Știri
Știri din categoria Diverse
PNL spune că va contesta în instanță suspendarea hotărârilor Congresului, iar până la o decizie definitivă își va desfășura activitatea după statutul adoptat în iulie 2025, potrivit Digi24. Miza imediată este una operațională: ce reguli interne și ce structură de conducere sunt valabile „din punct de vedere juridic” până la judecarea pe fond.
Într-un comunicat emis miercuri seară, PNL afirmă că hotărârea Tribunalului București este „provizorie” și că partidul își va exercita dreptul de apel. Formațiunea susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis temporar suspendarea unor hotărâri și decizii până la soluționarea cauzei pe fond.
Conform deciziei Tribunalului București, citată de Digi24, au fost suspendate temporar deciziile adoptate la Congresul de la finalul lunii iunie, inclusiv:
În consecință, conducerea PNL „ar trebui să revină, cel puțin din punct de vedere juridic”, la formula de dinainte de Congres, cu nume precum Adrian Veștea sau Nicoleta Pauliuc menționate ca exemple. Decizia este executorie, dar poate fi atacată.
PNL spune că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului Extraordinar din 21 iunie și consideră că procedura de organizare a Congresului a respectat prevederile statutare. Până la soluționarea definitivă a dosarelor, partidul afirmă că activitatea se va desfășura conform statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025.
În același comunicat, PNL califică demersurile din instanță drept acțiuni ale „unui grup restrâns” care ar încerca să blocheze „procesul de reconstrucție” al partidului.
Alina Gorghiu, deputat PNL, a declarat la Digi24 că „instanța n-a făcut altceva decât să dea dreptate echipei care a atacat” și a susținut că reacția din partid a fost una „cu calm” și „fără ton triumfalist”.
„Toți colegii am privit această decizie cu foarte mult calm, cu responsabilitate, nu avem niciun ton triumfalist, pentru că nu este o victorie a unei tabere împotriva celeilalte.”
Gorghiu a mai spus că, dacă liberalii vor împărți partidul între „unii care vor răul” și „alții binele”, „PNL va avea de suferit”.
Ce urmează depinde de apel și de judecarea pe fond a speței; până atunci, partidul indică drept cadru de funcționare statutul din iulie 2025, în timp ce efectele deciziei Tribunalului București produc o revenire temporară la vechea formulă de conducere, cel puțin juridic.
Recomandate
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Niculescu riscă să ducă la o majoritate fragilă, dependentă de SOS România , pe fondul blocajului dintre PSD și PNL, potrivit Știrile Pro TV . În contextul în care refacerea coaliției PSD–PNL–UDMR este prezentată ca „aproape imposibilă”, iar PSD ar fi exclus din start un cabinet format doar din tehnocrați, discuțiile se restrâng la două formule de guvern. Tensiunea politică este alimentată și de schimbul de mesaje publice dintre Sorin Grindeanu , care a cerut refacerea coaliției, și vicepremierul PNL Oana Gheorghiu, care a respins ideea. Varianta 1: guvern monocolor PSD, cu voturi de instalare de la PNL și UDMR Prima opțiune descrisă este un Executiv monocolor PSD, cu Luca Niculescu prim-ministru și toate ministerele la social-democrați. În acest scenariu, PNL și UDMR ar vota învestirea, dar ar trece ulterior în opoziție. Conform calculelor prezentate, un astfel de guvern ar primi sprijin și de la Minoritățile naționale, UPR, PACE și neafiliați, iar majoritatea ar fi „extrem de confortabilă”, peste 291 de voturi. Varianta 2: PSD plus „conservatorii” din PNL, cu risc de dependență de SOS România A doua formulă pornește de la ideea că PSD nu ar dori să-și asume singur responsabilitatea guvernării, astfel că ar putea coopta „tabăra conservatoare” din PNL, chiar cu riscul excluderii acestora din partid, într-un guvern „similar cu cel propus de Adrian Veștea”. Aritmetica descrisă de sursă indică însă o problemă de prag: de la cele 127 de voturi ale PSD s-ar adăuga 20 de voturi din zona liberal-conservatoare, plus sprijin de la Minorități, UPR, PACE și 12 neafiliați (din totalul de 22). Chiar și cu un vot favorabil din partea UDMR, despre care Kelemen Hunor ar fi spus că ar putea exista „cu anumite obiecții”, totalul nu ar atinge minimul necesar de 233 de voturi. În acest punct, soluția ar putea veni de la SOS România: cele 13 voturi ale partidului ar asigura învestirea, ceea ce ar transforma formațiunea într-un actor-cheie pentru stabilitatea parlamentară a viitorului guvern. Ce urmează: termen pentru program și listă de miniștri Luca Niculescu ar urma să continue negocierile săptămâna viitoare, iar rezultatul lor va influența decizia de a-și depune sau nu mandatul. Potrivit sursei, până joi trebuie depuse în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului de miniștri. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește criza politică, cu efecte directe asupra reformelor și investițiilor , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre refacerea unei majorități împreună cu PNL. Într-o reacție publică citată de Digi24 , Gheorghiu numește această poziționare „disonanță cognitivă în stare pură”, invocând faptul că PSD a dărâmat, cu cinci luni în urmă, guvernul din care făcea parte alături de liberali. Gheorghiu susține că PSD ar fi mizat pe revenirea rapidă la guvernare după schimbări interne în PNL, dar că „sub conducerea lui Ilie Bolojan” liberalii „nu mai sunt partidul-breloc” cu care social-democrații ar fi fost obișnuiți. Miza: blocaj politic cu costuri economice În mesajul publicat pe Facebook, vicepremierul îl critică pe Sorin Grindeanu pentru ceea ce descrie drept evitarea asumării guvernării, în condițiile în care liderul PSD ar fi cerut „maturitate politică” și „responsabilitate”, dar ar condiționa intrarea la guvernare de prezența PNL și UDMR. Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi explicat și de ce PSD nu ar forma un guvern minoritar: pentru că ar însemna „poziționarea PSD într-o zonă vulnerabilă”. Contradicția invocată: guvern minoritar respins, apoi propus Vicepremierul mai spune că PSD ar fi venit cu o „ofertă” ca partidul să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR, deși – potrivit ei – PSD a respins „cu doar câteva zile în urmă” la vot guvernul minoritar PNL–USR–UDMR condus de Siegfried Mureșan. „Așadar, România poate fi ținută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil.” Ce reclamă PNL: reforme blocate, investiții în așteptare În aceeași postare, Gheorghiu leagă direct criza politică de efecte economice și administrative: „România pierde timp și bani”, „reformele reale sunt blocate”, iar „investițiile așteaptă rezolvarea crizei”. Ea mai afirmă că „nota de plată” ar ajunge la „oamenii obișnuiți” și că miza PSD ar fi evitarea unei „zone vulnerabile”. În materialul Digi24 este amintit și contextul declarațiilor lui Sorin Grindeanu despre refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR, într-un articol separat, disponibil aici . [...]
PNL exclude o coaliție cu PSD, invocând diferențe de politici fiscale și de guvernare , într-un moment în care se caută o majoritate pentru instalarea unui nou executiv, potrivit Digi24 . Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că cele două partide sunt „în totală antiteză”, iar o colaborare parlamentară între PNL și PSD ar fi „imposibilă”. Mureșan afirmă că o coaliție este posibilă doar dacă există „un numitor comun semnificativ”, condiție pe care o consideră absentă în prezent. Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, el acuză PSD că „încearcă să păcălească electoratul” pretinzând că are lucruri în comun cu PNL și spune că „după acțiunile PSD din ultimul ani, nu există nicio bază pentru o colaborare parlamentară responsabilă”. Miza economică: deficit, datorie și costul dobânzilor În argumentația sa, liberalul pune accent pe diferențele de abordare în gestionarea finanțelor publice. El susține că PNL ar fi urmărit „o guvernare responsabilă cu banii românilor”, prin reducerea risipei și a deficitului, precum și prin obiective de reducere a datoriei publice. În oglindă, Mureșan afirmă că PSD ar dori revenirea la politicile din 2024, când „Guvernul Ciolacu a dus România la un deficit record, de 9,3%”. Tot el leagă nivelul actual al dobânzilor plătite de România de acea perioadă, susținând că „România plătește acum pe dobânzi mai mult decât întreg bugetul pentru Educație”. Diferențe de agendă: reformă administrativă, justiție, orientare europeană Pe lângă componenta fiscal-bugetară, Mureșan indică și alte linii de separație între PNL și PSD: reforma statului și reducerea „sinecurilor”, unde spune că PNL ar urmări eficientizarea, iar PSD ar dori „un stat captiv intereselor de partid”; statul de drept și independența justiției, unde afirmă că PSD „i-a respins mereu” pe cei care au vrut să întărească și să reformeze justiția; orientarea proeuropeană, despre care susține că PNL o urmărește „cu adevărat”, în timp ce PSD „se prezintă drept proeuropean la Bruxelles”, dar „la București” ar acționa „de multe ori antieuropean, alături de AUR”. Context: PSD spune că susține o majoritate stabilă cu PNL și UDMR În același context politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat vineri că partidul susține refacerea unei majorități stabile alături de PNL și UDMR și că este pregătit să își asume guvernarea. El a argumentat că discuția despre viitorul țării nu ar trebui redusă la numărul de voturi pentru învestire, ci și la capacitatea de a lua decizii după instalarea guvernului. Potrivit Digi24, PSD și-a arătat disponibilitatea de a participa la guvernare într-un executiv condus de Luca Niculescu, însă numai împreună cu PNL și UDMR. [...]
SUA deschid o excepție de la sancțiuni pentru a importa motorină din Rusia până în aprilie 2027 , după ce președintele Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru livrări de ordinul milioanelor de tone, potrivit Bild . Mișcarea schimbă practic, cel puțin temporar, regimul de aplicare a sancțiunilor în zona produselor petroliere și are ca miză imediată presiunea internă legată de prețurile la carburanți. Trump a spus că înțelegerea a fost stabilită după o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin și că livrările ar urma să înceapă „imediat”. Conform postării sale pe Truth Social, Rusia ar pune la dispoziție peste 300.000 de tone de motorină, urmate în noiembrie de încă o jumătate de milion de tone, apoi un milion de tone „imediat după”. În plus, Trump a menționat posibilitatea unor livrări suplimentare de încă trei milioane de tone, condiționate de starea rafinăriilor rusești, fără să ofere un calendar concret. Licență temporară de la Trezoreria SUA, în pofida sancțiunilor Pentru ca importurile să fie posibile în cadrul sancțiunilor existente împotriva Rusiei, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o autorizație cu termen limitat. Aceasta permite vânzarea, livrarea, descărcarea și importul de motorină din Rusia până la 7 aprilie 2027, notează publicația. Miza: prețurile la pompă și presiunea electorală Bild leagă decizia și de contextul politic intern: în SUA urmează alegeri intermediare în mai puțin de o lună, iar creșterea prețurilor la carburanți apasă asupra lui Trump și a Partidului Republican. În același timp, anunțul intră în contradicție cu linia publică recentă a președintelui: luna trecută, Trump a semnat o lege adoptată de Congres care îi oferă atribuții extinse pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a crește presiunea asupra Kremlinului din cauza războiului din Ucraina . În același registru, publicația amintește că Trump a pus recent responsabilitatea pentru „penuria globală de motorină” pe seama Ucrainei și, la mijlocul lui septembrie, i-a cerut președintelui Volodîmîr Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre preț, rute logistice sau companiile implicate în tranzacții. De asemenea, pentru tranșa suplimentară de „trei milioane de tone” nu este indicat un termen, dincolo de condiționarea de capacitatea rafinăriilor din Rusia. [...]
Donald Trump l-a readus pe Elon Musk în cercul său de influență, printr-o decorare care poate consolida accesul acestuia la contracte și roluri guvernamentale , potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA i-a acordat lui Musk „ Medalia Națională a Științei ”, într-o ceremonie la Washington, descrisă ca un semnal al revenirii „gigantului tech” pe orbita prezidențială. În cadrul evenimentului intitulat „Știința: O Nouă Eră de Aur”, Trump l-a elogiat pe Musk și l-a numit „comoară națională”. „Elon Musk este Thomas Edison (inventatorul becului electric) al nostru, al timpurilor moderne.” „Elon, țin să te felicit. Tu ești prietenul meu și cineva cu adevărat excepțional.” De ce contează: relația cu administrația și mizele operaționale Materialul notează că Musk a fost „omniprezent la Casa Albă” în primele luni ale mandatului lui Trump din 2025 și a fost însărcinat cu tăieri bugetare în Guvernul federal. Relația s-a deteriorat public la începutul verii lui 2025, după ce Musk a criticat orientările bugetare ale președintelui, însă acum s-ar fi apropiat din nou de Guvern. Un element cu relevanță directă pentru business este că Pentagonul, „cu care are contracte importante”, i-a încredințat recent o misiune: identificarea tehnologiilor și armamentului de care Statele Unite vor avea nevoie în viitoarele războaie. Context: un summit cu lideri din tehnologie și semnale pe zona de AI În afara lui Musk, au fost distinși cu „Medalia Națională a Științei” Jensen Huang (Nvidia) , Serghei Brin (cofondator Google) și Lisa Su (CEO AMD), în aceeași ceremonie la Washington. Separat, Musk este menționat ca parte din grupul marilor patroni ai inteligenței artificiale care a semnat săptămâna trecută, la Casa Albă, un „Cod de bună conduită”. Totodată, el a fost prezent la dineul de stat organizat în septembrie în onoarea președintelui chinez Xi Jinping. Michael Dell și Satya Nadella (CEO Microsoft) au fost decorați cu „Medalia Națională a Tehnologiei și Inovației”. Relația Trump–Musk, pe scurt Potrivit informațiilor prezentate, Musk a fost un susținător puternic al lui Trump în campania prezidențială din 2024, pe care a finanțat-o „generos”, înainte ca cei doi să ajungă la un conflict public în 2025. Decorarea de acum marchează, în această cheie, o reconciliere cu potențiale efecte asupra rolului său în proiecte și decizii ale administrației americane. [...]
