Știri
Știri din categoria Diverse
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara, într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV. Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina.
Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”.
Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”.
În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA.
Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin.
Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri.
Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front.
„Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.”
Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina.
Recomandate
Zelenski spune că există „o perspectivă reală” de a opri războiul, iar miza este rolul SUA în negocieri , după o discuție telefonică avută cu Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei a descris conversația drept „foarte bună” și a transmis că cei doi au convenit să continue discuțiile față în față la summitul NATO de la Ankara , informație relatată de UNN. În mesajul publicat pe X, Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei, de la rachetele Javelin și Patriot până la sprijinul politic, și a spus că apreciază faptul că America „ne stă alături în apărarea independenței noastre”. Ce a urmărit Kievul în discuția cu Trump Zelenski a precizat că a discutat cu Trump și despre situația de pe linia frontului. În același context, liderul ucrainean a indicat că „hotărârea Americii este decisivă” pentru încheierea războiului și că există „o perspectivă reală” de a pune capăt conflictului. Context: mesajul lui Putin către Trump Separat, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump, amintind episoade istorice în care cele două țări s-au aliat „împotriva nazismului” și susținând, într-un mesaj publicat pe site-ul Kremlinului, că Rusia i-ar fi sprijinit „necondiționat” pe coloniștii americani în lupta pentru independență. [...]
Schimbarea de limbaj a Kremlinului riscă să întărească narațiunea de „economie de război” și să justifice noi măsuri interne , după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a vorbit despre un „război real” în Ucraina, potrivit Bild . Peskov a făcut declarația într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin pentru agenția de știri de stat Vesti, după ce, timp de peste patru ani, Kremlinul a evitat termenul „război” și a folosit aproape exclusiv formula „operațiune militară specială”. În Rusia, utilizarea cuvântului „război” în legătură cu Ucraina a fost, în mod oficial, interzisă și putea atrage pedepse cu închisoarea pentru cetățeni, notează publicația. „Este război – un război real.” De ce contează: semnal politic pentru o mobilizare mai largă În logica internă a regimului, trecerea de la „operațiune” la „război” poate funcționa ca o recalibrare a mesajului public: conflictul este prezentat ca fiind mai amplu și mai greu de „izolat” de viața de zi cu zi, ceea ce poate pregăti terenul pentru decizii mai dure și pentru acceptarea unor costuri economice mai mari. În același timp, Peskov a pus explicit responsabilitatea pe sprijinul occidental pentru Kiev, susținând că, deși „totul a început ca o operațiune militară specială”, acum „merge mai departe ca război” deoarece mai multe capitale occidentale „stau în spatele Kievului”. El a mai afirmat că statele occidentale ar ajuta la identificarea țintelor „prin sateliți” și la ghidarea armelor străine către ținte rusești „folosind întreaga lor infrastructură”. Context operațional: atacurile Ucrainei lovesc infrastructura energetică a Rusiei Bild leagă schimbarea de limbaj și de efectele tot mai vizibile ale războiului în interiorul Rusiei, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra instalațiilor de petrol și gaze. Publicația susține că aceste lovituri ating „inima economiei de război” a Rusiei și fac mai dificilă menținerea unei retorici care minimizează conflictul. Concret, articolul menționează: penurie de combustibil la benzinării și cozi de kilometri; întreruperi de curent tot mai frecvente; presiune accentuată asupra Crimeei , pe fondul atacurilor asupra bazelor militare, rafinăriilor și podurilor; dificultăți de aprovizionare pe frontul din Donbas, aflat „practic sub foc constant”. Escaladare reciprocă: cifrele invocate de Zelenski În paralel, Rusia continuă atacurile zilnice asupra Ucrainei, iar Bild citează o evaluare atribuită președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski: în decurs de o săptămână, Rusia ar fi folosit aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe ghidate și 106 rachete de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Tot potrivit aceleiași relatări, în aceeași perioadă ar fi fost uciși peste 70 de oameni, iar sute ar fi fost răniți. Publicația enumeră zone aflate aproape zilnic sub atac, între care Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și comunități de la graniță și din proximitatea frontului. Ce urmează Dacă termenul „război” intră în vocabularul oficial al Kremlinului, miza nu este doar semantică: poate fi un pas spre normalizarea publică a unei stări de conflict prelungit, cu efecte directe asupra economiei și asupra vieții cotidiene din Rusia, pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică se intensifică. [...]
Posibila revenire a Turciei în programul F-35 riscă să schimbe echilibrul militar regional , iar Grecia și Israel își intensifică demersurile pentru a bloca o eventuală decizie a Washingtonului, potrivit Digi24 . În centrul tensiunilor se află semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), interpretate ca o deschidere către Ankara. Trump a sugerat public că ar putea lua o decizie „care îi va face (pe turci) foarte fericiți”, în contextul discuțiilor despre relația SUA–Turcia și cooperarea militară. Pe fond, miza este dacă SUA ar putea redeschide calea pentru ca Turcia să achiziționeze avionul de vânătoare F-35, după ce Ankara a fost exclusă din program în 2019, ca urmare a achiziției sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, considerat de Washington un risc pentru protecția tehnologiei sensibile a aeronavei. Ce se mișcă deja: motoare americane pentru KAAN Reuters a relatat că administrația Trump a notificat Congresul cu privire la intenția de a aproba vânzarea de motoare americane în valoare de 613 milioane de euro pentru KAAN, avionul de vânătoare de generația a cincea pe care Turcia îl dezvoltă în prezent. În articol se precizează că această vânzare ar urma, probabil, să meargă mai departe, chiar dacă dosarul F-35 rămâne disputat politic. De ce se opun Grecia și Israel Grecia și Israel se opun de mai mult timp unei eventuale achiziții de F-35 de către Turcia, argumentând că ar diminua avantajul lor tehnologic și ar afecta echilibrul militar din regiune. În timp ce Grecia a comandat F-35, Israelul operează o versiune modificată a aeronavei, folosită în lupte în Liban, Siria și Iran, potrivit informațiilor citate. Într-un interviu pentru Euractiv, ambasadorul Israelului în Grecia, Noam Katz, a invocat comportamentul „ostil” al Turciei în regiune ca motiv pentru care SUA ar trebui să respingă cererea Ankarei de a reveni în programul F-35. „Americanii vor decide, iar America are propriile interese. Israelul consideră că, în acest moment, aprovizionarea Turciei cu aceste aeronave nu este ceva dezirabil în regiunea noastră.” Separat, fostul premier grec Alexis Tsipras a cerut, într-o întâlnire cu ambasadorul SUA la Atena, Kimberly Ann Guilfoyle, oprirea vânzării de echipamente militare americane suplimentare către Turcia, inclusiv F-35, și presiuni asupra Ankarei pentru respectarea dreptului internațional înaintea summitului NATO. Blocajul din Congres și condiția S-400 În SUA, congresmena democrată Dina Titus strânge semnături pentru o scrisoare care îndeamnă Congresul să blocheze orice vânzare de F-35 către Turcia. Un ofițer regional de informații citat de Euractiv susține că „vânzarea F-35 nu este o afacere încheiată”. Potrivit aceleiași surse, orice progres pe F-35 ar putea depinde de un acord prin care Turcia să vândă sistemul S-400 unei țări terțe, în loc să îl returneze Rusiei; Coreea de Sud este menționată ca posibilă destinație. Componenta industrială: temeri legate de tehnologie Surse din domeniul securității israeliene citate în material afirmă că anumite componente ale programului F-35 sunt fabricate sau dezvoltate de companii israeliene, inclusiv aripile exterioare și sistemul de afișare montat pe cască, dezvoltat de compania israeliană de apărare Elbit . În acest context, Tel Aviv nu ar privi favorabil ca astfel de componente să ajungă într-un avion de vânătoare turcesc. Ce urmează Pe termen scurt, punctul de inflexiune este summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) și semnalele politice pe care le va transmite Washingtonul. Din informațiile prezentate, aprobarea motoarelor pentru KAAN pare mai probabilă, în timp ce dosarul F-35 rămâne condiționat de ecuația S-400 și de opoziția din Congres, pe fondul presiunilor venite din Grecia și Israel. [...]
Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului. Ce spun armata ucraineană și partea rusă Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului. Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt. De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka. De ce contează Kostiantinivka Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută. La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii. [...]
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO , într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE. „Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!” Context: linia dură antiimigrație și divergențele cu aliații europeni Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA. În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul. Miza operațională: NATO și cooperarea militară, din nou sub semnul întrebării În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul. Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan . Presiune economică: amenințarea cu tarife de 100% pe importuri europene Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24. În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare. [...]
Donald Trump spune că SUA și Iranul au pus pe pauză negocierile timp de o săptămână , până după funeraliile fostului lider suprem iranian Ali Khamenei , pe fondul tensiunilor generate de război și de asasinarea acestuia, potrivit Digi24 . Declarațiile sunt atribuite de Digi24 unor relatări Al Jazeera și Axios. Trump afirmă că urmărește funeraliile lui Ali Khamenei, despre care spune că a fost „asasinat în prima zi a războiului”, într-o operațiune comună a Statelor Unite și Israelului. Pauză de o săptămână în discuții și „fără foc” între părți Potrivit lui Trump, Teheranul și Washingtonul ar fi decis o pauză de o săptămână de la negocieri, până la finalizarea evenimentelor legate de înmormântare. În acest interval, președintele american susține că „niciuna dintre părți nu va trage asupra celeilalte”. În același context, Trump a spus că iranienii „imploră să se ajungă la un acord”, dar a indicat că amânarea discuțiilor este legată de desfășurarea funeraliilor. Reacția lui Trump la funeralii: „Credeam că oamenii îl urăsc” Trump a mai declarat că a fost surprins să vadă iranieni plângând la înmormântare, afirmând că se aștepta ca populația să îl urască pe Khamenei. El a sugerat, totodată, că lacrimile ar putea fi „false”. „Credeam că oamenii îl urau.” „Poate că sunt lacrimi false.” Contextul imediat: presiune pe negocieri, dar și pe controlul escaladării Mesajul central al declarațiilor este că, în pofida războiului și a asasinării lui Khamenei, Casa Albă indică menținerea unui canal de negociere cu Iranul, chiar dacă temporar suspendat. În același timp, Trump leagă explicit evitarea unei lovituri în timpul funeraliilor de utilitatea practică a negocierilor, sugerând că o escaladare ar reduce șansele unui acord. [...]
