Știri
Știri din categoria Diverse
Consultările de la Cotroceni se duc spre un blocaj de majoritate, după ce PNL pune pe masă două formule de guvernare, iar USR respinge explicit orice variantă care ar implica PSD, potrivit Digi24. Miza imediată este dacă președintele Nicușor Dan poate contura rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile vor prelungi incertitudinea politică, cu efect direct asupra capacității de decizie a Executivului.
Liberalii merg la consultări cu două propuneri: fie președintele dă mandat PSD, cu Sorin Grindeanu premier, fie desemnează un premier care să construiască un guvern în jurul PNL–USR–UDMR, alături de minorități.
Ilie Bolojan a reiterat public ideea unui guvern minoritar „bazat pe un pact național” pentru stabilirea priorităților pe următoarele șase luni.
„Partidul Național Liberal își menține propunerea privind învestirea unui guvern minoritar, bazat pe un pact național care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni.”
Deși până acum USR și-a coordonat strategia cu echipa lui Ilie Bolojan, partidul condus de Dominic Fritz nu ar fi de acord cu un guvern format exclusiv de PSD și spune că nu va vota un guvern care „să conțină PSD”, conform declarațiilor vicepreședintelui USR, Radu Mihaiu, la Digi24.
„Eu cred că un guvern se poate construi în jurul USR, PNL și UDMR. (...) USR n-ar vota un guvern PSD care să conțină PSD. Noi deja am decis acest lucru.”
În PSD, calculele rămân neclare: Sorin Grindeanu a exclus încă de luni seară susținerea unui guvern de dreapta, format din PNL și USR, iar conducerea partidului nu ar fi convocat o nouă ședință pentru a stabili pașii următori, ceea ce menține partidul într-o zonă de decizie fragmentată, potrivit Digi24.
Totuși, o parte dintre lideri transmit public că PSD ar trebui să își asume guvernarea, inclusiv cu Sorin Grindeanu premier. Paul Stănescu a argumentat această opțiune prin rezultatul electoral al PSD.
„Da, să își asume, pentru că PSD a câștigat alegerile. E pe primul loc.”
AUR va merge la consultări cu propunerea ca președintele să desemneze un premier din rândurile formațiunii, după ce partidul a blocat voturile pentru Cabinetul Veștea, potrivit unor surse citate de Digi24.
Separat, Ludovic Orban a spus, într-o intervenție la Digi24, că Ilie Bolojan ar trebui desemnat din nou premier și s-a declarat împotriva numirii lui Sorin Grindeanu.
Din datele prezentate, liniile roșii anunțate public (în special refuzul USR de a vota un guvern cu PSD și excluderea de către Grindeanu a unei formule PNL–USR) reduc spațiul de negociere pentru o majoritate rapidă. Următorul test este la consultările de la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă un mandat care să aibă șanse reale de trecere prin Parlament.
Recomandate
Contestarea la CCR a modificărilor la Legea ANI poate decide accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului este finalul lunii august, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că verificarea constituționalității este „necesară”, pe fondul unor modificări operate în Parlament pe care le descrie drept „țintite” politic. Bolojan a declarat la RFI România că jalonul din PNRR privind legea integrității „nu” este pierdut, chiar dacă proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională de USR, demers la care s-a alăturat și PNL. În viziunea sa, miza este ca CCR să se pronunțe rapid, pentru a nu bloca calendarul de corectare sau promulgare. „Această verificare de constituționalitate este necesară, pentru că acele modificări care au fost făcute nu sunt din grijă pentru transparență, nu sunt din grijă pentru integritate, ci pur și simplu sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a spus premierul interimar. Două scenarii, un termen strâns Potrivit premierului interimar, după analiza CCR există două variante: dacă anumite articole sunt declarate neconstituționale, legea se întoarce în Parlament, iar „de săptămâna viitoare” ar mai exista „încă două săptămâni” pentru corecturi; dacă articolele sunt declarate constituționale, actul normativ merge la promulgare. În același timp, Bolojan avertizează că, dacă modificările sunt declarate neconstituționale, crește riscul ca jalonul să nu fie îndeplinit în timp util. De ce contează: bani în buget și investiții publice Bolojan a legat direct îndeplinirea jaloanelor de fluxurile financiare din PNRR, afirmând că fiecare lege adoptată în formula negociată cu Comisia Europeană înseamnă „o bifare” și virarea unor sume „de peste 700 de milioane de euro” pentru fiecare lege. El a indicat două efecte principale ale acestor bani: sunt luați în calcul la „echilibrele bugetare”, cu impact asupra credibilității României în fața investitorilor, Comisiei Europene și agențiilor de rating, ceea ce influențează costul împrumuturilor statului; finanțează investiții publice mari, precum Autostrada Moldovei, modernizarea liniilor de cale ferată, spitale în construcție, anvelopări de blocuri și proiecte în școli. În material se arată că legea riscă să nu mai intre în vigoare până la finalul lunii august, ceea ce ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro la acest capitol. Context suplimentar despre contestarea legii este disponibil în articolul Digi24: „USR și PNL au contestat legea integrității la CCR. Milioane de euro din PNRR, în pericol” . [...]
Contestația USR și PNL la CCR poate întârzia intrarea în vigoare a Legii Integrității și pune sub semnul întrebării 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Miza este îndeplinirea până la finalul lunii august a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de reforma integrității, fără de care România ar putea pierde finanțarea aferentă acestui capitol. Sesizarea a fost depusă joi de parlamentari USR, la care s-au alăturat și aleși PNL, conform unor surse politice citate de publicație. Principalele critici vizează două modificări introduse în Parlament de PSD și AUR: aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate și obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților/partenerilor. Curtea Constituțională a anunțat că va dezbate sesizarea pe 12 august. Calendarul devine esențial: legea avea termen de adoptare până la finalul lunii august, însă îndeplinirea jalonului depinde acum de rapiditatea deciziei CCR și de verdict. Ce înseamnă pentru banii din PNRR În forma descrisă de Digi24, scenariile sunt directe: Dacă CCR declară legea constituțională , jalonul din PNRR ar putea fi considerat îndeplinit, cu condiția ca procesul să se încadreze în termen. Dacă CCR declară legea neconstituțională , proiectul se întoarce în Parlament pentru modificări și noi dezbateri la Senat și Camera Deputaților, ceea ce crește riscul depășirii termenului și, implicit, al pierderii banilor. Publicația notează că situația ar trebui rezolvată în următoarele trei săptămâni pentru a nu fi periclitată finanțarea. Ce prevede Legea Integrității și de unde vine disputa Noua lege ar urma să înlocuiască declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare , iar averile demnitarilor nu ar urma să fie nici complet secrete, nici publicate integral, potrivit informațiilor din articol. Două amendamente sunt în centrul contestării: un amendament susținut de AUR și adoptat cu voturile PSD privind declararea averilor și pentru partenerii aflați în „relații asemănătoare acelora dintre soți”, despre care USR și PNL au susținut în dezbateri că ar fi dificil de aplicat, inclusiv pentru că Agenția Națională de Integritate nu ar putea stabili astfel de relații; propunerea PSD de aplicare retroactivă a sancțiunilor privind incompatibilitatea și conflictul de interese, măsură despre care Digi24 scrie că l-ar viza direct pe Dominic Fritz și ar putea duce la pierderea mandatului de primar. Pe fondul sesizării, PSD a acuzat USR și PNL că au blocat 771 de milioane de euro din bani europeni pentru a-l proteja pe Dominic Fritz, iar fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat public demersul, într-o postare pe Facebook, conform aceleiași surse. Ce urmează Următorul reper este 12 august , data la care CCR a programat dezbaterea sesizării. În funcție de decizie, fie legea poate merge mai departe în forma actuală, fie revine în Parlament, cu riscul ca România să nu mai bifeze la timp jalonul din PNRR aferent reformei integrității și să piardă finanțarea de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . [...]
Menținerea ratingului depinde de stabilitatea politică și continuitatea reducerii deficitului , iar apropierea alegerilor riscă să împingă agenda publică spre promisiuni bugetare și să crească costurile de finanțare ale statului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Bolojan spune că România a făcut „reduceri importante” ale deficitului într-un singur an, pornind de la un deficit de 9,3%, dar că aceste ajustări au venit cu „costuri sociale”. În acest context, el și-a exprimat speranța că ratingul de țară va fi menținut și că România ar putea trece la o perspectivă „stabilă”, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor de finanțare și a dobânzilor la care se împrumută statul. Ce urmăresc agențiile de rating și de ce contează pentru finanțarea statului Premierul interimar a indicat trei criterii pe care agențiile de rating le folosesc în evaluarea unei țări: situația financiară (în special deficitul, pe baza „cifrelor brute” și a datelor la zi); stabilitatea politică; perspectiva de viitor (în cazul României, anii 2027–2028). Pe componenta politică, Bolojan a criticat demiterea unui guvern fără o soluție rapidă de învestire a unui nou executiv, argumentând că o perioadă de incertitudine face mai dificilă estimarea politicilor publice atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori și cetățeni. Riscul electoral: promisiuni bugetare și frână la reforme Bolojan a avertizat că intrarea în anii preelectorali și electorali aduce, de regulă, o scădere a „apetitului pentru reforme” și o creștere a „apetitului pentru populism”, pe fondul discuțiilor publice despre măsuri precum majorări salariale sau deblocarea posturilor la stat „fără constrângeri bugetare”. Aceste semnale, a spus el, sunt atent analizate în evaluările privind perspectiva pe 2027–2028. „Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește.” În viziunea sa, România are nevoie cât mai repede de un guvern „cu puteri depline” care să continue reducerea cheltuielilor, să controleze îndatorarea, să reducă deficitele și să combată evaziunea fiscală. Context: Fitch a menținut ratingul, urmează Moody’s Cu câteva zile înainte, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a însemnat evitarea retrogradării la categoria „junk”, notează publicația. Urmează o nouă evaluare, de această dată din partea agenției Moody’s. [...]
Amendamentul AUR–PSD extinde obligațiile de transparență către „parteneri” nedefiniți juridic , ceea ce poate complica aplicarea și contestarea noii legi a integrității, în condițiile în care România nu are o lege a parteneriatului civil, potrivit Digi24 . Modificarea a reaprins discuția despre parteneriatul civil după ce AUR și PSD au susținut un amendament la legea privind declarațiile de avere, care extinde obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. Problema semnalată este că această formulare introduce în legislație o categorie care nu este definită juridic și nu are un mecanism clar de dovedire. Ce schimbă amendamentul și unde apare riscul de aplicare Amendamentul votat de AUR și PSD vizează proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) și extinde obligațiile de transparență: de la soții demnitarilor, către persoanele aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În lipsa unei definiții legale pentru această relație, apar întrebări practice: cum stabilește statul existența relației și ce probe sunt acceptate. Digi24 notează că formularea ridică întrebări juridice tocmai pentru că legislația românească nu definește categoria și nu stabilește cum poate fi dovedită. Poziția AUR și răspunsul lui Dan Dungaciu La „Interviurile Digi24.ro”, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a spus că amendamentul nu ar fi fost făcut pentru o persoană anume și a dat ca exemplu cazul președintelui României și al partenerei sale de viață, Mirabela Grădinaru, care nu sunt căsătoriți. Dungaciu a invocat și un posibil motiv pentru care unii ar evita căsătoria: „S-ar putea ca, la un moment dat, cineva să se gândească să nu se căsătorească inclusiv pentru a proteja anumite surse financiare sau venituri” Întrebat cum poate fi dovedită relația, în lipsa unui statut juridic, acesta a admis că textul ridică probleme și a indicat drept criteriu expunerea publică a relației, dar a vorbit și despre ambiguități legislative: „În măsura în care își afișează relațiile publice este mai ușor de dovedit. (...) Există foarte multe ambiguități în legislație. Este cel mai mic rău posibil. Alegerea era între a nu face nimic sau a face ceva” În același context, Digi24 arată că AUR a respins în repetate rânduri parteneriatul civil, pe care l-a descris drept „o amenințare directă la adresa familiei tradiționale”, deși amendamentul folosește o noțiune apropiată de ceea ce ar reglementa o astfel de lege. Întrebat despre această contradicție, Dungaciu a răspuns: „E o idee. O să le transmit colegilor și o să discute.” Ce urmează: contestare la Curtea Constituțională Legea privind reforma ANI urmează să fie atacată la Curtea Constituțională de USR și PNL, iar printre amendamentele contestate se află și cel propus de AUR privind includerea în declarațiile de avere a persoanelor aflate într-o relație „asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În funcție de decizia Curții, prevederea ar putea rămâne în vigoare, ar putea fi modificată sau eliminată. [...]
MApN spune că radarele nu au detectat nicio dronă care să fi traversat spațiul aerian al României spre Bulgaria , după ce autoritățile de la Sofia au anunțat o explozie provocată de o dronă în apropierea frontierei, potrivit Wall-Street . Episodul ridică o problemă operațională de securitate la graniță, în condițiile în care bulgarii vor să își mute resursele de detectare și contracarare a dronelor către frontiera cu România. Ministerul Apărării Naționale precizează că, în ziua de 8 august, în jurul orei 08:20, „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spaţiul aerian al României către Bulgaria”. Instituția mai afirmă că, în intervalul anterior exploziei, nu au fost înregistrate evoluții ale unor ținte aeriene care să indice o posibilă traiectorie prin spațiul aerian național către teritoriul bulgar. MApN mai transmite că monitorizează permanent situația din proximitatea frontierelor României și că va comunica date suplimentare „în măsura în care vor apărea informații relevante”. Ce spun autoritățile bulgare despre incident Potrivit premierului bulgar Rumen Radev , citat de agenția bulgară BTA și de Agerpres, o dronă a pătruns sâmbătă dimineață în spațiul aerian al Bulgariei venind dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul ar fi avut loc la ora 08:10, în apropierea fostului punct de control de frontieră Kardam (corespunzător vămii Negru Vodă, în România). Radev a mai spus că explozia s-a produs la aproximativ 1.000 de metri de o stație de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balcan și că drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui. Zona a fost izolată, iar autoritățile au trimis echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării; nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură. Implicația operațională: redistribuirea resurselor anti-dronă În urma incidentului, potrivit informațiilor citate în articol, Bulgaria ar urma să redistribuie personalul Poliției de Frontieră și echipamentele utilizate pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România. Premierul bulgar a mai afirmat că drona nu ar fi fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejón (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. Ce urmează la nivel NATO La începutul săptămânii viitoare este programată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în care Polonia va prezenta informații despre un incident cu rachete balistice pe teritoriul său, iar România și Bulgaria vor informa aliații despre incidentele cu drone menționate, conform declarațiilor lui Rumen Radev citate în material. [...]
Sondajul indică o linie roșie pentru orice negociere care implică cedări teritoriale , ceea ce poate limita spațiul de manevră al conducerii de la Kiev în discuțiile despre un armistițiu sau un acord de securitate, potrivit Digi24 . Datele arată că 60% dintre ucraineni consideră „categoric inacceptabil” ca întregul Donbas să fie cedat Rusiei în schimbul unor garanții de securitate. În același timp, aproape aceeași proporție ar accepta o „înghețare” a războiului de-a lungul liniilor actuale ale frontului, dacă aceasta ar veni la pachet cu garanții de securitate și cu o finanțare semnificativă pentru statul ucrainean, conform sondajului publicat de Ukrainska Pravda . Ce arată cifrele despre cedarea Donbasului Sondajul indică o societate majoritar reticentă la compromisuri teritoriale, dar nu complet închisă unor formule de oprire a luptelor: 60% resping „categoric” cedarea întregului Donbas către Rusia în schimbul garanțiilor de securitate; 33% ar fi dispuși să cedeze Donbasul, deși majoritatea recunosc că este o condiție dificilă; 7% s-au declarat indeciși. Pe regiuni, majoritatea respinge propunerea de retragere a trupelor ucrainene în schimbul unor garanții de securitate, iar opoziția a crescut ușor față de aprilie la Kiev, în centrul țării, în nord și în est. În regiunea Dunării de Jos, cifrele au rămas neschimbate, iar în vest s-a înregistrat o ușoară creștere a celor dispuși să aprobe cedarea, însă majoritatea rămâne împotrivă. La Kiev, în pofida bombardamentelor, disponibilitatea de a aproba cedarea a scăzut de la 34% la 26%, iar ponderea celor care se opun categoric a crescut de la 62% la 69%. „Înghețarea” războiului: acceptare majoritară, dar cu rezerve În scenariul unei „înghețări” pe linia actuală a frontului, în schimbul unor garanții de securitate sub forma unor finanțări semnificative și livrări de arme, 59% dintre respondenți spun că ar fi de acord, „în mare parte, cu reticență”. 31% se opun categoric acestui scenariu. Diferențe pe vârste și ce sugerează pentru deciziile politice Sondajul menționează o tendință: ucrainenii mai tineri sunt mai înclinați să aprobe retragerea trupelor din regiunea Donețk. Proporțiile cresc odată cu scăderea vârstei (de la 22% la cei de 60+ până la 42% la grupa 18–29). Totuși, chiar în rândul celor mai tineri se vede o scădere față de aprilie (de la 54% la 42%). Pentru conducerea de la Kiev, combinația dintre refuzul ferm al cedărilor teritoriale și acceptarea condiționată a „înghețării” conflictului sugerează că orice formulă de negociere ar avea nevoie de garanții de securitate și sprijin financiar consistent pentru a fi defensabilă intern, în timp ce concesiile teritoriale rămân, cel puțin în acest moment, greu de susținut politic. Metodologia sondajului și limitele în condiții de război Sondajul a fost realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) în perioada 20 iulie – 3 august 2026, pe un eșantion de 974 de respondenți (18+), din toate regiunile Ucrainei controlate de guvernul de la Kiev. KIIS precizează că, pe lângă eroarea statistică (care, în condiții normale, nu ar depăși 4,1% pentru indicatorii apropiați de 50%), în condiții de război se adaugă și o abatere sistematică. [...]
