Știri
Știri din categoria Diverse
Deschiderea a până la 100 km noi pe A3 în 2026 poate lega mai coerent Ardealul de coridoarele spre Sibiu și Deva, reducând timpii de transport și crescând predictibilitatea pentru logistică și navetă, potrivit Digi24, care îl citează pe ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță.
Ministrul a spus că, în acest an, șoferii „ar urma” să poată circula „în regim de autostradă” dinspre Sălaj până la Sibiu sau până la Deva, în contextul deschiderii circulației pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului.
Pe Autostrada Transilvaniei (A3) a fost dat în folosință un nou lot de 12,24 km pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului, investiție finanțată prin Programul Transport 2021–2027, conform informațiilor preluate de Digi24.
Radu Miruță a mai afirmat că în 2026 se va da în circulație „cel mai mare număr” de kilometri de pe A3, „până la 100 de kilometri”, menționând că ar urma să fie deschiși și „ceilalți kilometri” de la Zimbor spre Nădășelu, după discuții cu conducerea CNAIR și cu reprezentanții constructorului.
Miza, dincolo de numărul de kilometri, este continuitatea: un traseu mai lung parcurs pe autostradă înseamnă costuri operaționale mai mici pentru transportatori (timp, consum, uzură) și o mai bună conectare între zonele industriale și coridoarele rutiere majore din Transilvania.
Ministrul a pus avansul și pe seama finanțării europene și a susținut că România are încă puțini kilometri de autostradă, dar că fiecare segment nou dat în circulație crește atât siguranța rutieră, cât și șansele de dezvoltare economică.
Declarațiile sunt formulate la nivel de intenție și calendar („în acest an”, „ar urma”), fără un grafic detaliat pe loturi în materialul citat. Pentru mediul de afaceri, elementul cheie de urmărit rămâne dacă deschiderile anunțate se concretizează integral și dacă se obține, efectiv, o legătură funcțională mai lungă pe A3 dinspre Sălaj spre nodurile care duc către Sibiu sau Deva.
Recomandate
Ineficiența companiilor de stat din transporturi produce pierderi și costuri „enorme” , susține Cătălin Drulă , ministrul propus de USR la Transporturi în guvernul Siegfried Mureșan, care a primit aviz negativ la audierile din Parlament, potrivit Digi24 . Drulă a declarat că audierea miniștrilor ar trebui să fie „o dezbatere reală”, în care să se vadă profilul candidatului, și a spus că prioritatea sa ar fi ca ministerul să ofere „servicii bune pentru cetățean la un preț corect”. În sprijinul criticilor privind performanța companiilor din subordine, el a invocat exemple de productivitate și pierderi: Metrorex ar avea „de trei ori mai puțini călători per angajat” decât un metrou comparabil din Europa (a dat exemplul Madridului), iar CFR Călători ar funcționa într-un regim de subvenții pentru fiecare tren care circulă pe rețea, în contextul obligațiilor de serviciu public. În același registru, Drulă a menționat pierderi de „500” și „300 de milioane” (fără a detalia în material moneda sau perioada pentru aceste valori). Pentru TAROM, Drulă a afirmat că operatorul a înregistrat o pierdere pe primele patru luni ale anului „egală cu ultima tranșă de ajutor de stat”, indicând o valoare de „65 de milioane, aproximativ, pe ianuarie-aprilie”, în perioada în care, potrivit declarației sale, la Transporturi era „ministrul PSD”. Acuzații de „capturare” și blocaje în guvernanța corporativă Drulă a acuzat că „costuri enorme se duc în aparate de partid” și a vorbit despre „oligarhii care au capturat aceste companii”. În același timp, a criticat modul în care sunt folosite regulile de guvernanță corporativă (mandate de patru ani), despre care a spus că îi fac pe unii manageri „inamovibili”. El a dat ca exemplu un litigiu legat de CNAIR , afirmând că reprezentanții companiei ar fi dat în judecată pe ministrul Miruță, pe fondul selecției pentru viitorul Consiliu de Administrație, și a menționat că dosarul se află la Curtea de Apel București. În concluzie, Drulă a susținut că România a ajuns „într-o situație nefirească, în care porți întregi din statul român sunt capturate”, adăugând că acest lucru s-ar vedea și în transporturi, iar „datoria” unui politician într-o astfel de funcție ar fi „să recupereze acest stat” și să îl facă să funcționeze „în interesul cetățeanului”. [...]
USR și PNL își lasă deschisă opțiunea unei sesizări la CCR, dar decizia e amânată până după deznodământul din Parlament privind Guvernul Mureșan, potrivit Digi24 . Radu Miruță , propus ministru al Apărării, a transmis că un astfel de pas ar urma să fie discutat în conducerile celor două partide, pe fondul amenințării PNL că va apela la Curtea Constituțională dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Miza este una de reglementare și procedură constituțională: liberalii spun că sunt pregătiți să sesizeze CCR dacă Guvernul condus de Siegfried Mureșan este respins în Parlament, iar președintele nu convoacă anticipate. În acest scenariu, conflictul s-ar muta din zona negocierilor politice în cea a interpretării Constituției. Miruță a indicat că, în acest moment, accentul este pus pe etapa audierilor și pe procesul de validare politică a cabinetului, nu pe escaladarea disputei. În același timp, el a susținut că „oamenii s-au săturat de gălăgia asta politică” și a legat performanța electorală de activitatea la guvernare, afirmând că USR ar urma să primească voturi „proporțional cu cât a muncit și a demonstrat în acest guvern”. Ce spune Miruță despre anticipate și calculele partidelor În declarațiile sale, Miruță a descris anticipatele ca pe un instrument folosit în funcție de interesul politic al fiecărui partid. El a dat exemplul PSD, despre care a afirmat că, dacă ar sta „foarte bine în sondaje”, ar împinge spre alegeri anticipate, în timp ce acum ar fi la „înjumătatea voturilor” obținute cu doi ani în urmă, „pe datele noastre” (fără alte detalii în material despre aceste date). Totodată, Miruță a spus că, dacă partidele nu mai găsesc o soluție politică printr-un „compromis necompromițător”, varianta ar fi întoarcerea „în fața oamenilor”. El a punctat însă că decizia de a ajunge la anticipate depinde de președinte, în ipoteza în care „al doilea guvern” ar pica în Parlament. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă nu sunt convocate anticipate Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat că partidul este pregătit să depună o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. Muraru a argumentat că, atunci când Parlamentul nu mai poate da României un guvern, soluția democratică este „întoarcerea la popor”, nu căutarea „la nesfârșit” a unor formule politice. În lipsa unei decizii anunțate oficial de USR-PNL privind sesizarea CCR, următorul reper rămâne votul din Parlament și reacția președintelui în cazul unui nou eșec de învestire. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Kremlinul transmite un semnal de „dezgheț” diplomatic, dar fără concesii , după prima întâlnire directă, de la începutul războiului din Ucraina, dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și omologul său german, Johann Wadephul, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept pozitiv „simplul fapt” că întâlnirea a avut loc, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York. În același timp, el a precizat că organizarea discuției nu înseamnă că Berlinul și-a schimbat poziția față de Moscova. Peskov a făcut trimitere la declarațiile lui Lavrov după reuniune, potrivit cărora ministrul rus „nu a auzit nimic nou”. Totuși, Kremlinul insistă că „dialogul este mai bun decât lipsa comunicării”. Întâlnirea Lavrov–Wadephul a avut loc sâmbătă, în fața presei cei doi strângându-și mâinile înaintea unei întrevederi cu ușile închise. Discuția a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă. În plan politic, contactul vine pe fondul unei escaladări verbale recente: Lavrov a acuzat Germania, cu trei săptămâni înainte, că ar fi declanșat un „război adevărat” împotriva Rusiei, în contextul reacției Berlinului la presupusa implicare a Moscovei într-un incident cu dronă pe aeroportul din Leipzig. De cealaltă parte, Johann Wadephul a cerut public Rusiei să revină la negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, într-o intervenție la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, după întâlnirea cu Lavrov. Ultima întrevedere a șefului diplomației ruse cu un omolog german avusese loc pe 18 ianuarie 2022, la Moscova, cu Annalena Baerbock, cu mai mult de o lună înainte de declanșarea campaniei militare ruse în Ucraina. [...]
Iranul încearcă să taie din fașă o escaladare diplomatică după incidentul de la baza RAF Fairford , respingând public orice legătură cu arestările făcute în zonă, potrivit Digi24 . Ambasada Iranului la Londra a transmis, într-o declarație publicată pe X, că „respinge categoric și condamnă cu fermitate” încercările de a asocia Teheranul cu cazul celor cinci cetățeni britanici arestați în weekend în apropierea bazei aeriene britanice. Reprezentanța diplomatică a susținut că astfel de speculații ar alimenta „propaganda iranofobă” în Marea Britanie. În același timp, poliția britanică nu a stabilit nicio legătură între Iran și arestări, iar ancheta este derulată de Unitatea de Combatere a Terorismului . Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii nu au stabilit încă dacă incidentul ar fi fost susținut de un stat, fiind luate în calcul piste care includ o posibilă legătură cu Iranul, Rusia sau grupuri militante nesusținute de state. Ce se știe despre incident și măsurile luate Luni, poliția avea în custodie cinci bărbați și examina obiecte suspectate a fi explozivi, găsite în apropierea bazei aeriene operate de SUA în Anglia. Cei cinci au fost reținuți inițial sub suspiciunea unor infracțiuni legate de materiale explozibile, iar ulterior au fost arestați și sub suspiciunea de pregătire a unui act de terorism. Autoritățile au precizat că suspecții sunt cetățeni britanici din Londra, cu vârste între 20 și 30 de ani, iar numele lor nu au fost făcute publice. Ei pot fi ținuți în arest preventiv până la 14 zile, după care trebuie fie puși sub acuzare, fie eliberați. Duminică, locuitorii din 85 de locuințe din satul Whelford, aflat în apropierea bazei, au fost evacuați. Experți militari în dezamorsarea bombelor au folosit un robot pentru a examina trei autoutilitare albe, iar până luni dimineață sătenii nu se puteau întoarce acasă, iar autoutilitarele nu fuseseră încă îndepărtate. De ce contează: presiune pe relația Londra–Teheran, înainte de concluziile anchetei Reacția ambasadei indică o miză de politică externă: evitarea ca o investigație antiteroristă aflată în desfășurare să fie interpretată prematur ca un incident „comandat din străinătate”, cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile dintre Marea Britanie și Iran. Contextul este amplificat de rolul bazei RAF Fairford, descrisă ca găzduind bombardiere americane care efectuează misiuni împotriva Iranului, și de faptul că baza a fost ținta unor proteste ale activiștilor anti-război. În acest stadiu, ancheta nu a stabilit o legătură cu Iranul, iar concluziile depind de rezultatele investigației aflate în curs. [...]
