Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde recrutarea în universități pentru unitățile de drone, pe fondul pierderilor din Ucraina, mizând pe promisiuni de salarii mari și pe ideea unui serviciu „mai sigur” decât infanteria, potrivit Mediafax. Cazul unui student de 23 de ani din Siberia, mort după doar câteva luni de pregătire, indică însă riscuri operaționale ridicate și o diferență majoră între mesajul de recrutare și realitatea de pe front.
Un tânăr aflat în ultimul an la un colegiu tehnic din Siberia este prezentat ca unul dintre primii studenți ruși despre care se știe că au murit în Ucraina după ce s-au înrolat în noile unități de drone. Familia susține că, după trei luni de pregătire ca operator de drone, a fost trimis într-un atac frontal. Mama sa adoptivă a declarat pentru BBC că a fost „aruncat direct într-un atac, ca într-o mașină de tocat carne”.
Potrivit relatării, tânărul nu făcuse anterior serviciul militar. La începutul lunii aprilie și-a anunțat familia că urma să fie trimis într-o zonă fără semnal telefonic, iar la o săptămână distanță rudele au aflat că a fost ucis într-un bombardament în apropiere de Luhansk, teritoriu ocupat de Rusia.
Investigația citată în material arată că, de la începutul acestui an, autoritățile ruse desfășoară o campanie de recrutare în universități, colegii tehnice și școli profesionale, vizând în special studenți cu rezultate slabe sau pe cei care intenționează să își întrerupă studiile.
Tinerilor li se propune semnarea unui contract pentru trupele de sisteme fără pilot (unități specializate în utilizarea dronelor). Materialele de promovare promit venituri ridicate, pregătire în tehnologii moderne și posibilitatea revenirii la studii după un an de serviciu. În Moscova, pliantele de recrutare menționează câștiguri de cel puțin cinci milioane de ruble (aprox. 57.000 de dolari, adică aproximativ 260.000 lei) în primul an.
Avocați și activiști avertizează, potrivit aceleiași investigații, că promisiunea unui contract limitat la un an poate fi înșelătoare: după decretul de mobilizare parțială din 2022, contractele militare sunt prelungite automat până la încetarea mobilizării.
BBC Rusia a identificat activități de recrutare în cel puțin 95 de universități și colegii, iar aproape 270 de instituții de învățământ ar fi promovat contractele pentru trupele de drone. În unele cazuri, studenții ar fi fost presați să se înroleze, iar unele universități ar fi primit obiective de recrutare.
Deși sunt prezentate ca alternativă mai sigură decât infanteria, unitățile de drone au devenit ținte importante pe câmpul de luptă. Analiza citată indică cel puțin 920 de operatori ruși de drone uciși de la începutul invaziei la scară largă. Pe baza informațiilor publice, identitățile a 230.407 militari ruși uciși au fost confirmate, iar experții estimează că numărul real al morților ar putea depăși 400.000, întrucât multe decese nu sunt făcute publice.
Recomandate
Rusia își intensifică presiunea cu drone asupra infrastructurii Ucrainei , inclusiv prin adaptări noi menite să crească pagubele înainte ca apărarea ucraineană să poată răspunde „la scară”, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Pentru mediul economic, miza imediată este degradarea logisticii – în special a transportului feroviar – și creșterea riscurilor operaționale în proximitatea frontierelor. Drone mai „eficiente” și lovituri asupra căilor ferate Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse „introduc noi adaptări” ale dronelor, cu obiectivul de a maximiza daunele asupra infrastructurii și a zonelor de pe linia frontului, înainte ca Ucraina să poată implementa contramăsuri eficiente pe scară largă. În același timp, Rusia ar fi folosit cu succes drone cu propulsie cu reacție (jet) pentru a afecta infrastructura feroviară a Ucrainei și materialul rulant. În termeni practici, astfel de lovituri pot însemna întârzieri, capacitate redusă de transport și costuri mai mari pentru reparații și înlocuiri, într-un sistem feroviar esențial pentru fluxurile logistice ale țării. Incident la granița cu Republica Moldova: impact regional al atacurilor ISW mai notează că o dronă rusească a lovit în dimineața de 5 octombrie un punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovene, rănind un cetățean moldovean – primul caz confirmat de rănire a unui cetățean al Republicii Moldova în urma dronelor rusești. Informația sugerează o extindere a riscului de securitate dincolo de teritoriul ucrainean, cu potențiale efecte asupra transportului și operațiunilor din zonele de frontieră. Dinamica de pe front și amploarea atacurilor În aceeași evaluare, ISW menționează: forțe ucrainene care ar fi avansat recent în nordul regiunii Harkiv; un atac nocturn al Rusiei cu 205 drone asupra Ucrainei. Separat, analiza consemnează și o componentă de „război cognitiv” (influențare informațională): oficiali ai Dumei de Stat ar fi folosit relatări despre întărirea frontierei Estoniei cu Rusia pentru a promova narațiunea că NATO „escaladează” și provoacă un conflict cu Rusia. Ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva impactului operațional, accentul pus pe infrastructură – în special pe rețeaua feroviară și echipamentele aferente – indică o strategie de a reduce capacitatea de mobilitate și aprovizionare a Ucrainei. În paralel, incidentul de la granița cu Republica Moldova arată că riscurile asociate atacurilor cu drone pot afecta și puncte de tranzit cu relevanță regională, inclusiv pentru fluxuri comerciale și de transport. [...]
Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
