Guvernul condus de Ilie Bolojan publică raportul despre costul aparatului bugetar în 2024 - cheltuielile de personal au urcat la 164,6 mld. lei, 9,3% din PIB

Cheltuielile de personal ale statului au urcat la 164,6 mld. lei în 2024, 9,3% din PIB , iar Guvernul a pus aceste date într-un raport care leagă direct creșterea costurilor de probleme structurale de eficiență și de lipsa unei imagini unitare asupra aparatului public, potrivit Antena 3 . Raportul privind „Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale”, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025 pe baza datelor oficiale disponibile pentru 2024, prezintă o „radiografie de ansamblu” a administrației centrale, locale și a companiilor de stat. Executivul susține că publicarea informațiilor este „o obligație față de cetățeni”, indiferent de configurația politică. Ce arată cifrele și de ce contează pentru buget Documentul indică faptul că, în 2024, cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde de lei , adică 9,3% din PIB , în creștere față de 8,3% în 2023 (calcul pe același indicator al bugetului de stat). Raportul notează că, deși ponderea nu este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, „se observă o tendință de creștere din nou”. În același timp, raportul consemnează că deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,65% din PIB , ceea ce pune presiune suplimentară pe orice categorie de cheltuieli rigide, cum sunt salariile din sectorul public. Diagnosticul Guvernului: aparat „supradimensionat”, date fragmentate Concluzia centrală a raportului este că administrația publică din România rămâne „fragmentată și supradimensionată” în raport cu rezultatele, iar lipsa corelării între resurse, performanță și impact duce la „ineficiență și risipă”. Documentul mai susține că fondurile publice sunt distribuite „inechitabil, fără criterii clare”, accentuând decalajele teritoriale, iar sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, cu entități menținute prin subvenții „fără legătură cu performanța”. Raportul mai semnalează o „criză de guvernanță a datelor”, care îngreunează evaluarea și planificarea, și arată că acuratețea este estimată la 95% , pe fondul fragmentării informațiilor. Datele au fost colectate prin mai multe instituții (inclusiv Ministerul Finanțelor, INS și alte autorități), prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale și transmise anonim, în conformitate cu GDPR. Ce măsuri sunt sugerate în raport Documentul indică drept direcții posibile pentru „următorul nivel” de eficientizare: reducerea cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive , inclusiv prin „ieșiri naturale” din sistem; extinderea unei politici de fuziuni și achiziții pentru companiile de stat și o politică de expansiune în piețele din proximitatea României; o politică mai strictă asupra execuției bugetare , atât pe cheltuieli, cât și pe venituri. Raportul menționează și existența unor exemple de bune practici în sectorul public, inclusiv companii cu capital de stat care generează venituri semnificative la buget, însă nu oferă în materialul prezentat o listă detaliată a acestora. [...]