Știri
Știri din categoria Diverse
PSD ar urma să intre la guvernare într-o formulă care include miniștri tehnocrați la portofolii-cheie, ceea ce poate debloca rapid învestirea Executivului și reduce riscul de alegeri anticipate, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Conform surselor citate, PSD ar urma să intre în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu, alături de miniștri tehnocrați propuși de președintele Nicușor Dan pentru Finanțe, Apărare și Externe. În paralel, PNL și UDMR ar urma să voteze în Parlament învestirea noului Executiv, însă liberalii ar rămâne în opoziție.
Miza imediată este calendarul strâns al negocierilor: președintele Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor de partid că, dacă până joi nu se ajunge la o înțelegere „transparentă” privind susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, pentru declanșarea alegerilor anticipate, potrivit acelorași surse.
Din informațiile Digi24, scenariul discutat presupune:
O nuanță menționată de sursă este că ar fi luată în calcul o formulă de guvern în care să nu fie cooptați „acei liberali care i se opun lui Ilie Bolojan”, pentru a asigura voturile necesare în Parlament.
Potrivit informațiilor citate, decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie oficializată în ședința conducerii extinse programată miercuri (ora 16.00). Până joi, situația ar urma să fie tranșată, când Luca Niculescu ar urma să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor.
În acest moment, detaliile finale ale formulei (inclusiv componența completă și condițiile politice ale acordului) rămân neconfirmate public, fiind prezentate de Digi24 ca informații „pe surse”.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan pune un termen-limită pentru formarea majorității și le-a transmis liderilor de partide că, dacă până joi nu ajung la o înțelegere „transparentă” pentru susținerea Guvernului Luca Niculescu, vineri va prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului, ceea ce ar declanșa alegeri anticipate, potrivit Digi24 . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic printr-o decizie cu efect direct asupra calendarului instituțional: fie se coagulează o majoritate care să treacă Executivul în Parlament, fie se intră pe scenariul anticipatelor. Conform informațiilor citate de Digi24, nu va exista o a cincea desemnare de premier dacă Luca Niculescu nu obține susținerea unei majorități. Termenul constituțional pentru Cabinetul Niculescu Luca Niculescu, premier desemnat, are termen limită joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, în baza prevederilor constituționale (10 zile de la publicarea decretului de desemnare, Articolul 103, Alineatul (2) din Constituția României ). În scenariul descris de sursele Digi24, vineri, când premierul desemnat ar urma să-și depună mandatul, președintele ar prezenta decretul de dizolvare a Parlamentului. Digi24 notează că informația a fost prezentată și de Hotnews.ro. Cum arată, la acest moment, aritmetica politică Potrivit surselor Digi24, formula discutată în acest moment ar include: PSD ar urma să intre în Guvernul condus de Luca Niculescu; miniștri tehnocrați propuși de președinte pentru Finanțe, Apărare și Externe; PNL și UDMR ar urma să voteze noul Executiv în Parlament, însă PNL ar rămâne în Opoziție, conform anunțului făcut de Ilie Bolojan; decizia PSD privind formula de guvernare ar urma să fie luată miercuri. În paralel, pozițiile partidelor pe tema anticipatelor sunt divergente: președintele USR, Dominic Fritz, a spus la Digi24 că USR nu va vota Guvernul Niculescu și consideră anticipatele soluția de ieșire din criză; UDMR a susținut în repetate rânduri că anticipatele nu sunt o soluție, invocând riscul creșterii ponderii AUR în Parlament; AUR susține organizarea de alegeri anticipate. De ce dizolvarea Parlamentului este posibilă acum Digi24 reamintește că Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului după consultări, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În prezent, condițiile ar fi întrunite după respingerea în Parlament a guvernelor propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, însă președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare și cea a lui Mureșan, mai notează publicația. Contextul crizei: patru desemnări de premier Luca Niculescu este al patrulea premier desemnat de Nicușor Dan, după ce Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai prin moțiune de cenzură, votată de o majoritate PSD-AUR. Înaintea lui Niculescu au fost desemnați: Eugen Tomac (și-a depus mandatul); Adrian Veștea (cabinet respins la votul de învestitură); Siegfried Mureșan (cabinet respins la votul de învestitură). În acest cadru, ultimatumul transmis partidelor mută presiunea pe negocierile de până joi: fie se conturează o majoritate pentru învestirea Guvernului, fie România intră pe procedura anticipatelor, cu efecte directe asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor în perioada următoare. [...]
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
USR condiționează votul din Parlament de o majoritate asumată și respinge miniștri PSD , ceea ce complică ecuația de învestire și crește riscul unui guvern minoritar cu stabilitate limitată, potrivit Digi24 . Dominic Fritz , președintele USR, a spus că partidul nu va face parte și nu va vota un guvern „unde nu este clar pe ce fel de majoritate se va putea baza”, mai ales dacă include miniștri PSD. În intervenția sa, Fritz a legat explicit refuzul USR de două teme: lipsa unei majorități parlamentare asumate și capacitatea viitorului executiv de a ține sub control „ținte de deficit”, în paralel cu presiunea pentru „a da drumul la bani”, pe care o atribuie PSD. Ce schimbă poziția USR în negocierile pentru Cabinetul Niculescu Mesajul USR fixează o linie roșie: fără miniștri PSD și fără „aranjamente de culise”. În acest cadru, Fritz a indicat că USR va susține „din Parlament soluții bune pentru România”, dar nu va valida politic un executiv care, în opinia sa, nu are o bază de susținere clară. Totodată, liderul USR a spus că există „două abordări diferite” față de PNL, dar a adăugat că formațiunile ar putea colabora în continuare pentru „o guvernare fără PSD și AUR”. PNL: acord de susținere, dar rămâne în opoziție În același context, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că PNL este dispus să semneze un acord cu premierul desemnat Luca Niculescu pentru susținerea politicilor care „servesc interesului României”, precizând însă că PNL va rămâne în opoziție. Această formulă lasă deschisă varianta unui sprijin punctual sau condiționat, fără intrare la guvernare. Stabilitate și scenariul anticipatelor Fritz a calificat un termen de șase luni pentru un guvern condus de Luca Niculescu drept „varianta optimistă” și s-a declarat sceptic că o astfel de construcție ar putea oferi „stabilitate” și „predictibilitate”, mai ales dacă ar exista o „majoritate paralelă PSD-AUR” care să tragă în altă direcție decât guvernul. În consecință, liderul USR a susținut ideea alegerilor anticipate, argumentând că actuala configurație parlamentară ar prelungi „haosul”. „Guvern minoritar PSD”, în lectura USR Fritz a afirmat că formula discutată — cu tehnocrați și miniștri PSD — ar însemna, în realitate, „un guvern minoritar PSD”, chiar dacă ar include și persoane fără „carnet de partid”. El a spus că înțelege raționamentul PNL de a vota învestirea, dar a insistat că PSD ar trebui să-și asume guvernarea și responsabilitatea deciziilor. În lipsa unei majorități asumate și cu USR în afara votului de învestire, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge sprijin suficient în Parlament pentru un guvern funcțional și pe ce durată. [...]
Refuzul PSD de a susține suspendarea președintelui Nicușor Dan reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui demers parlamentar cu efecte imediate , dar menține tensiunea politică în jurul formării guvernului, potrivit Digi24 . În acest context, liderul AUR, George Simion , a reacționat public după ce Sorin Grindeanu a reiterat că PSD nu susține „în acest moment” suspendarea. Simion a scris pe Facebook că „Nicușor Dan blochează Țara!! Trebuie demis!” și a adăugat un mesaj adresat liderilor PSD și PNL: „Am înțeles poziția lui Grindeanu, nici nu aveam așteptări… să le mulțumiți lui Grindeanu și lui Bolojan pentru ce va urma”. De ce contează poziția PSD: pragul politic pentru o procedură de suspendare Miza imediată este una de aritmetică parlamentară și de procedură: fără sprijinul PSD, un demers de suspendare are șanse mai mici să avanseze rapid, chiar dacă există inițiativă din partea AUR. Grindeanu a explicat că, deși PSD a fost „dezamăgit” că nu a primit mandatul pentru formarea guvernului, partidul nu consideră că președintele a încălcat Constituția. În declarația citată de Digi24, liderul PSD a argumentat că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este „un drept constituțional al președintelui”, în urma consultărilor, iar în aceste condiții PSD nu susține „demersuri de acest tip”, invocând menținerea „în cadrul constituțional”. Ce urmează: AUR caută semnături, dar fără asumare oficială PSD În același material se arată că, săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a anunțat că AUR a transmis PSD lista pentru semnarea demersului de suspendare și că „o să semneze probabil mai mulți”, susținând că există deja „un reprezentant de la PSD” care ar urma să semneze. Informațiile disponibile în articol nu detaliază câți parlamentari ar fi dispuși să semneze sau dacă există un calendar procedural pentru inițiativă; cert este că, la nivel de conducere, PSD transmite că nu susține în prezent suspendarea, ceea ce mută presiunea pe negocierile politice legate de guvernare și pe capacitatea AUR de a strânge sprijin transpartinic. [...]
Disputa PSD–PNL pe tema „reformelor” riscă să blocheze agenda de măsuri concrete , după ce prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan l-a ironizat public pe premierul demis Ilie Bolojan , susținând că nu poate indica reforme „concrete și măsurabile” din mandatul acestuia, potrivit Digi24 . Ivan a declarat luni seară, la TVR Info, că singurele acțiuni pe care le poate identifica drept „reforme” ar fi concedierea „a doi șoferi de buldoexcavatoare pe la niște primării” și „a trei ospătari din Guvern”, afirmație relatată de Digi24 , care citează News.ro. Miza: cine își asumă blocajele și ce rămâne din „reformă” Dincolo de ironie, mesajul lui Ivan țintește direct disputa politică privind responsabilitatea pentru lipsa unor schimbări structurale. Liderul PSD îi cere lui Bolojan să indice explicit cine din PSD i-ar fi „blocat viziunea” pentru România, „cu nume și prenume”. În aceeași intervenție, Ivan a susținut că nu este „critic față de domnul Bolojan”, ci față de „acțiunile” acestuia, insistând pe ideea că reformele invocate ar trebui să fie cuantificabile și verificabile. Contextul declarațiilor Potrivit Digi24, reacția vine „referitor la declarațiile domnului Bolojan”, în care acesta ar fi acuzat PSD că blochează anumite inițiative. În materialul citat nu sunt detaliate declarațiile inițiale ale lui Ilie Bolojan și nici exemplele concrete la care s-ar fi referit acesta. Ce urmează, în termeni politici, depinde de dacă Ilie Bolojan va răspunde solicitării și va nominaliza persoanele sau mecanismele despre care afirmă că i-au blocat agenda. În lipsa unor clarificări, schimbul de replici rămâne la nivel de dispută publică, fără elemente noi despre măsuri sau calendar de reforme. [...]
Promulgarea în Ucraina a modificărilor privind educația în limbile minorităților deschide o nouă etapă de implementare și monitorizare, cu miză directă pentru școlile românești și pentru parcursul liceal al elevilor , potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat promulgarea de către Volodimir Zelenski și a anunțat că România va continua discuțiile cu autoritățile de la Kiev pentru ca elevii români să poată studia în limba maternă „inclusiv la liceu”. În mesajul publicat marți pe Facebook, șeful statului a arătat că modificările vizează limbile minorităților naționale care sunt și limbi oficiale ale Uniunii Europene, fără a elimina rolul limbii ucrainene în sistemul de învățământ. Nicușor Dan a legat explicit schimbarea de parcursul european al Ucrainei, afirmând că noile prevederi „consolidează cadrul legal” pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale UE. „Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor”, a scris Nicușor Dan. Ce schimbă legea și unde se vede impactul operațional Potrivit informațiilor din articol, legea a fost adoptată luni, 12 octombrie, de Parlamentul ucrainean și promulgată în aceeași zi de președintele Zelenski. Actul normativ extinde posibilitățile de utilizare a limbilor minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene: în procesul educațional; în comunicarea din instituțiile de învățământ. Totodată, legea stabilește reguli privind statutul școlilor minorităților și continuarea studiilor în limba maternă în cazul reorganizării unor unități școlare — un punct cu efect practic pentru rețeaua școlară și pentru continuitatea predării. Ce urmează: aplicarea în practică și discuțiile România–Ucraina Nicușor Dan a spus că autoritățile române vor urmări modul în care prevederile vor fi aplicate, astfel încât drepturile comunității românești din Ucraina să fie respectate și în practică. În același timp, președintele a indicat ca obiectiv explicit posibilitatea ca elevii români să învețe în limba maternă și în ciclul liceal, subliniind că tema are o dimensiune concretă pentru familii, nu una „abstractă”. În context, Digi24 notează că subiectul educației în limba maternă a generat preocupări în ultimii ani în rândul comunității românești din Ucraina, pe fondul reformelor din educație și al modificărilor legislative privind folosirea limbilor minorităților. Înainte de adoptarea noii legi, mai multe organizații ale românilor din Ucraina au cerut autorităților de la București să intervină pentru modificarea proiectului legislativ, invocând îngrijorări legate de protejarea drepturilor educaționale. [...]
