Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Transporturilor pregătește un ordin care schimbă modul de lucru în Portul Constanța, prin programarea transporturilor de cereale în funcție de navele care urmează să fie încărcate și de capacitatea acestora, cu scopul de a reduce blocajele logistice reclamate de fermieri, potrivit Digi24.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, susține că problemele semnalate în lanțul de transport către port nu sunt cauzate de lipsa capacității feroviare, ci de „programarea și coordonarea necorespunzătoare a operațiunilor”. Măsura ar urma să fie introdusă prin ordin de ministru.
Conform explicațiilor ministrului, administrația portului știe din timp ce nave intră la încărcare și ce capacitate are fiecare. Aceste informații ar urma să fie transmise către operatorii feroviari și rutieri, care vor avea la dispoziție „câteva zile” pentru a programa transporturile de cereale destinate fiecărei nave.
În esență, fluxul ar urma să fie coordonat „pe lanț”, astfel încât trenurile și camioanele să ajungă în port corelat cu încărcarea efectivă a navelor, nu să aștepte în triaje și parcări.
Miruță afirmă că, prin această schimbare, vagoanele și camioanele nu ar mai sta încărcate perioade lungi, ajungând să funcționeze ca „depozite de cereale mobile”. Totodată, ministrul indică o serie de efecte urmărite:
În mesajul său, ministrul reia ideea că „există loc pentru mai multe trenuri”, iar blocajul ar fi, în principal, unul de coordonare, nu de infrastructură.
Anunțul vine după ce fermierii au reclamat dificultăți logistice care întârzie transportul și exportul cerealelor prin Portul Constanța.
Separat, vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a anunțat modificarea ordinului privind regimul de acceptare a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc portul maritim, schimbare care urmărește fluidizarea exportului cerealelor și reducerea timpilor de așteptare pentru trenuri și camioane.
Recomandate
Parlamentul Lituaniei a făcut primul pas pentru eliminarea interdicției constituționale privind armele nucleare , o schimbare cu miză de reglementare și securitate care ar putea modifica, în timp, cadrul legal în care statul baltic își definește opțiunile de apărare, potrivit Digi24 . Marți, 106 deputați din totalul de 141 au votat în favoarea modificării propuse, în primul dintre cele două voturi necesare pentru amendarea Constituției. Reforma are nevoie de o majoritate de două treimi în două runde pentru a intra în vigoare, iar al doilea vot este programat pentru 12 ianuarie 2027. Ce se schimbă, concret, în legislație Demersul urmărește eliminarea unor interdicții introduse în urmă cu peste trei decenii, după separarea Lituaniei de Uniunea Sovietică. Președintele Gitanas Nauseda a spus încă din iulie că partidele politice au convenit asupra unui plan de ridicare a interdicției, pe fondul reevaluării calculelor de securitate în regiune, în contextul Rusiei. Care este impactul imediat și ce limite rămân Nauseda a precizat că nu există planuri imediate de stocare a armelor nucleare în Lituania, însă eliminarea prevederii ar lăsa țării posibilitatea de a acționa dacă situația de securitate s-ar schimba. În același timp, Lituania ar urma să rămână parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un „program realist” și pe continuitatea reformelor OCDE ca bază pentru negocierile politice de formare a Guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea discuțiilor cu partidele și pune accent pe consens și pe politici publice construite „pe baza datelor” – o abordare cu implicații directe pentru predictibilitatea deciziilor economice și administrative. Niculescu face o paralelă între procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și negocierile pentru noul Executiv, spunând că speră să găsească „aceeași deschidere” în formarea Guvernului ca în negocierile legate de OCDE. „Am învățat în acești ani un lucru important: reformele bune se fac pe baza datelor, a realității din teren și a altor experiențe de succes. Și se fac pentru oameni.” De ce contează: semnal de continuitate pe reforme și criterii „măsurabile” În mesajul publicat pe rețelele sociale, premierul desemnat afirmă că, în ultimii patru ani, a coordonat procesul de aderare la OCDE, pe care îl descrie drept „o radiografie extraordinară a statului român”, inclusiv a economiei, administrației, educației, sănătății, companiilor de stat, pieței muncii și fiscalității. El susține că procesul de aderare „a însemnat deja peste 100 de reforme pentru România” și spune că își dorește ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare, nu „pentru că o recomandă OCDE”, ci pentru că ar fi „idei bune pentru România”, evaluate și testate în economii performante. Miza negocierilor: consens politic în jurul unui „program realist” Niculescu indică drept precedent util consensul politic obținut în jurul obiectivului OCDE, despre care spune că „a contat enorm”, în condițiile în care partidele au susținut împreună un obiectiv național „dincolo de diferențele firești dintre ele”. În același registru, premierul desemnat afirmă că își dorește o deschidere similară și în negocierile pentru Guvern, „în jurul unui program realist, construit pornind de la ceea ce ne unește”, adăugând că este „deschis la discuții” și că „respectă ideile bune, indiferent de unde vin”. [...]
PSD condiționează susținerea viitorului guvern de „clarificări” și garanții , ceea ce poate prelungi negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Rareș Hopincă , liderul PSD Sector 2, spune că partidul va analiza desemnarea noului premier și va decide dacă susține Executivul, insistând că în interiorul PSD nu există „nicio ruptură”, chiar dacă există opinii diferite. Hopincă afirmă că „așteptarea legitimă” în partid era ca președintele PSD să fie desemnat prim-ministru, însă faptul că nominalizarea a mers în altă direcție nu ar trebui interpretat ca o fragmentare internă. „Așteptarea legitimă era să fie desemnat președintele Partidului Social Democrat .” „Nu există o ruptură în PSD.” Ce vrea PSD înainte să decidă susținerea guvernului Social-democratul susține că PSD are nevoie de clarificări înainte de a lua o decizie și că poziția finală va rezulta din discuțiile interne și din negocierile politice. În acest cadru, partidul ar urmări să obțină garanții privind măsurile pe care viitorul guvern intenționează să le adopte. În același timp, Hopincă indică drept prioritate formarea cât mai rapidă a unui guvern, invocând „contextul politic și economic actual”, fără a detalia în material ce măsuri sau condiții concrete ar fi puse pe masă. De ce contează: majoritatea parlamentară și stabilitatea politică Miza deciziei PSD este una de aritmetică parlamentară: susținerea sau neasumarea susținerii viitorului Executiv influențează direct formarea majorității și, implicit, stabilitatea politică. În lipsa unei poziții rapide, negocierile se pot prelungi, iar calendarul pentru învestirea guvernului poate rămâne incert. Potrivit aceleiași surse, social-democrații urmează să analizeze situația și să stabilească poziția partidului față de premierul desemnat și față de viitoarea structură guvernamentală. [...]
PNL condiționează votul de învestitură de program și echipa de miniștri , iar mesajul transmis este că sprijinul pentru premierul desemnat Luca Niculescu va depinde de măsuri concrete, inclusiv pe zona de deficit bugetar, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) a spus că liberalii așteaptă ca Niculescu să prezinte programul de guvernare și lista de miniștri înainte ca partidul să decidă dacă votează în Parlament. Ea a insistat că „votul de învestitură nu se dă unui om, ci se dă unui guvern și unui program de guvernare”. Ce cere PNL înainte de un vot Gheorghiu a indicat că PNL va analiza propunerile și va lua o decizie în Biroul Politic, fără „vot în alb” și fără poziționări bazate pe „zvonuri”. În declarațiile citate, ea a punctat două repere: continuarea reformelor; menținerea deficitului „sub control”. Totodată, întrebată dacă PNL ar vota un guvern condus de Luca Niculescu în care să fie și miniștri PSD, vicepremierul interimar a evitat un răspuns direct, reiterând că decizia depinde de program și de echipă. Context: desemnarea și calculele de majoritate Oana Gheorghiu a afirmat că nu a fost surprinsă de desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan , susținând că numele lui Luca Niculescu fusese vehiculat alături de alte „patru-cinci” variante, inclusiv un independent. În același timp, ea a subliniat că, pentru a evalua dacă viitorul guvern poate rezolva criza politică, nu e suficientă nominalizarea premierului, ci trebuie văzut și cum se poziționează PSD și celelalte partide, pentru a exista o majoritate de voturi la învestitură. Reacția la discuțiile despre suspendarea președintelui Referitor la inițiativa liderului AUR, George Simion, de a strânge semnături pentru suspendarea președintelui, Gheorghiu a spus că nu vede demersul ca fiind „necesar”, „fundamentat” sau „util” și a apreciat că România „nu are nevoie de încă o criză”. În acest context, vicepremierul interimar a legat urgența formării unui guvern cu puteri depline de situația fiscală, afirmând că deficitul trebuie ținut sub control și că este nevoie de continuarea reformelor și de reducerea deficitului. [...]
Bruxellesul avertizează că atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul pentru transport și comerț , după ce trei nave au fost lovite în apele teritoriale ale României și Bulgariei, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat atacurile drept „inacceptabile” și a transmis că situația „devine din ce în ce mai îngrijorătoare”, subliniind că navele comerciale și „echipajele nevinovate” sunt ținta unor lovituri, iar pe mare s-au înregistrat deja pierderi de vieți omenești. Ce s-a întâmplat în ultimele două zile Conform declarațiilor citate, incidentele s-au succedat rapid: luni și marți, trei nave comerciale au fost lovite de drone în apele teritoriale ale României și Bulgariei; marți, două nave comerciale au fost lovite în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră; cu o zi înainte, o navă turcă ce transporta cereale ucrainene ar fi fost lovită și scufundată în largul coastelor României. Von der Leyen a precizat că „circumstanțele exacte” ale incidentelor sunt încă în curs de stabilire. Mesajul Comisiei Europene și implicația pentru flancul estic În mesajul public, șefa Comisiei Europene a insistat că atacurile asupra navelor civile nu pot fi acceptate și a transmis „solidaritatea deplină” cu România și Bulgaria, state membre UE de pe flancul estic. Din perspectiva mediului economic, escaladarea riscurilor de securitate în Marea Neagră lovește direct într-un coridor maritim folosit de transportul comercial, inclusiv pentru mărfuri agricole, ceea ce poate amplifica incertitudinea pentru operatori și asigurători, chiar dacă, în acest moment, publicația nu indică măsuri concrete anunțate la nivel european. [...]
Israel a ridicat nivelul de alertă al armatei înainte de 7 octombrie, semnalând riscul unei noi escaladări militare în Gaza , potrivit Digi24 . Măsura este însoțită de un avertisment public al ministrului israelian al Apărării, Israel Katz , care susține că Hamas ar pregăti atacuri împotriva forțelor israeliene. În comunicatul citat, Katz afirmă că, dacă militari israelieni vor fi răniți sau uciși, „Hamas și populația din Gaza” vor plăti un „preț greu”, „într-o măsură disproporționată”. Declarația este legată explicit de informații invocate de biroul ministrului privind „intențiile Hamas” de a desfășura atacuri și „operațiuni teroriste” în ziua aniversării. De ce contează: risc operațional de intensificare a conflictului Trecerea armatei israeliene la „alertă maximă” indică o pregătire pentru incidente în teren și, implicit, o probabilitate mai mare de reacții militare rapide în Gaza. În același timp, avertismentul privind un răspuns „disproporționat” sugerează că orice atac asupra militarilor ar putea declanșa o nouă rundă de lovituri, cu efecte directe asupra situației de securitate și a populației civile. Contextul: bilanțuri și evoluții după 7 octombrie 2023 Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost „cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului”, cu 1.221 de morți, potrivit unui bilanț AFP bazat pe cifre oficiale israeliene. Tot atunci, 251 de persoane au fost răpite și duse în Gaza, iar 44 dintre ostatici erau deja morți, conform acelorași date. Ca răspuns, ofensiva israeliană a lăsat „cea mai mare parte a Fâșiei Gaza în ruine”, iar Ministerul Sănătății din Gaza (aflat sub autoritatea Hamas) a raportat peste 74.200 de morți. Digi24 notează că ONU consideră aceste cifre „fiabile”. De la declararea încetării focului în octombrie anul trecut, ministerul din Gaza susține că au fost ucise peste 1.440 de persoane, pe fondul continuării operațiunilor și atacurilor. Mesajul politic: „Hamas nu va mai guverna în Gaza” Cu o zi înainte de aniversare, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, la o ceremonie oficială, că „Hamas nu va mai guverna în Gaza” și a spus că Israelul va continua să îi vizeze pe cei implicați în atacul din 7 octombrie sau în deținerea ostaticilor. În acest cadru, avertismentul ministrului Apărării și ridicarea nivelului de alertă conturează un scenariu de tensiune ridicată în jurul datei de 7 octombrie, pe fondul temerilor israeliene privind posibile noi atacuri. [...]
