Știri
Știri din categoria Diverse
Bugetul pe 2027 devine un test-cheie pentru credibilitatea externă a României, după discuțiile Guvernului cu agenția de rating Standard & Poor’s, în contextul evaluării periodice a evoluțiilor economice și fiscale, potrivit Digi24.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu delegația S&P, că menținerea credibilității externe a României – inclusiv în rândul investitorilor – depinde de continuarea reformelor asumate și de păstrarea direcției de reducere a deficitului bugetar.
În discuții au fost analizate contextul politic și situația fiscal-bugetară. Executivul susține că România se află pe o traiectorie de „echilibrare și stabilizare” a finanțelor publice, iar pe primele șapte luni din 2026 deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce execuția bugetară ar confirma această direcție.
„Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern, și pentru sănătatea economiei este important să o menținem, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Bolojan a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, între care:
Ca exemplu, premierul a menționat sectorul companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ar trebui să rămână priorități.
La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. În final, Bolojan și-a exprimat optimismul că „oamenii politici” interesați de stabilitatea României vor continua linia actualelor politici pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului.
Recomandate
Ministerul Finanțelor avertizează că scumpirea împrumuturilor apasă bugetul , chiar dacă, „în acest moment”, nu vede un risc imediat pentru plata pensiilor și salariilor, potrivit Digi24 . Declarațiile vin înaintea unei noi evaluări de rating, într-un context de instabilitate politică, depreciere a leului și creștere a costurilor de finanțare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară, dar admite că piețele urmăresc îndeaproape problema stabilității și că aceasta influențează direct condițiile în care statul se împrumută. Costurile de finanțare au urcat, iar presiunea se vede în buget Nazare a comentat randamentele de peste 7% pentru obligațiunile României pe 10 ani și a respins ideea unui risc imediat pentru plata cheltuielilor rigide ale statului (pensii și salarii), însă a punctat că majorarea dobânzilor nu poate fi ignorată. „Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare.” Ministrul a mai spus că scumpirea finanțării „nu este un lucru ușor de dus” și că efectele se vor vedea, subliniind că evoluția dobânzilor are atât cauze interne, cât și externe. În logica prezentată de el, reducerea incertitudinii politice ar ajuta la temperarea presiunii pe costurile de împrumut. Argumentul-cheie pentru rating: țintele de deficit, considerate realizabile În perspectiva evaluării de rating care urmează „în perioada următoare”, Nazare a indicat execuția bugetară și respectarea țintelor de deficit drept principalele elemente de susținere în discuțiile cu agențiile de rating . El a afirmat că țintele de deficit (atât pe metodologie „cash”, cât și ESA – standardul european de raportare) sunt văzute ca realizabile și că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre estimările autorităților și cele ale agențiilor ar fi acum mai mici. Concret, ministrul a spus că agențiile au încredere că România poate încheia anul la un deficit de 6,6% (cash și ESA). Leul și investitorii, sensibili la instabilitatea politică Nazare a legat deprecierea leului și episoadele de volatilitate din ultimele luni de perioada în care România a funcționat cu guvern interimar, dar și de factori externi și decizii ale investitorilor. Mesajul central: stabilitatea este urmărită de investitori și creditori, iar rezolvarea rapidă a acestei „ecuații” ar reduce tensiunile din piață. Ce contează pentru economie Din perspectiva impactului economic, mesajul ministrului este că România încearcă să apere ratingul prin disciplina de deficit, însă costul datoriei a crescut deja, iar această creștere se traduce în presiune suplimentară asupra bugetului. Următorul test rămâne evaluarea agențiilor de rating, în condițiile în care percepția de risc influențează direct dobânzile la care se finanțează statul. [...]
Guvernul taie 109 posturi vacante și 32 de funcții de conducere la Ministerul Economiei , într-o reorganizare care ar urma să aducă economii recurente de circa 2,7 milioane de lei pe an din 2027, potrivit Digi24 . Măsura vizează Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și reduce numărul maxim de posturi din aparatul propriu de la 709 la 600, prin desființarea a 109 posturi vacante. În paralel, numărul funcțiilor de conducere scade de la 80 la 48. De ce contează: reducerea cheltuielilor de personal devine obligație legală Executivul justifică reorganizarea prin nevoia de a grupa „mai coerent” competențele și de a eficientiza funcționarea instituției, dar și printr-un temei de reglementare: obligația de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal, prevăzută la art. 49 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 . Guvernul susține că funcționarea pe noua structură ar permite „o capacitate mai bună de finanțare a programelor pentru economie” și o reprezentare mai bună pe dosarele de afaceri europene și politici comerciale. Cum se schimbă organigrama Noua structură administrativă va fi organizată în opt direcții generale. Potrivit Guvernului, atribuțiile existente vor fi menținute integral, iar ministerul va prelua și atribuții suplimentare stabilite prin alte acte normative. Executivul afirmă că reorganizarea nu ar trebui să afecteze continuitatea activității și exercitarea atribuțiilor instituționale. Economiile estimate: 470.000 lei în 2026, 2,7 milioane lei anual din 2027 Guvernul estimează o economie de aproximativ 470.000 de lei în 2026, calculată proporțional cu lunile rămase după implementarea noii structuri. Din 2027, economia estimată este de aproximativ 2,7 milioane de lei anual, „în mod recurent”, conform estimărilor prezentate. Ce se întâmplă cu posturile ocupate Posturile de execuție ocupate în prezent vor fi preluate în noua structură, cu respectarea condițiilor și procedurilor din legislația în vigoare. Pentru funcțiile de conducere, Guvernul diferențiază între: funcțiile care se mențin fără modificări substanțiale ale atribuțiilor (rămân la titulari); funcțiile ale căror atribuții se modifică semnificativ sau care se desființează (se aplică procedurile și garanțiile din Codul administrativ ). În forma prezentată, reorganizarea reduce numărul maxim de posturi cu 109 (toate vacante) și numărul funcțiilor de conducere cu 32, de la 80 la 48. [...]
Kremlinul spune că nu a luat încă o decizie privind participarea lui Vladimir Putin la summitul G20 din decembrie, după invitația transmisă de președintele SUA, Donald Trump , potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei indică faptul că o eventuală întâlnire la nivel înalt rămâne, deocamdată, la stadiul de evaluare, într-un context geopolitic care continuă să apese asupra cooperării economice internaționale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că invitația va fi „analizată” și că „nu s-a luat încă nicio decizie”, subliniind că Moscova acordă „mare importanță” demersului. El a adăugat că este „prematur” să se discute despre subiectele unei eventuale întrevederi Trump–Putin înainte de o hotărâre oficială. Invitația a fost făcută publică de secretarul de stat american Marco Rubio, la scurt timp după o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Ce înseamnă pentru G20 și agenda economică Summitul G20 este programat la Miami, în Florida, în zilele de 14 și 15 decembrie, iar SUA dețin în acest an președinția rotativă a forumului, dedicat cooperării economice între principalele economii dezvoltate și emergente. În acest cadru, prezența sau absența liderului rus are o miză politică ce poate influența și climatul discuțiilor economice, în condițiile în care în G20 se regăsesc și state aliate ale Ucrainei, precum Franța, Germania și Regatul Unit. Contextul războiului și pozițiile publice În paralel, Serghei Lavrov a afirmat miercuri, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că Rusia „nu va face nicio pauză” în războiul declanșat de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani și jumătate. Peskov a reiterat poziția Rusiei că urmărește o „soluționare pașnică” a conflictului, dar nu un armistițiu temporar. De la revenirea la Casa Albă în ianuarie anul trecut, Donald Trump a încercat să medieze încetarea războiului din Ucraina, însă, potrivit informațiilor prezentate, fără progrese semnificative până acum. [...]
Guvernul a aprobat parametrii investiției pentru Autostrada Brașov–Făgăraș , iar următorul pas este lansarea licitației de execuție, cu un șantier preconizat să înceapă în 2027, potrivit Digi24 . Decizia contează în primul rând operațional: proiectul trece într-o etapă care permite contractarea lucrărilor, după ani de întârzieri în pregătire. Autostrada Brașov–Făgăraș are o valoare de 9,3 miliarde de lei, finanțată din fonduri europene prin Programul Transport și de la bugetul de stat. Traseul este estimat la 49,75 km, iar durata lucrărilor la 36 de luni. Ce urmează: licitația pentru execuție și calendarul de șantier Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), afirmă că „pasul următor este lansarea licitației pentru lucrările de construcție”, iar obiectivul este ca lucrările să înceapă în 2027. Într-o postare pe Facebook, el susține că proiectul ar trebui să iasă din faza de promisiuni și să intre efectiv în construcție. În același context, Cosma amintește că acordul de mediu a fost emis în luna iunie și că, de atunci, au fost accelerate procedurile de avizare din zona Ministerului Transporturilor. Date tehnice: noduri rutiere, structuri și facilități Conform informațiilor prezentate, pe traseu sunt prevăzute: trei noduri rutiere: Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte; 3 galerii acoperite de tip „cut and cover” (soluție constructivă în care structura este realizată în săpătură și apoi acoperită), cu aproximativ 800 de metri în total, care vor avea și rol de ecoducte; un spațiu de servicii și o parcare de scurtă durată; un Centru de Întreținere și Coordonare. Autostrada ar urma să lege Brașovul de Făgăraș, iar de acolo conexiunea de mare viteză către Sibiu și mai departe spre vest este „deja în construcție”, potrivit lui Cosma. Contextul întârzierilor: studiul de fezabilitate a depășit termenul inițial Secretarul de stat mai precizează că, deși contractul pentru completarea Studiului de Fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost semnat în august 2021, studiul — planificat inițial pentru 22 de luni — a avut nevoie de „peste 5 ani” pentru a ajunge în etapa actuală, conform declarațiilor sale. Guvernul susține că investiția ar urma să îmbunătățească conectivitatea națională și regională, să fluidizeze traficul, să crească siguranța rutieră și să reducă poluarea și timpii de transport. [...]
Propunerea SUA de armistițiu energetic și reluarea coridorului cerealier vizează reducerea presiunii pe piețele de energie și alimente , în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii și rezervelor de combustibil au alimentat scumpiri, potrivit Digi24 , care citează un interviu al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru Axios. Washingtonul ar insista asupra a trei măsuri „imediate” pentru dezamorsarea conflictului și reluarea dialogului diplomatic cu Rusia: încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, reluarea coridorului cerealier din Marea Neagră și organizarea unor discuții trilaterale SUA–Rusia–Ucraina. Zelenski afirmă că SUA văd negocierile trilaterale ca pas următor după primele două măsuri și a indicat Abu Dhabi drept posibilă gazdă. De ce contează: energie și cereale, două canale directe către prețuri În relatarea citată, prioritatea imediată a președintelui Donald Trump ar fi un acord care să oprească atacurile ucrainene asupra rezervelor ruse de motorină, atacuri care „au contribuit la creșterea drastică a prețurilor” în SUA și la nivel global. În acest context, un armistițiu energetic ar reduce riscul de noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, iar redeschiderea coridorului cerealier ar diminua incertitudinea din comerțul cu produse agricole. Ce spune Kievul și ce urmează pe canalul diplomatic Zelenski susține că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic și pentru negocieri trilaterale. „Suntem deschiși – oricărei țări, oricărui format”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi propus lui Trump și o întâlnire trilaterală la summitul G20, programat în decembrie la Miami, menționând că SUA l-ar fi invitat deja pe Vladimir Putin la eveniment. Totuși, Zelenski spune că se îndoiește de disponibilitatea liderului rus pentru negocieri și crede că acesta va „găsi un motiv” să evite o întâlnire. Context: acorduri anunțate, dar atacuri continuate Potrivit informațiilor prezentate, Trump a anunțat pe 14 septembrie că Rusia și Ucraina au convenit să nu mai atace instalațiile energetice ale celeilalte părți, însă ulterior atacurile ar fi continuat. Dmitri Peskov a calificat atunci declarația lui Trump drept „în general o idee foarte bună”, iar pe 24 septembrie a spus că „trebuie să tindem către pace, nu către un armistițiu temporar”. În plan diplomatic, Zelenski a discutat marți, la New York, cu Trump despre eforturile de a pune capăt războiului și despre un posibil armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că eforturile de reluare a negocierilor ar fi început în urmă cu trei săptămâni, odată cu o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, iar trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avut discuții la începutul lunii septembrie la Moscova și Kiev, în vederea pregătirii unui „pachet de pace” cerut de Trump. [...]
România va primi din 2027 capabilități anti-dronă și radare de joasă altitudine , cu livrări care pot dura până la doi ani și jumătate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că echipamentele sunt contractate cu finanțare prin programul SAFE , iar primele livrări ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor. Unghiul operațional al informației este că România rămâne, cel puțin pe termen scurt, dependentă de capacitățile existente pentru a gestiona riscurile generate de drone, în timp ce noile sisteme intră treptat în dotare pe un calendar întins. Calendarul de livrare și ce include pachetul Radu Miruță a afirmat că, în cadrul programului SAFE, România va contracta „capabilități anti-dronă” și „radare de joasă altitudine”, iar contractele deja încheiate prevăd termene de livrare de până la doi ani și jumătate. Concret, livrările ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor și să continue în intervalul menționat. În paralel, ministrul a spus că România își adaptează „la fiecare două săptămâni” soluțiile de luptă împotriva dronelor, folosind capacitățile disponibile în prezent. De ce nu a fost doborâtă drona care a intrat în spațiul aerian românesc Ministrul interimar al Apărării a explicat că drona a fost monitorizată pe radarele MApN înainte de a intra în spațiul aerian românesc, venind dinspre Ucraina, și că a rămas timp de patru minute în spațiul aerian național. Potrivit lui, pentru doborârea ei ar fi fost necesară îndeplinirea simultană a mai multor condiții, care „în cele patru minute” nu au fost întrunite pentru a putea fi doborâtă „în siguranță”. „Pentru ca ea să fie doborâtă trebuie să se îndeplinească simultan mai multe condiţii, condiţii care în cele patru minute nu au fost îndeplinite pentru a putea fi doborâtă în siguranţă.” Context: alerte RO-Alert și zonele vizate În aceeași zi, o dronă a intrat în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar autoritățile au emis mesaj RO-Alert pentru județele Suceava și Botoșani. Ulterior, MApN a anunțat că drona s-a prăbușit în apropierea localității Solca (județul Suceava). Separat, au fost detectate drone în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, situație în care a fost emis RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. [...]
