Știri
Știri din categoria Diverse
PNL a decis demiterea conducerilor din șase filiale cu rezultate slabe, o mișcare care poate schimba rapid controlul intern asupra organizațiilor locale înaintea ciclului electoral următor, potrivit Digi24. Hotărârea a fost luată luni seară, în Biroul Politic Național (BPN), la propunerea liderului PNL Ilie Bolojan, și vizează atât demiterea președinților, cât și dizolvarea birourilor politice județene/de sector.
Decizia se aplică organizațiilor PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sector 2, PNL Sector 3, PNL Sector 4 și PNL Sector 5. În cazul PNL Galați, BPN a decis revocarea președintelui interimar, George Scarlat. Conform comunicatului PNL citat de Digi24, hotărârile au fost adoptate cu votul favorabil a două treimi din membrii BPN, în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul partidului, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” acestor organizații.
În interiorul partidului, schimbările au generat critici legate de procedură și de lipsa alegerilor interne. Adrian Veștea, lider PNL Brașov, a cerut organizarea de alegeri în filiale „și nu demiteri”, potrivit surselor participante la ședință citate de Digi24.
„Cred că ar fi necesar să dăm drumul la procedura democratică de a organiza alegeri și de a nu face demiteri și de a modifica regulile în timpul jocului. (…) Altfel nu facem decât o vânătoare de vrăjitoare”, a susținut Veștea, potrivit surselor.
Și Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, i-a reproșat lui Ilie Bolojan că alegerile interne „de jos în sus” promise „n-au mai venit”, iar partidul a mers pe „prelungiri de mandat”, conform acelorași surse.
„În locul alegerilor am avut prelungiri de mandat, pentru că e mai ușor să lucrezi cu organizații conduse interimar decât cu cei care au luat voturi în organizații”, ar fi spus Thuma.
Ilie Bolojan a justificat măsura prin performanțele electorale sub media partidului în anumite județe și prin nevoia de a evita consumul de energie în conflicte interne, potrivit relatării Digi24 bazate pe surse din ședință.
„Sunt județe în România în care PNL (…) am obținut rezultate mult sub media partidului. (…) Dacă nu facem ce trebuie, capacitatea acestui partid de a obține rezultate mai bune în 2028 (…) nu avem șansa să obținem rezultate mai bune”, a spus Bolojan, conform surselor.
În aceeași ședință, BPN a validat și propunerea privind componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din structură ar urma să facă parte Ilie Bolojan, foștii președinți ai PNL Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, precum și Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru, potrivit comunicatului PNL citat de Digi24.
În paralel, Digi24 notează că Monica Anisie, Andrei Baciu și Ionuț Stroe fac parte din „tabăra anti-Bolojan”, un indiciu că schimbările de la nivelul filialelor se suprapun peste o competiție internă mai largă pentru controlul partidului.
Recomandate
PSD apără moțiunea care a demis Guvernul Bolojan și împinge spre desemnarea unui premier , într-un moment în care partidul admite că nu are singur voturile pentru o majoritate, potrivit Stirile Pro TV . Sorin Grindeanu a spus, vineri, la Neptun, că decizia din aprilie nu a fost o greșeală și a cerut ca președintele Nicușor Dan să facă o desemnare de premier pentru testarea majorității în Parlament. Grindeanu a susținut că demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură a fost „un calcul extraordinar de bun” și l-a acuzat pe Ilie Bolojan de „management defectuos”, despre care a afirmat că „ne-a dus în cap economic”, relatare atribuită de publicație agenției News.ro. „A fost un calcul extraordinar de bun fiindcă (...) acum vedem cu toţii managementul lui Ilie Bolojan (...) Se vede, e un guvern care ne-a dus în cap economic şi de aceea Partidul Social Democrat a hotărât să încerce să schimbe direcţia.” Miza: ieșirea din blocaj printr-o desemnare și un vot în Parlament Întrebat ce ar face în locul șefului statului, liderul PSD a spus că „probabil” ar face o desemnare de premier, chiar și în lipsa unei majorități „clar conturate”, pentru ca aceasta să fie verificată prin votul de învestitură. În aceeași logică, Grindeanu a reiterat că PSD își menține „disponibilitatea de a guverna”, fie printr-un guvern minoritar, fie printr-o formulă „în jurul PSD”, argumentând că partidul are cel mai mare număr de parlamentari, dar insuficient pentru majoritate. Ce înseamnă „guvern în jurul PSD”, în cifrele invocate de Grindeanu Grindeanu a explicat că, în viziunea sa, o astfel de formulă ar presupune adăugarea unor voturi din alte zone politice la cele ale PSD: PSD ar avea „127 de voturi” în acest moment în Senat și Cameră; pentru un „guvern în jurul PSD” ar fi necesare „cel puțin 106–107 voturi” suplimentare, care „poate să vină de la minorități” sau din „alte zone politice”. Anticipatele rămân pe masă Liderul PSD a mai spus că nu exclude varianta alegerilor anticipate, pe fondul „blocajului” politic, deși a precizat că nu știe dacă acesta este „cel mai de dorit” scenariu, dar că partidul ar fi pregătit și pentru această opțiune. [...]
PSD respinge scenariul unui guvern tehnocrat, ceea ce prelungește incertitudinea politică și riscul unui executiv interimar până în 2027 , într-un moment în care partidele negociază formula pentru un guvern „cu puteri depline”, potrivit Wall-Street . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că speră ca în zilele următoare să fie găsită o soluție pentru formarea guvernului și insistă că partidul său nu susține varianta unui cabinet de tehnocrați. Declarațiile vin după ce premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre fezabilitatea unui „guvern de tranziție” bazat pe tehnocrați, cu misiunea de a adopta politici publice necesare pentru pregătirea anului viitor. Miza: evitarea unui interimat prelungit și a anticipatelor Grindeanu avertizează că, dacă se ajunge la alegeri anticipate, acestea nu ar putea fi organizate mai devreme de februarie 2027, ceea ce ar însemna o perioadă extinsă cu un guvern interimar. În acest context, liderul PSD susține că „lucrurile se vor adânci” și face apel la găsirea rapidă a unei soluții politice. PSD cere majoritate „transparentă” dacă va da premierul Liderul social-democrat afirmă că, dacă va fi nominalizat prim-ministru, va prezenta „în mod transparent” majoritatea pe care se bazează, argumentând că nu poate funcționa cu „majorități ascunse”. În același registru, spune că înțelege reținerea UDMR, care ar dori o majoritate explicită. Schimbul de replici cu Bolojan și respingerea tehnocraților Grindeanu îl critică pe Ilie Bolojan pentru ideea unui guvern tehnocrat, susținând că o astfel de opțiune reapare fără explicații după câteva luni și ridicând întrebări despre ce s-a schimbat între timp. Declarațiile sale sunt atribuite Agerpres în material. Despre varianta Luca Niculescu: „Speculăm” Întrebat despre scenariul în care Luca Niculescu ar putea fi prim-ministru, Grindeanu spune că nu a văzut o declarație publică a acestuia că și-ar dori funcția și că informațiile au apărut „pe surse”. El adaugă că îl cunoaște pe Niculescu și îi apreciază expertiza în politică externă, dar insistă că, în lipsa unor confirmări, discuția rămâne speculativă. În paralel, Grindeanu cere „să lase toată lumea tonul mai jos” și să fie evitate „chestiuni populiste”, pentru a debloca formarea unui guvern cu puteri depline. [...]
Scuzele oficiale ale Franței pot debloca numirea ambasadorului la Washington , după ce o dispută pe tema drepturilor omului a dus la un gest rar al SUA la ONU și a întârziat instalarea reprezentantului francez în capitala americană, potrivit Digi24 . Episodul a pornit de la o postare pe platforma X, la sfârșitul lunii iulie, în care misiunea Franței pe lângă Națiunile Unite la Geneva a criticat SUA pentru că s-au alăturat unor țări precum Rusia și Coreea de Nord și au votat împotriva prelungirii mandatului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk . Mesajul a provocat nemulțumirea Washingtonului, iar delegația americană a părăsit sala în timpul discursului reprezentantului Franței la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Parisul a transmis acum că „regretă” criticile. Misiunea permanentă a Franței la ONU, la Geneva, a precizat: „Misiunea Permanentă a Franței pe lângă ONU la Geneva regretă mesajul postat pe X la 25 iulie 2026, care punea sub semnul întrebării angajamentul SUA față de drepturile omului.” În același comunicat, diferența de opinii este descrisă ca fiind legată de „un singur vot, nu apărarea drepturilor omului”. Ministerul francez de Externe a refuzat să facă alte comentarii. Din partea americană, un oficial al Departamentului de Stat a reacționat printr-un mesaj de deschidere, semnalând că Washingtonul consideră incidentul închis și vrea reluarea cooperării: „Luăm act de declarația Franței și o apreciem; așteptăm cu interes să colaborăm pentru promovarea valorilor și intereselor comune.” Miza: relația bilaterală și blocajul pe numirea ambasadorului În momentul escaladării, surse politice au indicat că SUA luau în calcul blocarea numirii candidatului propus de Franța pentru funcția de ambasador la Washington. Scuzele ar putea „deschide calea” pentru aprobarea lui Aurélien Lechevallier , diplomatul propus de Paris pentru acest post, notează materialul, menționând că despre scuze a relatat și cotidianul francez Le Monde. Pentru mediul economic, semnalul relevant este reducerea riscului de fricțiuni diplomatice între doi aliați majori, într-un moment în care un blocaj la nivel de ambasador poate complica coordonarea pe dosare cu impact direct asupra companiilor (de la reglementări și sancțiuni până la cooperare în organizații internaționale). [...]
Grecia își întărește prezența pe insule prin stimulente financiare , pe fondul unei noi runde de tensiuni cu Turcia privind inițiative maritime contestate de Atena, potrivit Digi24 . Premierul Kyriakos Mitsotakis a transmis un mesaj de „pace” și „dialog”, dar a reafirmat că Grecia nu va accepta „amenințări” și că este pregătită să-și apere „integritatea națională și drepturile suverane”. Declarațiile au fost făcute la finalul unei vizite de trei zile pe insula Kastellorizo (Megisti), aflată lângă granița maritimă dintre Grecia și Turcia, în apropierea coastelor vestice ale Turciei. Mitsotakis a legat simbolic insula de frontiera externă a Uniunii Europene, afirmând că „granițele Greciei coincid cu cele ale Europei”. „Nu amenințăm pe nimeni. Dar nu acceptăm nici amenințări” „Suntem pregătiți să ne apărăm integritatea națională și drepturile suverane” Pachet de măsuri pentru o insulă cu sub 600 de locuitori Pe lângă mesajul politic, premierul grec a anunțat un pachet de măsuri financiare pentru susținerea populației insulei, care are mai puțin de 600 de locuitori. Conform informațiilor publicate, măsurile includ: ajutoare și subvenții pentru funcționarii publici care lucrează pe insulă; stimulente pentru a încuraja alți cetățeni greci să se stabilească acolo. Contextul: dispută legată de „parcuri naționale marine” anunțate de Turcia Mesajul vine după ce, în august, Turcia a anunțat crearea unui „parc național marin” format din două zone marine protejate: în largul coastelor turcești din Fethiye și Kas (sud), precum și în nordul Mării Egee și în largul Dardanelelor, în jurul unor epave militare din Primul Război Mondial. Atena a considerat „ilegală” crearea acestor „parcuri marine”, susținând că sunt situate în zone dincolo de apele teritoriale turce. La începutul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Greciei a denunțat inițiativa și a înaintat un protest către Ankara, argumentând că astfel de demersuri afectează climatul de bună vecinătate și eforturile de menținere a unor relații de înțelegere reciprocă între cele două țări. [...]
Google Photos testează o reproiectare amplă a instrumentelor de adnotare , o schimbare care ar putea reduce pașii necesari pentru editări rapide direct în aplicație și ar uniformiza experiența de lucru cu stiloul, markerul și textul, potrivit Android Headlines . Publicația scrie că Google experimentează o „revizuire majoră” a setului de unelte de tip markup (adnotare peste imagine), adică funcțiile folosite pentru a desena, evidenția sau adăuga text pe fotografii și capturi de ecran. Miza practică este una operațională: aceste instrumente sunt folosite frecvent pentru partajări rapide (de exemplu, pentru a ascunde informații, a indica un detaliu sau a adăuga o notă), iar o interfață mai coerentă poate scurta timpul de lucru și reduce fricțiunea în utilizare. Ce se schimbă, pe scurt Testul vizează instrumentele încorporate de: stilou (pentru desen liber), marker/evidențiator (pentru subliniere sau accentuare), text (pentru inserarea de etichete sau explicații). Android Headlines nu indică o dată de lansare la scară largă și nici nu confirmă că modificările vor ajunge identic la toți utilizatorii, fiind vorba despre o testare. De ce contează pentru utilizatori și pentru produs Google Photos este una dintre aplicațiile-cheie din ecosistemul Google pentru gestionarea și editarea fotografiilor, iar ajustările la instrumentele de adnotare țin de „munca de zi cu zi” în aplicație, nu de funcții rare. Dacă reproiectarea intră în versiunea stabilă, impactul se vede în: viteză mai bună pentru editări simple înainte de trimitere, consistență între unelte (stilou/marker/text), o experiență mai previzibilă pentru utilizatorii care folosesc Photos și ca instrument de „captură + notare”. Ce urmează În lipsa unor detalii oficiale despre calendar, rămâne de văzut dacă testul se extinde și când ar putea fi inclus într-o actualizare publică. Până atunci, schimbarea trebuie tratată ca una aflată în evaluare, care poate fi ajustată sau chiar retrasă înainte de lansare. [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la educație financiară , iar diferența dintre percepție și competențe reale se vede în decizii zilnice de bugetare, economisire și îndatorare, potrivit Știrile Pro TV . Datele citate arată că doar 13% dintre români au un nivel ridicat de cunoștințe financiare, față de 26% media Uniunii Europene. În fruntea clasamentului sunt Țările de Jos, Danemarca și Finlanda, iar la coada clasamentului, alături de România, apar Cipru și Portugalia. De ce contează: competențe slabe, decizii financiare mai riscante Publicația notează că, deși mulți români spun că înțeleg noțiuni precum inflația, dobânda sau investițiile, dificultățile apar când trebuie aplicate în situații concrete. În practică, asta se traduce în alegeri repetate legate de „cât cheltuim, cât economisim sau cât ne permitem să împrumutăm”. În material sunt incluse și exemple de comportamente individuale, de la persoane care încearcă să cheltuiască sub nivelul veniturilor și să își construiască un fond de rezervă, până la tineri aflați la început de carieră, care spun că sunt „noi” în zona deciziilor financiare. Ce arată testele: teoria e mai bună decât aplicarea În jur de 30.000 de români și-au testat cunoștințele financiare, răspunzând la mai multe întrebări. Concluziile prezentate indică un contrast: peste 80% știu că e bine să își împartă banii în mai multe investiții; aproape 30% se încurcă atunci când trebuie să aplice noțiunea de inflație și efectul ei asupra puterii de cumpărare. Recomandările specialiștilor: buget „pe bune” și controlul cheltuielilor mici Specialiștii citați recomandă începerea cu pași simpli: realizarea unui buget și urmărirea inclusiv a cheltuielilor mici, care se acumulează de la o zi la alta. Un sociolog susține că educația financiară și cea economică ar trebui incluse în curricula tuturor formelor de învățământ, pentru că „te pregătesc pentru viață”. O reprezentantă a unei bănci insistă pe bugetarea concretă, „cu pixul și creionul pe hârtie”, și pe monitorizarea cheltuielilor recurente de valori mici, care pot explica „unde au plecat banii” la final de lună. Efect secundar: vulnerabilitate mai mare la fraude online Materialul mai atrage atenția că lipsa educației financiare și digitale poate crește vulnerabilitatea în fața fraudelor online, fenomen despre care se menționează că s-a amplificat în ultimii ani. [...]
