AUR cere reorientarea cheltuielilor de apărare după două doborâri de drone și susține că apelul repetat la NATO nu rezolvă problema, pe fondul incidentelor din spațiul aerian românesc, potrivit Digi24.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, afirmă că astfel de „accidente” „se vor intensifica” și pune accentul pe decizia politică privind dotarea Armatei, nu pe capacitatea militarilor de a interveni. În declarația citată, el întreabă de ce „miliarde de euro împrumutate” ar fi direcționate către zone care nu sunt „stringente”, în timp ce incidentele cu drone ar scoate la vedere „găurile din sistem”.

NATO: Articolul 5 versus obligația de a-ți construi capacitatea de apărare

Dungaciu critică „invocarea de fiecare dată a NATO”, pe care o numește „ridicolă”, argumentând că Alianța „nu poate intra într-un război” la fiecare incident de acest tip. El face distincția între Articolul 5 (apărare colectivă, invocat politic) și Articolul 3, care se referă la obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de a rezista unui atac armat.

„Invocarea de fiecare dată a NATO este ridicolă: NATO nu poate intra într-un război de fiecare dată când se petrec aceste incidente.”

În același context, liderul AUR susține că războiul din Ucraina „este pe escaladare” și „nu are în acest moment soluție diplomatică”, iar apariția dronelor a marcat decisiv conflictul în ultimii ani, întrebând ce a făcut până acum „decidentul politico-strategic din România”.

Context: două incidente în două zile, cu intervenție F-16

Potrivit informațiilor prezentate, sâmbătă dimineață o dronă a fost doborâtă de un pilot român de F-16, anunț făcut de președintele Nicușor Dan. Drona ar fi fost interceptată în apropiere de localitatea Sfântu Gheorghe, în proximitatea graniței cu Ucraina.

A fost al doilea incident în două zile consecutive: vineri, același pilot a doborât deasupra județului Buzău o dronă care pătrunsese în spațiul aerian al României.

Miza politică invocată de AUR: încrederea publică și prioritățile bugetare

Dungaciu leagă episoadele de o „criză de încredere” care ar afecta reacția publicului și susține că „un stat nu se apără doar cu armele fizice, ci și cu încredere” în instituții, armată și lideri. În declarația citată, el afirmă că „perpetuarea crizei politice” ar slăbi statul român în fața unei confruntări care „indirect” ar afecta România și nu s-ar opri curând la granițe.