Știri
Știri din categoria Diverse
PSD evită o guvernare cu majoritate fragilă, pe fondul blocajului politic, iar social-democratul Robert Negoiță susține că scenariul alegerilor anticipate devine tot mai probabil, potrivit Digi24.
Primarul Sectorului 3 a declarat la Digi24 că în partid există „un oarecare nivel de neliniște” legat de intrarea la guvernare, însă „nu este panică”. În opinia sa, PSD procedează corect când refuză să intre într-un executiv susținut de o majoritate „subțire”, pentru că ar rezulta „un guvern foarte slab” care „n-ar putea să facă mare lucru”.
Negoiță leagă refuzul unei guvernări fragile de perspectiva unei perioade prelungite de instabilitate. El spune că, „decât să avem doi ani de instabilitate”, ar fi preferabile alegeri anticipate urmate de formarea unui guvern stabil, adăugând că șansele pentru anticipate sunt „mai mari” acum decât în urmă cu o săptămână și erau mai mari atunci decât cu o lună înainte.
Declarațiile vin în contextul în care, notează Digi24, mai mulți lideri ai PSD și președintele Nicușor Dan au afirmat că nu își doresc alegeri anticipate, însă „nici a patra nominalizare de premier nu pare să se îndrepte spre o majoritate” care să treacă un guvern prin Parlament.
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan își va mai permite o a cincea nominalizare în cazul în care Luca Niculescu ar fi respins în Parlament sau s-ar retrage, Negoiță afirmă că șeful statului „procedează corect” dacă mai face o nominalizare. Argumentul invocat: asumarea unei perioade electorale ar însemna „costuri” și „instabilitate”, iar președintele ar încerca să arate că nu el generează această situație și că a făcut „tot ce a depins” de el pentru a o evita.
Întrebat despre declarațiile președintelui PNL Iași, Alexandru Muraru, potrivit cărora PSD ar pregăti suspendarea lui Nicușor Dan, Negoiță spune că nu există „vreo discuție serioasă” sau „vreo dezbatere” în partid pe această temă și că un astfel de demers este „exclus” în acest moment, invocând lipsa unei motivații și faptul că o suspendare ar adânci criza.
În lipsa unei majorități conturate pentru validarea unui guvern, mesajul lui Negoiță indică faptul că PSD își calibrează decizia de participare la guvernare în funcție de soliditatea aritmeticii parlamentare, iar alternativa pe care o vede tot mai plauzibilă rămâne revenirea la urne.
Recomandate
Luca Niculescu își propune să depună joi programul și lista miniștrilor , într-un calendar care ar putea scurta perioada de incertitudine politică, într-un moment pe care îl descrie drept dificil și cu „probleme economice” și sociale, potrivit Digi24 . Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a spus, la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că negocierile cu partidele au început „constructiv” și vor continua luni, urmând ca „cel mai probabil joi” să tragă concluziile și să depună în Parlament programul de guvernare și componența cabinetului. În privința formulei de guvernare, Niculescu afirmă că nu există încă o decizie și că sunt analizate toate variantele: guvern politic, tehnocrat sau „hibrid” (o combinație între miniștri politici și independenți). Miza, din perspectiva lui, este o majoritate parlamentară „cât mai solidă”, care să nu asigure doar votul de învestitură, ci și susținerea reformelor din program. Ce spune despre negocieri și sprijinul politic Niculescu a descris primele întâlniri cu partidele ca fiind „un bun început”, chiar dacă pozițiile formațiunilor diferă. El a indicat că a observat „deschideri” pentru votarea unui nou Executiv, deși nu există consens asupra tipului de guvern. Totodată, premierul desemnat a menționat că există partide care susțin ideea alegerilor anticipate, însă, din discuțiile avute, ar reieși că o parte dintre actorii politici consideră necesară ieșirea rapidă din „blocajul politic”. De ce contează: calendarul scurtează incertitudinea într-un context economic dificil Mesajul central al lui Niculescu este că procesul se derulează „în program” și că ținta este depunerea listei și a programului joi, după o nouă rundă de discuții luni. În același timp, el leagă urgența formării guvernului de contextul mai larg: „criză politică” și „probleme economice” și sociale, fără a detalia în acest material ce măsuri concrete ar urma să fie incluse în program. În lipsa unei decizii asupra formulei (politic/tehnocrat/hibrid), următoarele zile sunt decisive pentru conturarea unei majorități care să poată susține guvernarea și reformele invocate de premierul desemnat. [...]
România își fixează ca prioritate păstrarea banilor europeni pentru agricultură și coeziune, dar vrea și finanțare dedicată apărării pe Flancul Estic și regiunii Mării Negre , înaintea negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a avut vineri, 9 octombrie, o ședință de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă UE, pentru a coordona poziția națională înaintea discuțiilor dintre liderii europeni. Tema urmează să fie abordată la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie. Miza economică: ce urmărește România în bugetul UE 2028–2034 Viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul UE pe șapte ani) va influența resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, iar Bucureștiul vrea să evite o reducere a finanțărilor tradiționale. Administrația Prezidențială arată că România va susține un „buget european ambițios”, care să mențină nivelul global al finanțării pentru: Politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și proiecte regionale); Politica agricolă comună (sprijin pentru modernizarea agriculturii și comunitățile rurale). În comunicatul citat de Digi24, aceste două politici sunt prezentate drept esențiale pentru reducerea diferențelor de dezvoltare între statele membre, modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea zonelor rurale și securitatea alimentară. Apărare, Marea Neagră și competitivitate: direcțiile suplimentare Pe lângă menținerea finanțărilor pentru agricultură și coeziune, România își propune să obțină bani europeni pentru consolidarea capacității de apărare , cu accent pe Flancul Estic și regiunea strategică a Mării Negre . În paralel, România va pleda pentru măsuri care să sprijine creșterea competitivității economiei europene și reducerea dependențelor strategice în energie și tehnologii avansate, în contextul discuțiilor despre alocările bugetare pentru următorii șapte ani. [...]
PNL exclude o coaliție cu PSD, iar blocajul politic riscă să prelungească interimatul guvernamental , într-un moment în care partidele negociază formarea unui nou Executiv. Potrivit Digi24 , purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan , acuză PSD că „prelungește criza politică” prin propuneri care nu duc la o soluție de guvernare. Într-o postare pe Facebook, Bogdan susține că propunerile PSD ar menține „situația de interimat” și ar bloca „exercițiul de administrare a țării”, calificând demersul drept „un act de inconștiență”. Linia roșie a PNL: fără coaliție cu PSD, dar cu vot pentru premierul desemnat Ionel Bogdan afirmă că poziția PNL „rămâne neschimbată”: partidul exclude „orice tip de coaliție cu PSD”, însă spune că este deschis să voteze un guvern cu „puteri depline” după desemnarea premierului de către președintele României. În același mesaj, liberalul indică disponibilitatea PNL de a vota guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , după prezentarea programului de guvernare și a listei Cabinetului. Contextul imediat: PSD cere refacerea majorității cu PNL și UDMR Declarațiile PNL vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că social-democrații susțin refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că sunt pregătiți să își asume guvernarea. Grindeanu a mai afirmat că România ar fi putut avea deja un guvern cu puteri depline, „capabil să schimbe direcția economică a țării”, dacă formarea majorității ar fi fost pusă înaintea calculelor politice și electorale. În absența unei convergențe între pozițiile celor două partide, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat poate strânge o majoritate de voturi în Parlament pentru un Cabinet și un program de guvernare, astfel încât interimatul să nu se prelungească. [...]
Alexandru Rogobete cere reluarea dialogului între PSD, PNL și UDMR pe fondul unei „crize economice, politice și sociale” și susține că proiectele mari de investiții și reformele au avansat atunci când cele trei partide au stat la aceeași masă, potrivit Digi24 . Fostul ministru al Sănătății afirmă, într-un mesaj publicat pe Facebook, că „România nu mai are nevoie de orgolii politice” și că interesul național ar trebui pus „mai presus de interesul politic”. În aceeași intervenție, Rogobete leagă capacitatea de a livra reforme și investiții de existența unei cooperări între PSD, PNL și UDMR. Argumentul: proiectele mari au pornit în formule de colaborare Rogobete susține că „cele mai mari proiecte de investiții” și „cele mai importante reforme” au fost inițiate în momentele în care PSD, PNL și UDMR au avut „maturitatea să stea la aceeași masă”, în pofida diferențelor ideologice și a disputelor dintre ele. În sprijinul ideii, el enumeră rezultate pe care le atribuie acestui tip de colaborare: atragerea de fonduri europene; demararea unor proiecte de spitale; începerea unor autostrăzi; lansarea unor „investiții strategice”. Contextul invocat: cinci luni de confruntări și costul instabilității În mesaj, fostul ministru descrie situația actuală drept una de „criză economică, politică și socială profundă”, după „cinci luni de confruntări politice, acuzații, orgolii și experimente administrative”. El afirmă că „oamenii sunt cei care plătesc prețul acestei instabilități”. Rogobete insistă că partidele nu trebuie „să se iubească” sau să aibă aceleași opinii, dar „au obligația să fie responsabile”, argumentând că „nu mai suntem în campanie electorală” și că este momentul pentru o guvernare „responsabilă”. Ce transmite, concret, către partide Mesajul se încheie cu un apel explicit la reluarea negocierilor și la reducerea tensiunilor politice: „Este timpul să ne privim din nou în ochi, să lăsăm orgoliile deoparte și să ne așezăm la aceeași masă.” [...]
George Simion susține că se conturează o majoritate PSD–PNL pentru învestirea Guvernului , într-un scenariu pe care îl descrie drept un „blat” menit să ducă la „fărâmițarea” AUR, potrivit Digi24 . Liderul AUR afirmă că PSD ar urma să guverneze cu Luca Niculescu în frunte, iar PNL ar vota instalarea cabinetului. Într-un mesaj video, Simion spune că „de 2 luni se coace” acest plan și susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate” consecințele guvernării, punând „în față” un premier desemnat pe care îl numește „marionetă”. El afirmă, totodată, că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice instalarea acestuia. Ce acuză liderul AUR despre votul din Parlament Simion leagă scenariul de un vot favorabil din partea PNL, invocând presiuni asupra lui Ilie Bolojan. În declarația redată de Digi24 , liderul AUR afirmă că Bolojan ar fi fost „chemat la DNA” și „speriat”, motiv pentru care ar urma să voteze guvernul. Tot în același mesaj, Simion susține că, după arestarea lui Călin Georgescu, ar urma el, în cadrul unei acțiuni de „eliminare” treptată a unor actori politici și de slăbire a AUR. Aceste afirmații sunt prezentate ca acuzații politice, fără elemente de probă în materialul citat. Miza: formarea Guvernului și stabilitatea politică pe termen scurt Din perspectiva calendarului invocat de Simion, punctul imediat de interes este votul de învestitură, care ar urma să aibă loc în aproximativ o săptămână. Dacă se confirmă o susținere PSD–PNL pentru instalarea cabinetului, ar rezulta o formulă de guvernare cu impact direct asupra direcției politicilor publice și asupra stabilității parlamentare pe termen scurt. Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” și afirmă că România ar ajunge „în situația Greciei”, însă materialul Digi24 nu include date sau evaluări independente care să susțină aceste scenarii. [...]
Disputa politică pe „cine a votat taxele” riscă să blocheze predictibilitatea fiscală , într-un moment în care România încearcă să țină sub control deficitul bugetar, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , susține că măsurile fiscale adoptate în guvernarea Ilie Bolojan au trecut „inclusiv cu votul din coaliție al PSD”, partid care, spune el, acuză acum că Bolojan „a sărăcit” România. Pîslaru afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD ar face „manipulare” prin mesajul că guvernarea Bolojan ar fi dus la „o sărăcire agresivă” și leagă situația bugetară de perioada guvernării Ciolacu (2023–2025). În acest context, el invocă un deficit bugetar de 9,3%, pe care îl descrie drept cel mai mare din Uniunea Europeană, și spune că ministrul Finanțelor l-ar fi avertizat pe premier „de nu mai puțin de șase ori” în legătură cu o „criză majoră”. Miza economică: deficitul și costul finanțării În mesajul citat, Pîslaru susține că măsurile luate de guvernarea Bolojan au fost „urgente” pentru a evita „blocajul economic” și că, fără ele, România ar fi ajuns „în junk” (categorie de rating nerecomandată investițiilor) și în „incapacitate de plată”, făcând o comparație cu Grecia. Tot el afirmă că aceste măsuri au afectat și „categorii vulnerabile”. Ministrul interimar mai spune că Ilie Bolojan ar fi „salvat PNRR-ul” și ar fi finalizat „investiții cheie” care au susținut economia și ar fi facilitat reducerea deficitului bugetar, fără a detalia în material care au fost proiectele sau măsurile concrete. Acuzația politică: responsabilitatea pentru măsurile fiscale Pîslaru insistă că PSD a participat la adoptarea pachetului fiscal în coaliție, iar acum ar încerca să transfere costul politic al măsurilor către Bolojan. În același mesaj, el afirmă că „propaganda nu mai funcționează” și că românii „nu mai vor să trăiască pe datorie”. „Toate măsurile fiscale luate de guvernarea Bolojan au fost adoptate inclusiv cu votul din coaliţie al PSD, cel care astăzi clamează că Bolojan «a sărăcit» România.” În lipsa unor detalii suplimentare în articol despre ce măsuri fiscale sunt vizate punctual și ce calendar au avut, rămâne de urmărit dacă disputa din coaliție se traduce în schimbări de direcție sau întârzieri în politica fiscală, cu efecte asupra stabilității bugetare și a predictibilității pentru companii și contribuabili. [...]
