul este o specie protejată prin lege. Conform relatării, animalul rătăcea de câteva săptămâni prin zonă și apăruse recent în comuna Ilva Mare, unde a fost examinat de medici veterinari și lăsat în libertate. Nu este clar, la acest moment, dacă zimbrul a ajuns în Bistrița-Năsăud din Ucraina sau din rezervația de zimbri din județul Suceava. [...]
Valorificarea activelor Blue Air intră într-o etapă logistică dificilă , după ce o aeronavă scoasă la drum de pe Aeroportul Otopeni a rămas blocată sub un pod de pe DN1, iar transportul a fost amânat, potrivit Știrile Pro TV . Avionul, care a aparținut companiei Blue Air (aflată în faliment), urmează să fie transformat într-un loc de joacă, iar operațiunea de relocare presupune echipamente speciale și coordonare cu poliția. Aeronava a fost scoasă pe șosea joi noapte, tractată și escortată de mașini cu girofar. Conform relatării, camionul s-a deplasat cu aproximativ 10 kilometri pe oră, însă în zona Balotești dimensiunile avionului au împiedicat trecerea pe sub un pod de pe DN1, blocând transportul. Ce s-a întâmplat pe traseu și când se reia transportul Pe parcursul zilei, echipele implicate au înlocuit echipamentele care susțin avionul, pentru a reduce înălțimea ansamblului de transport. Transportatorul citat de publicație a explicat că se schimbă suporții pentru a adapta încărcătura la condițiile de traseu. Un corespondent al postului a precizat că este nevoie de un alt set de suporți care să reducă înălțimea transportului cu aproximativ 10 cm, astfel încât aeronava să poată trece pe sub podurile de pe traseu. Transportul ar urma să fie reluat vineri seară. Ulterior blocajului, avionul a fost mutat într-o zonă fără trafic, în apropierea DN1. Miza economică: recuperarea datoriilor prin vânzarea activelor Avionul provine din activele Blue Air, companie aflată în faliment, ale cărei bunuri sunt vândute la licitație pentru recuperarea datoriilor. Printre creditori se numără și statul, care are de recuperat aproximativ 370 de milioane de lei. Potrivit lichidatorului Blue Air, pentru două carcase de avion vândute până acum s-a obținut un preț de 90.000 de euro (aprox. 450.000 lei), iar sumele rezultate din valorificarea activelor urmează să fie distribuite creditorilor. Acesta a mai spus că un motor de aeronavă se situează între 50.000 și 300.000 de euro (aprox. 250.000–1.500.000 lei), în funcție de starea în care se găsește. În patrimoniul companiei ar mai fi zece motoare și patru carcase, conform materialului. În context, Blue Air și-a suspendat toate zborurile în septembrie 2022, după blocarea conturilor, iar în martie 2023 a intrat în insolvență, pe fondul dificultăților financiare. [...]
