Știri
Știri din categoria Diverse
PSD cere formarea rapidă a Guvernului pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027, iar Sorin Grindeanu susține că partidul intră la negocieri fără „linii roșii”, potrivit Digi24. Mesajul vine după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, într-un moment în care miza imediată este deblocarea deciziilor bugetare.
Grindeanu a spus că PSD își menține nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și că social-democrații sunt dispuși să susțină „soluții din care să facă parte”, fără condiționări de tipul celor invocate, în trecut, de alte partide.
În declarațiile de după întâlnirea de la Cotroceni, liderul PSD a indicat ca prioritate formarea rapidă a unui Executiv care să poată operaționaliza două decizii-cheie:
Din perspectiva mediului economic, un calendar întârziat pentru aceste decizii prelungește incertitudinea asupra cheltuielilor publice și a direcției fiscale, cu efecte în lanț asupra investițiilor și planificării companiilor care depind de contracte sau programe publice.
Grindeanu a cerut schimbarea direcției de administrare a țării și a criticat măsurile de austeritate asociate fostului premier Ilie Bolojan, conform aceleiași surse.
„Ne dorim să fim parte a soluției. Nu avem linii roșii pe care alții le au.”
Ce urmează depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate care să susțină un guvern funcțional, în special pentru deciziile bugetare pe termen scurt și pentru construcția bugetului pe 2027.
Recomandate
Discuția Grindeanu–Hunor complică formarea unei majorități înaintea consultărilor de la Cotroceni, pe fondul nemulțumirii PSD că UDMR nu oferă sprijin necondiționat, potrivit Digi24 . Înaintea noii runde de consultări, președintele PSD Sorin Grindeanu a avut o discuție cu liderul UDMR, Kelemen Hunor , iar surse citate de Digi24 susțin că social-democrații ar fi „supărați” pe UDMR, pe motiv că formațiunea ar fi dat peste cap calculele unei eventuale majorități parlamentare. Kelemen Hunor a confirmat ulterior că discuția a durat „aproape o oră” și a respins ideea că Grindeanu i-ar fi cerut să renunțe la condiția de a nu vota un guvern alături de AUR sau SOS. „Într-adevăr, am discutat. Asta-dimineață am avut o discuție. Nu mi-a cerut acest lucru. Eu i-am spus că nu putem să facem ceva împreună cu AUR și cu SOS. M-a întrebat cum văd eu lucrurile. Am avut o discuție de 40-50 de minute, aproape o oră.” De ce contează: PSD nu are voturile, iar UDMR nu dă „cec în alb” În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, Digi24 notează că PSD este în căutarea unei majorități, deoarece nu are singur voturile necesare pentru a trece prin Parlament o variantă de guvern. În acest cadru, social-democrații încearcă să obțină susținere de la partide cu care au mai guvernat. Potrivit informațiilor Digi24, discuția cu Hunor i-a nemulțumit pe reprezentanții PSD, în principal pentru că liderul UDMR nu ar fi acceptat să ofere sprijin necondiționat pentru o majoritate „în acest moment”. Ce scenarii sunt vehiculate înainte de Cotroceni Digi24 mai relatează că UDMR ar prefera o majoritate în care să participe și liberalii, nu doar un grup restrâns de parlamentari aflați în opoziție față de Ilie Bolojan, ceea ce ar explica rezervele exprimate în discuțiile cu PSD. În paralel, potrivit informațiilor Digi24, de la Cotroceni ar urma să fie avansată varianta unui premier independent. Totuși, surse din PSD susțin că, pentru ca partidul să sprijine un astfel de scenariu, miniștrii ar trebui să fie politici, iar PSD ar susține doar această formulă. [...]
Alegerile anticipate ar putea împinge România spre un scenariu de guvernare dominat de AUR , în condițiile în care partidul ar urca la circa 40% din voturi, iar „aritmetic” ar putea face majoritate inclusiv cu PSD, potrivit declarațiilor liderului deputaților UDMR, Csoma Botond , citate de Digi24 . Csoma Botond a spus, în direct la Digi24, că nu vede „rațiunea politică” a organizării unor alegeri anticipate în actualul context, argumentând că acestea nu ar schimba substanțial raportul de forțe din zona partidelor de centru, unde fragmentarea ar rămâne. În opinia sa, chiar și după anticipate, PNL, PSD, USR și UDMR ar ajunge tot la negocieri pentru formarea unei majorități, însă discuțiile ar fi mai dificile după o campanie electorală, pe fondul unui discurs politic mai dur. Estimarea UDMR: AUR la 40% și până la 44% după redistribuire Liderul deputaților UDMR a respins scenariul avansat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan , potrivit căruia PNL și AUR ar putea fi „umăr la umăr” într-o campanie pentru anticipate. Csoma Botond a avansat o estimare semnificativ mai ridicată pentru AUR: „Eu cred că AUR va fi cam la 40% și, la redistribuire, va ajunge chiar la 44% (...).” El a comparat posibilul rezultat cu un exemplu din Germania, menționând cazul Saxoniei, unde AfD ar fi ajuns la 44%. Pentru zona centristă, Csoma Botond a spus că nu poate da „procente exacte”, dar a indicat că diferențele nu ar fi mari, menționând pentru PNL un interval de 15–16% și sugerând că „nu se va modifica substanțial această poză politică”. De ce contează: majoritatea AUR–PSD devine posibilă „aritmetic” Întrebat dacă AUR și PSD ar putea obține împreună suficiente mandate pentru a prelua guvernarea după anticipate, Csoma Botond a răspuns afirmativ: „Absolut. Aritmetic ar avea toate mandatele și toate șansele să cucerească guvernarea. Depinde de PSD și de AUR dacă vor să guverneze împreună.” Tot el a spus că, la un scor de aproximativ 40% pentru AUR, o guvernare condusă de acest partid devine plauzibilă: „Eu cred că da. După un 40% AUR, ce să mai, ce pretenții să emiți.” În acest cadru, Csoma Botond a susținut că partidele aflate acum în competiție ar trebui, indiferent de scenariul electoral, să găsească o formulă de guvernare „dacă nu vrem ca AUR să vină la putere”, motiv pentru care consideră că anticipate nu rezolvă blocajul, ci pot amplifica riscul unei schimbări majore de guvernare. [...]
UDMR avertizează că blocajul prelungit la formarea guvernului poate împinge electoratul spre „extreme” , în condițiile în care negocierile dintre PSD și PNL nu au produs încă un compromis, potrivit Știrile Pro TV . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că formațiunea va participa la discuțiile de luni de la Palatul Cotroceni și cere concesii din partea celor două partide mari. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Csoma Botond afirmă că „nu există altă cale” și că, fără concesii, „un guvern nu poate fi format decât cu extremiștii”. Presiune politică pe PSD și PNL, pe fondul întârzierii negocierilor Csoma Botond susține că „este inacceptabil” ca principalele partide să nu fi ajuns la un compromis „încă din luna mai”, invocând nerăbdarea cetățenilor. În aceeași linie, președintele UDMR, Kelemen Hunor , a spus săptămâna trecută, în plenul Parlamentului, că după „148 de zile” România nu a reușit să învestească „un guvern cu puteri depline”, calificând situația drept „inacceptabilă”. Miza: evitarea unei majorități cu sprijinul AUR, SOS sau POT Kelemen Hunor a avertizat că pierderea răbdării în societate se poate traduce prin scăderea încrederii în instituții și politicieni și prin orientarea către „extreme” și „populism”. UDMR transmite că este dispusă să susțină mai multe variante de guvernare, cu excepția unor guverne care ar fi învestite cu ajutorul AUR, SOS sau POT. Ce urmează UDMR anunță participarea la discuțiile de luni de la Cotroceni, în contextul în care, conform relatării, miza imediată este deblocarea negocierilor astfel încât să poată fi format un guvern fără sprijinul partidelor considerate „extremiste” de către liderii UDMR. Sursa nu oferă detalii despre o formulă concretă de guvernare sau despre concesiile cerute, dincolo de apelul general adresat PSD și PNL. [...]
UDMR își îngustează opțiunile de coaliție și complică formarea unei majorități , după ce liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond , a spus că nu crede că partidul poate intra „în condițiile actuale” la guvernare alături de PSD, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, în direct, înaintea unei noi runde de consultări la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Csoma Botond a fost întrebat direct dacă UDMR ar putea face parte dintr-un guvern cu PSD, iar răspunsul a fost negativ. „Eu cred că nu. Nu putem să facem parte.” De ce spune UDMR „nu” acum Argumentul invocat de liderul deputaților UDMR ține de poziționarea formațiunii în actuala formulă guvernamentală și de implicarea sa în susținerea unei propuneri de premier. „Am făcut parte din acea propunere și din guvernul minoritar care este acum guvern interimar și facem parte și acum din acest guvern. L-am propus și noi împreună cu Partidul Național Liberal și cu USR pe domnul Siegfried Mureșan .” În acest context, Csoma Botond a reiterat că UDMR nu poate merge, în acest moment, într-o formulă de guvernare cu social-democrații. „Eu cred că în atare condiții, nu, nu putem lua parte la o guvernare acum împreună cu Partidul Social Democrat.” Ce urmează: consultări la Cotroceni, cu un actor în minus pentru PSD Declarațiile vin înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, consultări despre care Digi24 a relatat separat în materialul dedicat programului zilei, disponibil aici . Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Csoma Botond indică faptul că, „în condițiile actuale”, UDMR nu se vede parte a unei majorități care să includă PSD, ceea ce reduce spațiul de negociere pentru o formulă guvernamentală stabilă. [...]
Ucraina a folosit cu succes turele robotizate cu IA pentru a doborî drone rusești , o schimbare cu impact operațional direct asupra apărării antiaeriene, dar care vine, deocamdată, cu limitări tehnice de acoperire, potrivit Știrile Pro TV . Forțele Aeriene ucrainene au anunțat prima utilizare reușită a unor turele robotizate pentru doborârea dronelor rusești cu motor cu reacție, în special a modelului „Geran-5”, informație relatată de Ukrainska Pravda. Declarațiile sunt atribuite purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat , citat de News.ro. Ce schimbă, concret, turelele ghidate de inteligență artificială Ihnat spune că sistemele folosesc „viziune artificială” (tehnologie prin care un calculator „vede” și recunoaște ținte din imagini) și că introducerea inteligenței artificiale a redus „eroarea umană” și a îmbunătățit calculele tehnice necesare pentru angajarea țintelor. „Utilizarea tehnologiilor inovatoare şi a inteligenţei artificiale a eliminat eroarea umană şi a îmbunătăţit calculele tehnice. Pentru doborâre se foloseşte tocmai viziunea artificială.” Potrivit aceleiași surse, turelele sunt instalate inclusiv pe poduri, iar cu ajutorul lor ar fi fost doborâte și drone cu reacție, inclusiv „Geran-5”. De ce utilizarea este, deocamdată, limitată Oficialul ucrainean precizează că folosirea acestor turele este restrânsă în prezent din cauza razei mici de acțiune. Motivul invocat: arma principală a turelei este mitraliera, ceea ce limitează distanța la care poate fi angajată eficient o țintă. Unde sunt instalate și ce extindere este planificată Pe 4 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că în Kiev au fost instalate deja peste 12 turele pentru a contracara dronele cu reacție, iar alte 8 sunt planificate pentru regiunea Kiev. În context, materialul notează că Kievul a devenit în ultima perioadă ținta unor atacuri zilnice ale Rusiei, fiind vizate în premieră inclusiv podurile din capitala ucraineană. [...]
Aproape 1,4 milioane de locuri de muncă depind de 13.000 de companii de top , care au cumulat afaceri de aproape 300 de miliarde de euro și un profit din exploatare de 26,5 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), relatează Știrile Pro TV . Miza economică a clasamentului este concentrarea: un număr relativ mic de firme susține o parte semnificativă din activitatea și ocuparea din economie. Datele provin din „ Topul Național al Firmelor 2026 ”, realizat de CCIR pe baza analizării a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile. Dintre acestea, 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, conform metodologiei camerelor de comerț județene. Cifrele-cheie: creștere a veniturilor, profitabilitate de 8,86% În total, 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții în cele șapte domenii analizate au raportat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior. Profitul din exploatare a urcat cu 2,39%, până la 26,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă 8,86% din cifra totală de afaceri, potrivit CCIR. Aceste firme au, cumulat, 1.373.720 de salariați. Unde se face cifra de afaceri și unde se face profitul Structura pe sectoare arată o diferență între „greutatea” în venituri și cea în profit: Comerțul are cea mai mare pondere în cifra de afaceri: 43,54% . Urmează industria cu 33,31% și serviciile cu 12,66% . Ca număr de companii, industria și serviciile domină clasamentul: 34,39% , respectiv 28,77% . La profitabilitate, industria rămâne sectorul principal: concentrează 36,12% din profitul total al companiilor clasate și are o marjă de profit de 9,6% , conform CCIR. Ce urmărește clasamentul și de ce contează CCIR precizează că ierarhia este construită pe cinci indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat. Într-o declarație citată în material, președintele CCIR, Mihai Daraban , susține că datele din top contrazic parțial percepția publică despre o economie „în dificultate”, indicând că există companii care „investesc, produc și generează profit”, deși „există probleme reale” în economie. Pentru mediul de afaceri și autorități, concluzia practică este că performanța și ocuparea sunt puternic ancorate în acest nucleu de companii: evoluția lor are efect direct asupra veniturilor bugetare, pieței muncii și lanțurilor de furnizori. [...]
