Știri
Știri din categoria Diverse
Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri poate redeschide ușa „optimizărilor” fiscale și cere explicații publice de la ANAF privind diferențele mari dintre profiturile raportate de companii din aceleași sectoare, potrivit Digi24.
Peiu afirmă că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus pentru a limita „optimizarea” profiturilor la companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În explicația sa, un IMCA de 1% din cifra de afaceri ar fi echivalat cu un impozit pe profit de 16% aplicat unui profit corespunzător unei marje de 6%. Cu alte cuvinte, companiile care declară profit sub 6% ar ajunge să plătească mai puțin prin impozitul pe profit decât ar fi plătit prin IMCA.
În același context, senatorul spune că OCDE ar fi impus, iar guvernul ar fi acceptat desființarea IMCA, ceea ce, în opinia sa, ar însemna „liber la «optimizare» fiscală” și la transferul profiturilor către țara de origine „fără taxare”.
Peiu prezintă o serie de exemple pe care le consideră „greu credibile” și care, în interpretarea sa, „alimentează ideea” că unele multinaționale își reduc profiturile impozabile prin plăți de servicii către companiile-mamă. Printre comparațiile menționate:
Concluzia senatorului este că desființarea IMCA ar fi „o invitație la o joacă cu profiturile” și ar alimenta teoria „optimizărilor”.
Senatorul cere ca ANAF să ofere public explicații pentru „asimetriile greu de justificat” dintre ratele de profit raportate de companii comparabile.
„Cum poate să aibă Romgaz o rată a profitului de patru ori mai mare decât Petrom? Cum poate Dedeman să aibă o rată a profitului dublă faţă de Lidl şi Kaufland? Cum se poate ca benzinăriile OMV şi MOL să aibă rate ale profitului de 2-3%?”, a declarat Petrişor Peiu.
Recomandate
Blocajul politic împinge România spre scenariul anticipatelor , în condițiile în care AUR anunță că nu va susține un guvern condus de Sorin Grindeanu și exclude orice „rupere de rânduri” în partid, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul negocierilor blocate pentru formarea unei majorități, cu Parlamentul aproape de intrarea în vacanță. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că România este „mai aproape ca nicicând” de alegeri anticipate, pe care le descrie drept o „soluție logică” în lipsa unei majorități parlamentare. În același timp, el afirmă că nu vede parlamentari AUR care să părăsească partidul pentru a sprijini un nou Executiv. „Nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid, cu atât mai puțin nu văd parlamentari care să dea votul unui Guvern, pentru că toată lumea înțelege că astăzi suntem mai aproape ca nicicând de această soluție a alegerilor anticipate.” Peiu a adăugat că, în opinia sa, „cine pleacă astăzi din AUR își pierde mandatul”, argument folosit pentru a respinge ipoteza unor transferuri politice care ar putea schimba aritmetica parlamentară. AUR respinge explicit varianta „Guvern Grindeanu” Declarațiile apar după ce PSD și-a asumat oficial intrarea la guvernare și l-a desemnat pe Sorin Grindeanu drept propunere de premier. În paralel, PNL, USR și UDMR ar insista pentru varianta unui guvern minoritar de dreapta, condus de Siegfried Mureșan, conform informațiilor prezentate de Digi24. Peiu a reiterat că AUR nu va vota un guvern propus de Sorin Grindeanu, invocând diferențe de „politică publică” și de program de guvernare. „Noi nu votăm un eventual guvern propus de Sorin Grindeanu. Nu votăm persoana domnului Sorin Grindeanu. Problema este politica publică, programul de guvernare.” Totodată, el a susținut că apropierea punctuală dintre AUR și PSD la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan nu a însemnat o alianță sau intenția de a construi o majoritate împreună cu PSD. Miza: risc de instabilitate prelungită și presiune pe calendarul politic În lectura AUR, blocajul se adâncește și din cauza modului în care sunt conduse consultările, Peiu acuzând excluderea partidului de la negocieri. El a afirmat că AUR nu își va schimba poziția cât timp este ținut în afara discuțiilor pentru o soluție de guvernare în actuala legislatură. În același registru, liderul senatorilor AUR a invocat și posibilitatea unei noi tentative de suspendare a președintelui Nicușor Dan, susținând că „linia roșie” trasată de șeful statului ar bloca soluțiile politice și ar fi „împotriva sensului Constituției”. Ce urmează rămâne dependent de capacitatea partidelor de a coagula o majoritate pentru învestirea unui guvern; în lipsa acesteia, scenariul anticipatelor este împins tot mai des în prim-planul dezbaterii publice, fără ca, potrivit lui Peiu, să existe deocamdată discuții concrete între partide pe această variantă. [...]
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova , o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european. „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.” Ce schimbă, concret, cadrul de dublă cetățenie În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România. De la 5 state la o listă extinsă, care include și România Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune. [...]
De la 1 iulie, reducerea de la pompă dispare, iar prețurile pot redeveni volatile după expirarea schemei de sprijin, care nu poate fi prelungită în lipsa unui Guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile care se încheie au inclus reducerea accizei la motorină și plafonarea adaosului comercial, ceea ce a însemnat o ieftinire de aproximativ 36 de bani pe litru la pompă. Schema a fost valabilă trei luni și a fost introdusă pentru a tempera prețurile după tensiunile din Orientul Mijlociu. De ce nu poate fi prelungită schema Din informațiile prezentate, nu există o prelungire automată. Un Executiv cu puteri limitate nu poate adopta o astfel de măsură prin ordonanță de urgență, iar o eventuală prelungire ar necesita o procedură legislativă rapidă în Parlament . În paralel, există o inițiativă legislativă care urmărește prelungirea schemei, însă, potrivit unor surse politice citate de publicație, este puțin probabil ca aceasta să treacă suficient de repede prin comisii și să ajungă la votul final, în condițiile în care este și ultima zi de activitate parlamentară. Ce se vede deja în prețuri și la ce se uită piața În lipsa măsurilor, pe piață ar putea apărea „fluctuații” și chiar „șocuri”, iar eventualele scumpiri ar urma să fie suportate de șoferi, conform relatării din teren. La stația menționată în material, motorina se apropie de 9 lei și 28 de bani pe litru, iar benzina trece de 8 lei și 60 de bani. Totuși, în ultima lună, prețul mediu al benzinei a scăzut cu aproximativ 10%, iar cel al motorinei cu 3%, potrivit datelor unei companii de profil citate de Știrile Pro TV. Specialiștii citați în material indică posibilitatea unor noi ieftiniri, în condițiile în care prețul petrolului pe piețele internaționale a revenit la niveluri apropiate de cele de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. [...]
Pierderile ridicate ale armatei ruse și rolul dronelor împing Moscova spre o decizie cu impact operațional major: negociere sau mobilizare. Potrivit Digi24 , bloggeri militari ruși pro-război susțin că soldații de asalt ar rezista doar „20–35 de minute” pe linia frontului, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al asalturilor de infanterie. Informațiile ar fi circulat pe „canalele Z” rusești de pe Telegram, ar fi fost preluate de canalul ucrainean ASTRA și citate de Foreign Policy, în timp ce Kyiv Post relatează despre aceste afirmații. În aceeași linie, o postare atribuită canalului pro-război Notes of a Veteran avertizează că „în toamnă va fi fie pace, fie mobilizare” și recomandă bărbaților de vârstă militară să-și pregătească un „rucsac de urgență”. Drona, factorul care schimbă raportul de forțe pe front Postările descriu un război în care dronele au devenit decisive, inclusiv prin lovirea militarilor înainte ca aceștia să ajungă efectiv pe linia frontului, ceea ce ar fi redus semnificativ șansele de supraviețuire în luptă. Istoricul Peter Frankopan a preluat aceste cifre într-un articol din Foreign Policy, legând pierderile de impactul dronelor, pe care le descrie drept „principalele mașini de ucis” ale conflictului și un element care remodelează modul în care se vor purta luptele în viitor. Presiune pe resursa umană și stimulente pentru recrutare Frankopan citează estimări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora victimele ruse ar depăși 30.000 pe lună, iar pierderile totale ar putea trece de un milion de morți sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Aceste estimări nu sunt detaliate în material cu metodologie sau surse primare verificabile public. În paralel, sunt menționate stimulente financiare pentru atragerea de recruți, inclusiv prime mari la înrolare și ștergerea datoriilor, pe fondul eforturilor Moscovei de a compensa pierderile. Ce ar însemna o nouă mobilizare, potrivit unei evaluări externe Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar schimba semnificativ dinamica de pe câmpul de luptă, dacă Rusia nu găsește modalități de a contracara atacurile cu drone ucrainene în adâncimea propriilor zone din spate. În evaluarea citată, există și riscul ca multe dintre trupele recent mobilizate „s-ar putea pur și simplu să nu ajungă niciodată pe linia frontului”. În acest context, miza pentru lunile următoare devine una operațională: capacitatea Rusiei de a reduce vulnerabilitatea la drone și de a susține rotația și completarea efectivelor fără o mobilizare care ar amplifica presiunea internă. [...]
CSAT a stabilit pentru 2027 un plafon de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe , ceea ce fixează din timp capacitatea de participare a României la operații în afara țării și, implicit, resursele care trebuie planificate pentru rotații și eventuale dislocări, potrivit Stirile Pro TV . Decizia a fost luată luni, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării , care a analizat și aprobat forțele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2027. Cum se împarte efectivul Armatei României Pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție în 2027, Armata României va asigura un efectiv total de 5.358 de militari și civili , împărțit astfel: 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului României; 1.801 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin; 771 vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații „posibil a fi asumate”, conform comunicatului CSAT citat de publicație. Contribuția MAI: 2.604 militari și polițiști, majoritatea în așteptare Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști , dintre care: 39 ar urma să participe la misiuni și operații în afara țării; 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Marea Neagră: solicitare de suplimentare pentru grupul de contramăsuri împotriva minelor În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la „Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA)”, inițiativă pe care CSAT o descrie ca fiind strategică pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria este prezentată drept o premieră în securitatea recentă a Mării Negre, cu rol inclusiv în protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
Blocajul negocierilor pentru noul Guvern prelungește incertitudinea politică până spre final de iulie , într-un moment în care partidele nu reușesc să strângă o majoritate pentru niciuna dintre variantele de premier aflate în discuție, potrivit Stirile Pro TV . Decizia privind o desemnare rapidă sau amânarea pentru noi negocieri îi aparține președintelui Nicușor Dan, iar formarea Executivului ar putea avea loc abia spre sfârșitul lunii iulie. În centrul disputei sunt două nume: Sorin Grindeanu (susținut de PSD) și Siegfried Mureșan (susținut de PNL), însă niciunul nu are, în acest moment, voturile necesare pentru învestire. În paralel, schimbul de acuzații între tabere nu a modificat „calculele politice”, iar riscul unei desemnări „forțate” este să deschidă o nouă rundă de negocieri tensionate. De ce nu se strânge majoritatea Siegfried Mureșan a susținut, într-o postare pe Facebook, că Sorin Grindeanu nu mai poate câștiga încrederea partenerilor europeni, invocând episodul Ordonanței 13, întârzierile din PNRR și deficitul bugetar din ultimii ani. La rândul lor, social-democrații resping candidatura lui Mureșan, pe care îl acuză că nu are experiență administrativă în România. În lipsa unui acord politic între partide, cu o zi înainte de încheierea sesiunii parlamentare, niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară pentru votul de învestitură. Formula UDMR: „Coaliție Mică”, fără USR, cu premier „acceptat de toți” UDMR propune o negociere „în format restrâns” – o „Coaliție Mică” – fără USR, și un guvern PSD–PNL–UDMR, cu un premier acceptat de toate partidele, fiind menționat numele lui Alexandru Năzare. Kelemen Hunor a argumentat că, în actuala aritmetică parlamentară, un guvern fără AUR este greu de învestit, iar UDMR nu acceptă o soluție care ar presupune sprijinul AUR. „Un guvern majoritar, format din PNL, PSD și UDMR, cu un premier acceptabil pentru toată lumea. Este aproape imposibil să ajungem la o soluție prin care se poate învesti un guvern fără AUR (...) Ceea ce pentru noi nu este acceptabil.” (Kelemen Hunor) Pozițiile PSD, PNL, USR și AUR Sorin Grindeanu ar fi dispus la refacerea fostei coaliții, dar cu două condiții: fără Ilie Bolojan și fără USR. „PSD de la început a avut aceeași poziție, să rămânem în cadrul coaliției noastre, iar PSD vrea să facă parte din Guvern!” (Sorin Grindeanu) Liberalii spun că soluția trebuie să vină dintr-un acord politic între cele două tabere. „Există 2 variante, guvern în jurul PNL sau guvern în jurul PSD (...) E atributul președintelui să vină cu o soluție.” (Mircea Abrudean) USR cere în continuare o rocadă la conducerea Guvernului, cu condiția ca primul executiv să fie format în jurul PNL, USR și UDMR. Din opoziție, AUR exclude susținerea pentru oricare dintre formulele discutate și respinge scenariul unor plecări din partid care ar putea schimba majoritatea parlamentară. „Nu cred, nu văd astăzi parlamentari AUR care să plece din partid.” (Petrișor Peiu) Ce urmează În lipsa unei majorități, președintele Nicușor Dan are de ales între desemnarea unuia dintre candidați sau amânarea pentru noi negocieri, într-un calendar care, potrivit aceleiași surse, poate împinge formarea Guvernului spre sfârșitul lunii iulie. Între timp, a apărut și o propunere separată: grupul parlamentar Pace-Întâi România îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru. [...]
