Știri
Știri din categoria Diverse
Convorbirea Putin–Trump mută presiunea pe summitul NATO de la Ankara, într-un moment în care Rusia își intensifică ofensiva în estul Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV. Mesajele transmise de Moscova către Washington vizează direct rolul Europei și al Kievului și pot influența discuțiile despre sprijinul militar și politic pentru Ucraina.
Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a declarat, într-un briefing, că Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump că „Europa și Kievul mizează pe prelungirea conflictului și chiar pe escaladarea acestuia”, inclusiv prin „acte de terorism împotriva populației civile”, afirmații atribuite de sursă agenției ruse TASS. Tot Ușakov susține că Putin ar fi acuzat Kievul și capitalele europene că pornesc de la „o percepție falsă asupra situației de pe linia frontului”.
Potrivit Ministerului rus de Externe, citat de CNN în materialul preluat de Știrile Pro TV, convorbirea telefonică a durat aproape 90 de minute și a fost a patra discuție dintre cei doi lideri în acest an. Ministerul a descris dialogul drept „de lucru și extrem de constructiv” și a transmis că Trump „și-a reafirmat disponibilitatea de a facilita încetarea cât mai rapidă a ostilităților”.
În același timp, partea rusă a reiterat că preferă „o soluționare politică și diplomatică” și a susținut că pe câmpul de luptă forțele ruse „avansează cu încredere”. Ministerul rus mai afirmă că Putin l-a felicitat pe Trump și „întregul popor american” cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA.
Discuția are loc înaintea summitului NATO de la Ankara, considerat „crucial”, care începe marți și la care Trump intenționează să participe. Contextul este amplificat de intensificarea ofensivei ruse pentru ocuparea unei părți mai mari din regiunea Donețk, obiectiv indicat ca prioritar pentru Kremlin.
Pentru aliați, sincronizarea convorbirii adaugă presiune asupra agendei summitului: poziționarea SUA, coeziunea europeană și calibrul sprijinului pentru Ucraina pot fi influențate de semnalele politice transmise public după discuția dintre cei doi lideri.
Și Kievul a anunțat o discuție telefonică între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump. Zelenski a descris conversația drept „foarte fructuoasă” și a spus că au discutat despre situația de pe front.
„Există o perspectivă reală de a pune capăt acestui război, iar determinarea americană va fi crucială.”
Materialul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale angajamente concrete rezultate din aceste convorbiri, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși la summitul NATO sau în format bilateral SUA–Rusia/SUA–Ucraina.
Recomandate
Serghei Lavrov sugerează că negocierile de pace sunt blocate după ce a legat public discuțiile despre Ucraina de „ tranzacția cu motorină ” promovată de Donald Trump și de refuzul lui Volodimir Zelenski de a o susține, potrivit Digi24 . Mesajul Moscovei mută accentul de pe o propunere formală de pace pe o dispută politică, cu implicații directe asupra stabilității regionale și, implicit, asupra riscurilor economice din energie. Într-o conferință descrisă ca „neobișnuit de lungă”, ministrul rus de Externe a folosit termeni laudativi la adresa președintelui SUA și a reluat atacurile la adresa lui Zelenski, pe care îl acuză că ar provoca în mod direct administrația americană prin poziționarea față de înțelegerea privind motorina și prin solicitarea de armament pentru lovirea infrastructurii energetice ruse, inclusiv rafinăriile. „Tranzacția cu motorină”, folosită ca instrument de presiune politică Lavrov afirmă că Rusia a susținut „afacerea cu motorină” propusă de Trump, dar că Zelenski ar fi respins-o public, cerând în schimb rachete pentru sistemul Patriot , pentru a continua atacurile asupra sectorului energetic rus. „Nu mă mai bateți la cap cu această tranzacție cu motorină, mai bine dați-mi rachete pentru sistemul Patriot, am nevoie să continui să lovesc sectorul energetic rus, inclusiv rafinăriile de petrol”. În interpretarea șefului diplomației ruse, această poziție ar reprezenta: „o provocare directă, și încă una grosolană, la adresa președintelui Trump”. Lavrov mai susține că Zelenski ar avea un comportament „obișnuit” de a cere sprijin fără a oferi ceva „în schimb” și fără a fi dispus la „acțiuni constructive”. Moscova spune că nu a primit un „plan de pace” oficial Pe fondul discuțiilor din presa occidentală despre un posibil „plan de pace” pentru Ucraina, Lavrov afirmă că Rusia nu a primit nicio propunere oficială și că informațiile vehiculate ar fi bazate pe „scurgeri de informații și zvonuri”. În acest context, el menționează explicit publicații precum The Washington Post și New York Times, fără a indica existența unui document transmis pe canale oficiale. Alegerile din Ucraina și respingerea unui armistițiu Lavrov susține că Zelenski „nu are nevoie de alegeri”, deoarece ar fi impus condiții „în mod evident inacceptabile” pentru organizarea lor. Totodată, ministrul rus respinge ideea unui armistițiu care, în viziunea sa, ar permite reînarmarea Ucrainei. „Nu va exista niciun armistițiu menit să-l readucă [pe Vladimir Zelenski] la realitate și să-l înarmeze din nou”. „Poziția noastră nu s-a schimbat niciodată” În final, Lavrov reiterează că obiectivele Rusiei în ceea ce numește „operațiunea militară specială” ar fi „clare și constante”, în contrast cu pozițiile Occidentului, pe care le descrie ca fluctuante. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: menținerea incertitudinii în jurul negocierilor și a infrastructurii energetice, într-un moment în care declarațiile oficiale sunt folosite ca instrument de presiune și de setare a agendei, nu ca semnal al unei apropieri de un acord formal. [...]
Kremlinul mizează pe o posibilă întrevedere Putin–Trump la summitul APEC din China , însă fără un acord sau un calendar confirmat, ceea ce menține incertitudinea diplomatică înaintea reuniunii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că există o „voință comună” pentru organizarea unei noi întâlniri între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, pe care o consideră „extrem de benefică”. În același timp, Peskov a precizat că nu au fost stabilite aranjamente concrete. În relatarea preluată de Digi24, NEXTA notează că la discuții ar putea participa și liderul chinez Xi Jinping, în condițiile în care toți trei sunt așteptați la viitorul summit APEC din China. Separat, Peskov a spus că o întâlnire Putin–Trump „nu a fost încă convenită”, informație atribuită de Digi24 biroului din Moscova al agenției APA. Potrivit acestuia, dacă cei doi președinți se vor afla în același loc în China, posibilitatea unei întrevederi ar urma să fie discutată. Ce urmează și de ce contează Semnalul transmis de Kremlin indică o deschidere pentru contacte la nivel înalt în marja APEC, dar lipsa unor detalii confirmate sugerează că, deocamdată, discuția rămâne la nivel de intenție. Pentru mediul economic și piețe, orice potențială apropiere diplomatică între Washington și Moscova poate influența așteptările privind evoluția tensiunilor geopolitice, însă, în acest stadiu, informațiile disponibile nu permit concluzii despre format, agendă sau rezultate posibile. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că virajul administrației Trump spre Rusia riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul își leagă supraviețuirea de continuitatea ajutorului militar și de funcționarea infrastructurii critice de comunicații, potrivit Libertatea , care relatează despre un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, la Londra. Președintele ucrainean spune că se simte „trădat” de ultimele declarații și acțiuni ale președintelui american Donald Trump, dar insistă că miza depășește planul personal și ține de securitatea țării. „Da, într-adevăr. Dar e ceva mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele. Nu e vorba despre mine, ci despre supraviețuirea țării mele.” „Pierdem un partener puternic” Zelenski afirmă că administrația Trump „se îndepărtează de Ucraina și se apropie de Rusia” și consideră „păcat” că Ucraina ar putea pierde un aliat major. Întrebat direct dacă Ucraina „pierde” Statele Unite, el a răspuns afirmativ, susținând însă că nu din cauza Kievului. În același context, liderul ucrainean a respins ideea că războiul ar fi o „afacere” și a legat schimbarea de poziție a lui Trump de costuri umane și politice pentru Ucraina. „Nu ne trădăm țara. (...) De aceea este dureros când președintele Trump schimbă tabăra.” Zelenski: Trump ar trebui să rămână „mediator”, nu „de partea greșită” Președintele ucrainean spune că nu l-ar deranja dacă Trump ar insista să rămână în rolul de „mediator”, dar avertizează că, dacă SUA se poziționează între părți, ar trebui să rămână acolo. Zelenski sugerează că Trump ar fi „împins” de consilierii săi „în direcția greșită”. „Dacă ești la mijloc, ar trebui să rămâi la mijloc și să nu treci de partea greșită.” Mesaj către Elon Musk: restricțiile Starlink ar putea costa vieți Zelenski a abordat și subiectul Starlink, afirmând că decizia lui Elon Musk de a impune restricții asupra operațiunilor Starlink în Ucraina este „o mare eroare” și ar putea duce la pierderi de vieți omenești. El a spus că Ucraina cere restabilirea serviciului și a exprimat speranța că situația ține de o eroare sau de o problemă tehnică majoră, potrivit Ukrainska Pravda (citată de Libertatea). „Oameni vor muri, desigur, dacă atacurile continuă și Starlink nu funcționează. (...) noi cerem ca serviciul să fie restabilit.” Context: acordul privind motorina și tensiunile politice din SUA Potrivit relatării, Trump a anunțat vinerea trecută, la Miami, o discuție telefonică „extrem de fructuoasă” cu Vladimir Putin și intenția de a suspenda unele sancțiuni pentru a permite livrarea a 4,8 milioane de motorină rusească în următoarele luni pe piața internațională, în special pe cea americană. Trump a prezentat acordul drept „o mare afacere”, cu scopul de a reduce prețurile la motorină în SUA. Materialul notează că „experții” au contestat această justificare, argumentând că Rusia nu ar avea suficiente capacități de export și că volumul ar fi prea mic pentru a influența prețurile. Pe plan intern, mai mulți republicani au criticat acordul și au anunțat că vor încerca să îl blocheze, acuzând încălcarea legii și riscuri de securitate, în timp ce democrații au susținut că astfel de inițiative „trădează America, aliații europeni și Ucraina”. Ce urmează, potrivit relatării Libertatea mai scrie că administrația Trump ar fi amenințat pe canale diplomatice cu suspendarea schimbului de informații și a livrărilor de arme prin mecanismul PURL (lista de achiziții prioritare pentru Ucraina) și că ar fi existat discuții despre limitarea armistițiului la rafinării. În paralel, Kremlinul ar fi anunțat că primele contracte de motorină în baza acordului Trump–Putin ar urma să fie semnate „în următoarele zile”. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Reluarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești readuce riscul de perturbări în lanțul de aprovizionare cu combustibili , după ce Moscova a acuzat Kievul de o lovitură de amploare asupra unei rafinării din Riazan, potrivit Digi24 . Rusia susține că atacul ar fi avut loc în primele ore ale zilei de joi și ar fi vizat o rafinărie situată la sud de Moscova. Potrivit relatării, acuzațiile vin la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești, după o pauză de trei zile pe care Kievul spune că a făcut-o la solicitarea SUA. Ce spune Moscova despre atacul din Riazan Kremlinul a transmis că Ucraina a „încercat să lanseze un atac de amploare” asupra rafinăriei, informație prezentată de BBC, conform Digi24. Ministerul rus al Apărării afirmă că au fost interceptate patru rachete și zeci de drone, iar resturile ar fi provocat un incendiu la rafinăria din Riazan. Președintele Vladimir Putin a mai susținut că Ucraina ar fi încercat să lovească rafinării și miercuri, acuzație pe care Kievul a respins-o. Putin a declarat, totodată, că atacurile nu ar fi produs până acum „pagube semnificative”. De ce contează: infrastructura energetică, din nou în centrul escaladării Miza imediată este operațională: rafinăriile și infrastructura energetică sunt noduri critice pentru producția și distribuția de combustibili, iar orice incendiu sau oprire temporară poate crea presiune suplimentară asupra fluxurilor interne și regionale. Pe fondul acestui schimb de acuzații, Zelenski a spus că a restricționat atacurile timp de trei zile, în timp ce Rusia a continuat să lovească infrastructura energetică a Ucrainei. Declarația lui, citată de Financial Times, a fost: „Am încheiat-o cu asta.” Separat, Zelenski a afirmat că zeci de orașe ucrainene au fost vizate de atacuri rusești în ultimele 24 de ore. Ce urmează Informațiile din material indică o revenire la o dinamică de tip „lovituri și represalii” asupra infrastructurii energetice, după o pauză scurtă invocată de Kiev. În lipsa unor date independente în text despre amploarea pagubelor, impactul concret asupra producției rafinăriei din Riazan rămâne neclar. [...]
Rusia a ridicat în șase săptămâni o nouă bază de lansare pentru drone cu reacție , un salt operațional care poate susține intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și complică apărarea antiaeriană din regiune, potrivit Libertatea , care citează o analiză Reuters bazată pe imagini din satelit și opinii de specialitate. Construcția ar fi început pe 31 august, pe un teren viran din regiunea Rostov (sud-vestul Rusiei), iar complexul ar avea o suprafață echivalentă cu aproximativ 126 de terenuri de fotbal, conform imaginilor din satelit obținute de Planet Labs și Airbus. Unde este amplasată baza și ce infrastructură include Complexul este situat la circa 3,5 kilometri de baza aeriană rusă Millerovo , unde este dislocat Regimentul 31 Gardă de Aviație de Vânătoare. Potrivit Reuters, baza nou construită include opt platforme de lansare, dintre care două erau deja dotate cu șine, iar la alte două se lucra la instalarea acestora. În cursul a trei zile din săptămâna respectivă au fost observate și alte lucrări de construcție. În afară de acest complex de lângă Millerovo, Rusia ar mai avea „alte 10 puncte fixe de lansare” folosite pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei, mai notează Reuters. De ce contează: trecerea la drone cu reacție, mai greu de interceptat Dezvoltarea bazei coincide cu intensificarea utilizării de către Rusia a dronelor de atac cu motor cu reacție, pe care Ucraina le-ar intercepta mai greu din cauza vitezei. În material se menționează că aceste drone pot atinge viteze de până la 600 km/h. Conducerea de la Kiev anticipează o intensificare a atacurilor cu drone cu reacție și rachete în această iarnă, în contextul în care Ucraina caută „în regim de urgență” soluții pentru contracararea noilor tipuri de drone. Mike Monnik, fondator și director executiv al companiei private de informații DroneSec, apreciază că baza ar putea fi folosită pentru lansarea modelelor Gheran-4 și Gheran-5, descrise ca cele mai noi tipuri de drone cu reacție din dotarea Rusiei. „Viteza de construcție demonstrează cât de ușor poate Rusia să pună rapid în aplicare capacități ofensive deja consolidate”, avertizează Monnik. Implicații pentru NATO și contextul regional În aceeași analiză, Monnik indică drept problemă pentru Occident combinația dintre producția industrială de drone cu reacție, sofisticarea lor în creștere și „lipsa relativă a unor sisteme exhaustive de apărare împotriva dronelor” în multe țări NATO. Reuters mai notează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind această facilitate și, mai larg, programul de drone cu reacție. Separat, armata ucraineană ar fi raportat că Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu reacție de aproximativ șase ori pe parcursul a trei luni, în această vară, iar datele ar indica drept ținte principale Kievul și regiunea înconjurătoare. [...]
