Știri
Știri din categoria Diverse
Declarațiile lui Putin despre „pierderi teritoriale” ale Ucrainei ridică miza politică a negocierilor și complică orice îngheț al conflictului, într-un moment în care apar public apeluri pentru revenirea la o formulă de discuții de tip Istanbul, potrivit Digi24.
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Ucraina „va pierde, mai devreme sau mai târziu” teritoriile din vest, susținând că aceste pământuri „au aparținut cândva Poloniei, Ungariei și României”, conform agenției ruse TASS. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu militari ai Marinei ruse.
„Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României. Poate că nu se va întâmpla mâine sau poimâine. Poate dura un an, doi ani, 10 ani sau 15 ani, dar istoria va pune în cele din urmă lucrurile la locul lor.”
În același context, Putin a susținut că Rusia ar fi fost „singurul garant” al integrității teritoriale a Ucrainei, dar că Kievul ar fi ales să considere Moscova drept inamic.
„A existat un singur garant al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acesta a fost Rusia. Dar ei au decis că este necesar, posibil şi avantajos pentru ei să declare Rusia drept duşman.”
În paralel, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a cerut sâmbătă lui Putin înghețarea războiului din Ucraina și revenirea la „formula Istanbul”, potrivit relatărilor AFP și EFE preluate în material. Tokaev a făcut referire la negocierile desfășurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, la scurt timp după lansarea invaziei ruse în februarie 2022.
„Probabil că a sosit momentul să îngheţăm acest conflict şi să revenim la formula Istanbul, întrucât acolo s-au obţinut rezultate semnificative.”
În acest cadru, reluarea temei granițelor și a „corectării” lor în timp sugerează o poziționare care poate îngreuna orice discuție despre oprirea luptelor fără o dispută majoră asupra teritoriilor și a garanțiilor de securitate.
Recomandate
România ar putea cere un sprijin NATO mai consistent pe flancul sud-estic printr-o inițiativă de tip „scut danubian”, menită să întărească detectarea și, mai ales, capacitatea de combatere a dronelor în zona Dunării, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 , în contextul incursiunilor recente cu drone în spațiul aerian românesc. Generalul în retragere spune că nu poate fi exclus scenariul în care Rusia folosește apropierea de graniță și zona Dunării pentru a „înșela” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei, atunci când traseele planificate ating foarte aproape frontiera. În acest context, el cere ca datele despre astfel de incidente să fie lămurite și, pe cât posibil, făcute publice de structurile de comandă relevante, astfel încât să rezulte mai exact dacă dronele doborâte anterior au avut ca țintă Odesa sau porturile dunărene și dacă au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei. „Scutul danubian”, ca proiect românesc în „Santinela Estică” Bălăceanu propune ca „scutul danubian” să fie o inițiativă românească integrată, prin propunere a României, în „Santinela Estică” – o acțiune declanșată de NATO după intrarea dronelor Gerbera în Polonia. În evaluarea sa, această inițiativă a concentrat majoritatea mijloacelor aliate pe flancul de nord-est, nu pe flancul de sud-est, ceea ce ar lăsa România cu nevoie de sprijin suplimentar. În viziunea generalului, consolidarea ar trebui să vizeze nu doar detectarea (unde afirmă că „lucrurile merg bine”), ci mai ales mijloacele de combatere, inclusiv cele cu bază la sol. „Este clar că trebuie să fim mai mult sprijiniți de către NATO (…) dar mai ales din punct de vedere al mijloacelor de combatere, inclusiv al mijloacelor cu baza la sol.” Integrarea sistemelor existente și limitările de acoperire Un punct operațional central este integrarea sistemelor pe care România le are deja, astfel încât informațiile în timp real să circule între puncte de comandă și instalații. Generalul menționează, între altele, sistemul Merops și afirmă că, din datele pe care le deține, există „două baterii de tunuri” modernizate de Rheinmetall la nivelul Skynex, despre care spune că sunt eficiente și împotriva dronelor, dar pentru care susține că Ministerul Apărării nu comunică deocamdată. El mai indică și rolul sistemelor Gepard pentru acoperirea zonei Dunării, însă avertizează asupra unei limitări practice: nu poate fi acoperită continuu o porțiune extinsă a frontierei. „Nu poți acoperi din patru în patru kilometri cei 100 de kilometri care ar fi cei mai vulnerabili ai frontierei cu Ucraina.” De ce contează: protecția zonelor urbane și combinația sol–aviație Bălăceanu afirmă că amenințările vin în continuare dinspre porturile dunărene, iar riscul este ridicat inclusiv din cauza încărcăturii explozive a dronelor și a timpului scurt în care acestea pot traversa spațiul aerian românesc. În acest cadru, el pune accent pe protejarea „marilor aglomerări urbane” din zonă. Pentru zonele care nu pot fi protejate cu mijloace de apărare antiaeriană cu bază la sol, soluția rămâne utilizarea aviației, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, în combinație cu sistemele terestre. [...]
Rusia a anulat pentru al doilea an la rând parada navală de la Sankt Petersburg, invocând riscuri de securitate legate de atacurile ucrainene cu drone , potrivit Digi24 . Decizia reduce una dintre cele mai vizibile demonstrații publice de forță ale Moscovei și arată presiunea operațională pe care o pun atacurile la distanță asupra unor orașe considerate puternic apărate. Ziua Marinei este sărbătorită tradițional în ultima duminică din iulie, iar din 2017 festivitățile au inclus o paradă majoră cu nave de luptă din flotele Rusiei (Baltică, Marea Neagră, Marea Nordului și Pacific), notează Kyiv Post (citat de Digi24). Anul acesta, evenimentul a fost „considerabil mai modest”, iar parada principală nu a mai avut loc „din motive de securitate”. În locul paradei, președintele Vladimir Putin a ținut un discurs în fața marinarilor la Amiralitate, sediul Marinei din Sankt Petersburg. Vizita sa a coincis cu întreruperi „la scară largă” ale conexiunii la internet în oraș, potrivit relatărilor localnicilor menționate în articol. De ce contează: vulnerabilități tot mai vizibile în spatele apărării aeriene Anularea paradei și problemele de conectivitate sunt prezentate ca indicii ale faptului că dronele ucrainene pot amenința tot mai mult centrele de putere ale Rusiei și pot perturba evenimentele cu rol propagandistic. Digi24 arată că, de la ultima suspendare a paradei, atacurile ucrainene cu drone de lungă distanță au devenit mai frecvente și mai precise. Sankt Petersburg, orașul natal al lui Putin, se află la circa 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rar ținta atacurilor, pe fondul concentrării apărării aeriene în jurul orașului. Totuși, progresele industriei ucrainene de drone ar fi crescut vulnerabilitatea acestui „bastion”, potrivit materialului. Context: atac asupra logisticii și efecte în transportul aerian Articolul menționează un atac din 24 iulie, când Ucraina ar fi vizat centre logistice ale companiei Wildberries din Rusia: două depozite din Sankt Petersburg au fost lovite, iar incidentul a dus la nori groși de fum și la suspendarea zborurilor de pe Aeroportul Pulkovo. Separat, Digi24 amintește că, cu o lună înainte, Moscova redusese semnificativ amploarea paradei militare de Ziua Victoriei din Piața Roșie, tot pe fondul temerilor privind atacuri ucrainene. [...]
Kremlinul spune că nu există „nimic concret” despre noi propuneri de pace , ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea discuțiilor de la Washington dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programate marți, potrivit Digi24 . Reacția vine după ce o sursă ucraineană a declarat săptămâna trecută că oficiali americani și ucraineni au discutat o propunere de armistițiu aerian , care ar urma să fie prezentată Rusiei într-o nouă rundă de negocieri. Kremlinul susține însă că, până acum, nu a primit detalii sau o inițiativă formalizată. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că informațiile apărute în presă rămân la nivel de speculație și că nu există elemente concrete despre o „propunere sau sugestie nouă”. „Este adevărat că această informaţie a apărut acum câteva zile, dar până în prezent nu este nimic mai mult decât o speculaţie a presei. Nu există detalii concrete în această privinţă, nici detalii concrete cu privire la vreo propunere sau sugestie nouă.” Ce se discută la Washington și ce ar urma să ajungă la Moscova Statele Unite pregătesc un nou pachet de propuneri pentru încheierea războiului, iar unul dintre puncte ar urma să vizeze încetarea atacurilor aeriene reciproce, conform unor surse citate de Reuters . Inițiativa este discutată la Washington și la Kiev și ar urma să fie prezentată ulterior Moscovei. În acest context, Zelenski este așteptat marți, 28 iulie, în SUA, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Kremlinul evită și un subiect sensibil ridicat de Zelenski Peskov a refuzat să comenteze afirmația lui Zelenski potrivit căreia Moscova s-ar pregăti să primească 30.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Voronej. „Nu cred că este necesar să comentez asupra acestora (n.r. declaraţiilor lui Zelenski). Nu este treaba lui Zelenski să vorbească despre planurile noastre.” În lipsa unor detalii confirmate de partea rusă, rămâne neclar dacă discuțiile de la Washington se vor traduce rapid într-o propunere formală către Moscova sau dacă vor rămâne, cel puțin pe termen scurt, la nivel de consultări între SUA și Ucraina. [...]
Administrația Trump lansează un parteneriat cu peste 20 de aliați pentru dezvoltarea 6G, iar România intră astfel într-un cadru de coordonare care vizează standarde, securitate și lanțuri de aprovizionare pentru viitoarele rețele , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și poziționare strategică: Washingtonul încearcă să reducă influența Chinei asupra următoarei generații de telecomunicații, înainte ca 6G să înceapă să înlocuiască 5G în anii 2030. Inițiativa, dezvăluită de oficiali americani pentru Politico , urmărește coordonarea strategiilor guvernelor „cu ani înainte” de implementarea comercială. Concret, parteneriatul stabilește puncte de contact între guvernele participante, pune la dispoziție resurse tehnice și pregătește terenul pentru lansarea 6G în piață. De ce contează: standardele 6G se negociază din timp, iar securitatea devine criteriu central În text, oficialii americani leagă explicit inițiativa de competiția pentru definirea standardelor tehnice internaționale, în perspectiva Conferinței Mondiale de Radiocomunicații de anul viitor, programată la Shanghai. Acolo ar urma să fie negociate decizii care vor influența „viitorul rețelelor wireless”, iar o coordonare între aliați ar crește capacitatea acestora de a împinge reguli și specificații compatibile cu propriile cerințe de securitate. Șefa Administrației Naționale pentru Telecomunicații și Informații (NTIA), Arielle Roth, care coordonează inițiativa, susține că 6G va fi „radical diferită” de 5G și că menținerea poziției de lider necesită o strategie nouă. „Măsura de astăzi recunoaște faptul că tehnologia 6G va fi radical diferită de 5G și că menținerea poziției de lider a Statelor Unite și a aliaților săi necesită o strategie cu totul diferită.” Cine participă: România, pe lista inițială a guvernelor semnatare Lista inițială a guvernelor care susțin parteneriatul include, între altele, Regatul Unit, Germania și Japonia, dar și România. În total, sunt enumerate: Albania, Australia, Canada, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Panama, Paraguay, Filipine, Republica Coreea, România, Suedia și Regatul Unit. Ce urmează: repere pe termen scurt și o întâlnire față în față anul viitor Apelul la acțiune citat în material vorbește despre un „sistem global de comunicații” care să fie deschis, interoperabil, sigur și rezilient, inclusiv „susținut de inteligența artificială”. Documentul menționează și angajamente colective, cu obiective de referință pentru luna următoare, trei luni, șase luni și un an, plus o întâlnire față în față anul viitor pentru schimb de bune practici și stabilirea priorităților. Roth și secretarul adjunct al Departamentului Comerțului, Paul Dabbar, urmează să prezinte inițiativa la un eveniment de lansare programat miercuri, organizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, conform aceleiași surse. [...]
ANPC a aplicat amenzi de peste 1 milion de lei pe Litoral într-o săptămână , iar bilanțul arată o intensificare a presiunii de reglementare asupra operatorilor din turism, alimentație și comerț sezonier, cu opriri de la vânzare și suspendări de servicii până la remedierea deficiențelor, potrivit Digi24 . În perioada 20–26 iulie, comisarii din echipa „ ANPC Estival 2026 ” au întocmit 197 de amenzi contravenționale, care au depășit pragul de un milion de lei, și au dat 94 de avertismente, conform unui comunicat al instituției transmis luni de Agerpres. Pe lângă sancțiuni, controalele au avut și efecte directe în activitatea curentă: valoarea totală a produselor verificate a depășit 148.000 de lei, iar produse neconforme de peste 29.000 de lei au fost oprite definitiv de la comercializare. Totodată, ANPC a dispus oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 21.000 de lei și a decis oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru opt operatori economici. Ce nereguli au găsit comisarii Principalele abateri au vizat atât informarea consumatorilor, cât și condițiile de funcționare și siguranța produselor: prestarea serviciilor în spații neautorizate; deficiențe de informare pentru produse textile și încălțăminte; lipsa traducerilor în limba română pentru informațiile de pe ambalajul jucăriilor; comercializarea jucăriilor periculoase (lasere, „slime”); lipsa datelor de identificare ale producătorului sau importatorului (nume, adresă, punct de contact); inexistența instrucțiunilor, avertismentelor și recomandărilor de utilizare în limba română; informare incompletă privind serviciile de cazare (facilități, tarife, „mapa” cu informații utile turiștilor); nerespectarea măsurilor specifice pentru operarea plajelor turistice. Probleme recurente în alimentație publică și zone de agrement ANPC a mai raportat deficiențe legate de igienă și siguranță alimentară, dar și de administrarea piscinelor și a zonelor de plajă: întreținerea necorespunzătoare a piscinelor (lipsa informațiilor despre temperatură, pH, adâncime, lipsa pediluviului); zone și șezlonguri deteriorate și neigienizate; nerespectarea temperaturilor de păstrare pentru preparatele calde; informare insuficientă privind substanțele cu potențial alergen; utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică și lipsa graficelor de monitorizare; produse alimentare cu data limită de consum depășită; depozitare neconformă față de recomandările producătorului; materii prime fără elemente de identificare și caracterizare, cu starea termică modificată; agregate frigorifice neconforme, neigienizate, cu depuneri de gheață, rugină și impurități; lipsa afișării prețurilor și a altor informații necesare consumatorilor; suveniruri fără date de identificare și caracterizare; neafișarea plachetei privind Soluționarea Alternativă a Litigiilor (SAL) și a informației „Telefonul Consumatorului”. Pentru operatorii de pe litoral, combinația dintre amenzi, opriri de la comercializare și suspendarea temporară a serviciilor înseamnă costuri imediate și risc de întrerupere a activității în plin sezon, în condițiile în care controalele „ANPC Estival 2026” continuă. [...]
Ministerul Economiei vrea să condiționeze banii europeni SAFE de producția la Mangalia , o mișcare care ar putea ține în viață Șantierul Naval Mangalia , deși compania se află în faliment și sub controlul administratorului judiciar, potrivit Digi24 . Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, spune că proiectul celor patru nave de patrulare finanțate prin programul european SAFE trebuie realizat la Mangalia „în ciuda situației dificile” a șantierului. El a explicat la TVR Info că a preluat mandatul când șantierul era deja într-o situație critică: litigiu internațional, insolvență, asociere între statul român și Damen și o companie „cu câteva luni până la faliment”, potrivit News.ro. Condiție în SAFE: navele, produse în România, la Mangalia Ministrul afirmă că Ministerul Economiei a introdus o cerință obligatorie în cadrul SAFE: cele patru nave finanțate din fonduri europene trebuie construite la Mangalia. „Cel care va primi banii europeni pentru cele patru nave trebuie să le producă în România, la Mangalia. Acestea sunt cerințe de cooperare obligatorii impuse de Ministerul Economiei.” Din perspectiva impactului economic și operațional, condiționarea urmărește să lege finanțarea europeană de utilizarea capacităților industriale locale și de păstrarea forței de muncă în șantier. Limitarea majoră: statul nu poate dicta în faliment Darău a subliniat însă că statul nu poate interveni în procedura de faliment, care este gestionată de administratorul judiciar și supravegheată de instanță. „Societatea este în faliment și este condusă de un administrator judiciar. Nu putem dicta nimic. Există un proces în desfășurare și unele decizii vor aparține judecătorului.” În acest context, condiția impusă în SAFE funcționează ca instrument de politică industrială, dar nu rezolvă, de una singură, blocajele juridice ale companiei. Salariile, plătite pe șase luni prin Fondul de garantare Ministrul a mai spus că prima măsură luată a fost asigurarea plății salariilor angajaților timp de șase luni, prin Fondul de garantare, pentru a păstra forța de muncă „până în luna iulie”. Rheinmetall : interes pentru proiect, dar decizia rămâne la privat În ceea ce privește interesul companiei Rheinmetall, Darău afirmă că, din discuțiile cu reprezentanții acesteia, există disponibilitatea de a realiza proiectul la Mangalia, în linie cu condițiile de cooperare impuse de minister. Detalii suplimentare despre poziția companiei apar într-un material separat, Digi24 . Totuși, ministrul a punctat că deciziile investiționale aparțin companiei private și nu pot fi influențate de Guvern. În același timp, și-a exprimat încrederea că proiectul va fi finalizat și că „până în 2030” România va avea patru nave noi, finanțate prin SAFE și construite la Mangalia. [...]
