Știri
Știri din categoria Diverse
Incidentul cu nava GAS LISBON readuce în prim-plan presiunea pentru investiții și reacție rapidă în apărare, pe fondul riscurilor de securitate din proximitatea României, potrivit Digi24. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că episodul din Marea Neagră este „încă un avertisment” că războiul de la graniță „nu este o temă de dezbatere politică, ci o realitate” care obligă statul să fie pregătit.
Într-o postare pe Facebook, Miruță susține că, în acest context, „investițiile în înzestrarea și organizarea Armatei Române nu sunt un moft și nici o opțiune, ci o obligație față de siguranța cetățenilor”. El acuză, totodată, existența unor „campanii de dezinformare și fake news” care ar încerca să minimalizeze riscurile sau să schimbe responsabilitatea pentru conflict.
Ministrul interimar afirmă că Autoritatea Navală Română, prin MRCC Constanța, împreună cu ARSVOM și alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, au coordonat operațiunea de căutare și salvare după incendiul de la bordul navei.
„Misiunea s-a încheiat cu succes: toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar persoanele rănite au fost transportate în siguranță pentru îngrijiri medicale.”
Miruță își leagă mesajul de ideea că securitatea nu se construiește „prin sloganuri și teorii conspiraționiste”, ci prin personal pregătit, instituții funcționale, investiții și capacitatea de reacție rapidă.
Nava comercială GAS LISBON, un tanc de tip LPG (transport de gaze petroliere lichefiate) sub pavilion liberian, se afla la aproximativ 20 de mile marine de localitatea Sfântu Gheorghe (aprox. 37 km) când a suferit avarii majore și a izbucnit un incendiu la bord.
Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă această informație este prezentată în articol ca declarație a sindicatului, fără o confirmare independentă în același material.
Vasul plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane; trei marinari au fost răniți și transportați la Spitalul Județean Tulcea. Pentru context, incidentul este detaliat separat de Digi24, în materialul despre nava GAS LISBON.
Recomandate
Mesajul Ursulei von der Leyen pune România în prim-planul răspunsului operațional la riscurile din Marea Neagră , după ce o navă civilă a fost lovită în apropiere de Constanța, iar echipele de salvare au intervenit pentru căutarea celor dispăruți, potrivit Digi24 . Șefa Comisiei Europene spune că este „profund îngrijorată” de „încă o escaladare a tensiunilor din partea Rusiei în Marea Neagră” și afirmă că o navă civilă, cu echipaj ucrainean și azer, a fost lovită în largul coastelor României. În mesajul citat de Digi24, von der Leyen califică atacurile drept „nesăbuite”, susținând că „vizează vieți nevinovate” și „încalcă în mod flagrant dreptul internațional”. Ea transmite condoleanțe familiei unui marinar care „și-a pierdut viața” și menționează că trei membri ai echipajului sunt încă dispăruți. „Le adresez mulțumirile mele echipelor de salvare care lucrează fără încetare pentru a-i găsi.” De ce contează: presiune operațională și de securitate pe ruta Mării Negre Mulțumirile transmise public de președinta Comisiei Europene indică faptul că intervenția de căutare și salvare din apropierea Constanței a devenit parte a tabloului mai larg de securitate maritimă din regiune, într-un context în care incidentele din Marea Neagră pot afecta traficul civil și percepția de risc pentru operatori. Digi24 nu oferă în acest material detalii suplimentare despre evoluția operațiunilor de salvare sau despre starea navei după incident. [...]
Atacul cu drone asupra unei nave comerciale în apropiere de Constanța reaprinde riscul de securitate pentru navigația din Marea Neagră , iar Guvernul spune că va continua coordonarea cu aliații NATO și cu Bulgaria și Turcia pentru menținerea libertății de navigație, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu a transmis că atacul „este inacceptabil” și l-a descris ca pe „o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și, în mod specific, a libertății de navigație. Incidentul a avut loc „din nou” în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale României, și a dus la scufundarea unei nave comerciale și la moartea unui marinar, la 13 mile marine de Constanța (aprox. 24 km). În mesajul publicat pe Facebook, premierul a pus evenimentul pe seama „escaladării de către Rusia” și a precizat că s-a aflat „în contact permanent” cu autoritățile responsabile, iar eforturile acestora s-au concentrat pe salvarea de vieți omenești și pe siguranța marinarilor. Ce urmează, din perspectiva autorităților Niculescu afirmă că România va continua demersurile împreună cu aliații și coordonarea regională pentru a reduce riscurile la adresa traficului maritim: coordonare cu aliații NATO; coordonare cu Bulgaria și Turcia, cu obiectivul declarat de a asigura libertatea de navigație și securitatea maritimă; „dotări suplimentare” pentru România, care ar urma să vină „în urma demersurilor României la nivel aliat NATO”, fără alte detalii în acest stadiu. De ce contează Mesajul Guvernului indică faptul că incidentul este tratat nu doar ca un episod izolat, ci ca o problemă de securitate maritimă cu implicații directe pentru libertatea de navigație în Marea Neagră, într-o zonă apropiată de Constanța, un punct cheie pentru rutele comerciale și logistice ale României. [...]
PSD anunță că va încerca să blocheze impozitarea locuințelor la valoarea de piață din 2027 , o schimbare asumată de Guvernul Bolojan și care, potrivit partidului, ar putea duce la majorări ale taxelor „de până la 27 de ori” față de nivelul actual, relatează Digi24 . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra costurilor pentru proprietari: social-democrații resping trecerea la un sistem de impozitare calculat în funcție de valoarea de piață a locuinței, programat pentru 1 ianuarie 2027. PSD susține că primele decizii promovate de miniștrii săi vor viza „oprirea politicilor de austeritate” atribuite guvernării precedente. În comunicatul citat de Digi24, PSD leagă această reformă de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și afirmă că impozitarea la valoarea de piață ar fi fost stabilită în 2021, în perioada guvernării PNL-USR, fără consultarea prealabilă a Parlamentului. „PSD nu-i va amăgi pe români că vor primi case de 35.000 de euro, dar nici nu-i va pedepsi cu impozite de 27 ori mai mari pe casele în care locuiesc.” Ce spune PSD că va urmări Partidul afirmă că va încerca să oprească măsura și își justifică poziția prin protejarea persoanelor cu venituri mici și medii, respectiv a clasei de mijloc. În același timp, PSD susține că România trebuie să își respecte angajamentele față de Uniunea Europeană, dar „modalitățile de implementare” ar trebui calibrate astfel încât să nu crească povara fiscală pentru cei care locuiesc în propriile locuințe. Ce lipsește, deocamdată Potrivit aceleiași surse, PSD nu a prezentat încă: o variantă alternativă de calcul a impozitelor pe locuințe; o propunere legislativă concretă care să modifice sau să înlocuiască măsura prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar ce soluție ar propune PSD în locul impozitării la valoarea de piață și cum ar arăta, practic, un compromis între angajamentele din PNRR și obiectivul declarat de a evita creșteri semnificative ale taxelor pentru proprietari. [...]
O nouă dronă căzută lângă o locuință ridică presiunea pe securitatea aeriană a Republicii Moldova , după ce un aparat a fost găsit la sol în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la circa 100 de metri de o casă, potrivit Digi24 . Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii. Până la acest moment nu au fost raportate victime, iar zona a fost încercuită, cu polițiști care asigură securitatea localnicilor, conform informațiilor transmise de TVRMoldova. La locul incidentului urmează să ajungă specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției , care vor examina drona și vor stabili circumstanțele în care a ajuns la sol. Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să nu se apropie de aparatele de zbor căzute, să nu le atingă și să nu manipuleze fragmente sau alte obiecte suspecte, recomandând păstrarea distanței până la finalizarea verificărilor. Potrivit Ministerului Apărării al Republicii Moldova , de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 63 de incidente de încălcare a spațiului aerian, dintre care 15 în luna octombrie. Din 2022 până în prezent, numărul total al incidentelor consemnate a ajuns la 100. [...]
Refuzul lui Ilie Bolojan de a aproba o cheltuială de 200.000 de euro (aprox. 1 milion de lei) cerută de ANCOM pentru o deplasare readuce în discuție controlul asupra bugetelor și cheltuielilor de protocol ale autorităților autonome, într-un context în care astfel de instituții gestionează sume publice cu o autonomie ridicată, potrivit Digi24 . Fostul premier a spus, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în ultima ședință de guvern a cabinetului său ar fi apărut „peste noapte” pe ordinea de zi un proiect care viza cheltuieli de protocol pentru o deplasare în țările arabe. Bolojan afirmă că nu a aprobat măsura. Publicația notează că a solicitat o reacție din partea ANCOM, însă până la momentul difuzării știrii instituția nu a transmis un răspuns. Interviul integral cu Ilie Bolojan urmează să fie difuzat în aceeași zi, de la ora 21:00. Ce spune Bolojan că a făcut în ședința de guvern Conform relatării, Bolojan susține că a observat proiectul pe ordinea de zi fără să fi fost informat în prealabil și că, după ce a verificat conținutul, a decis să nu îl aprobe. În varianta relatată de HotNews, care citează declarațiile lui Bolojan pentru Digi24, fostul premier a afirmat că a scos proiectul de pe ordinea de zi și că ulterior ar fi fost criticat public de un vicepreședinte al ANCOM pentru refuz. De ce contează: precedent pentru cheltuieli de protocol la autorități autonome Miza nu este doar suma invocată, ci mecanismul: cheltuieli de protocol propuse de o autoritate autonomă și introduse pe agenda Guvernului fără o informare prealabilă, în versiunea prezentată de Bolojan. Episodul ridică întrebări despre filtrul de oportunitate și transparență pentru astfel de cheltuieli și despre cât de ușor pot reveni în discuție odată cu schimbarea executivului. Bolojan a sugerat, potrivit HotNews, că un nou guvern ar putea repune cheltuiala în analiză, fără ca în materialul Digi24 să existe, deocamdată, o confirmare din partea ANCOM. [...]
Guvernul vrea să evite întârzieri la banii din PNRR , pe fondul unui calendar strâns în noiembrie pentru cererea de plată 6 și al unor clarificări încă deschise la cererea 5, potrivit Digi24 . Premierul Luca Niculescu le-a cerut ministerelor să urgenteze măsurile necesare pentru încasarea ultimelor fonduri, într-o ședință de lucru la Palatul Victoria. Miza este una operațională: România trebuie să închidă rapid probleme tehnice și legislative care pot întârzia accesarea banilor, în condițiile în care serviciile Comisiei Europene ar urma să finalizeze evaluarea cererii de plată nr. 6 pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este programată pentru 20 noiembrie. Calendarul din noiembrie și blocajele rămase Pentru cererea de plată nr. 5, discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă pentru cinci „ținte și jaloane” (obiective și etape asumate) care nu au fost încă clarificate. Guvernul spune că urmărește soluționarea lor cât mai rapidă, astfel încât România să poată primi fondurile aferente. În ședința de la Guvern au fost analizate și riscurile care pot produce întârzieri, inclusiv din zona de legislație și documentație. Ce li se cere ministerelor: răspunsuri mai rapide și documente verificate Executivul cere ministerelor să răspundă mai repede solicitărilor Comisiei Europene și să trimită documente complete și verificate, pentru a evita blocaje în evaluare. O atenție specială urmează să fie acordată proiectelor care trebuie să demonstreze respectarea cerințelor de protecție a mediului și a standardelor de eficiență energetică. Guvernul mai vrea să evite modificări legislative care ar putea pune în pericol reformele deja asumate prin PNRR, dar pregătește schimbări pentru prelungirea termenului în care ministerele pot efectua plăți către beneficiarii proiectelor, cu scopul de a crește volumul fondurilor utilizate. O altă măsură vizează menținerea echipelor care gestionează PNRR în ministere și suplimentarea personalului acolo unde este necesar, pentru ca procedurile de închidere a programului să nu fie blocate. Mesajul premierului și discuțiile cu Comisia Europeană În declarația citată, premierul a legat direct absorbția PNRR de investiții și de nevoia economiei de finanțare europeană: „Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR.” În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu urmează să aibă discuții cu responsabilii Comisiei Europene, dedicate finalizării procedurilor și clarificării problemelor rămase în cadrul PNRR. [...]
