Știri
Știri din categoria Diverse
Amendamentul anunțat de Daniel Zamfir ar muta decizia despre uniformă către elevi, într-un proiect de lege care introduce obligativitatea ținutei școlare în învățământul preuniversitar de stat, aflat acum la Camera Deputaților, for decizional, potrivit Digi24.
Senatorul PSD spune că, după o întâlnire la Senat cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) și ai asociațiilor de părinți, va susține prin amendament solicitarea ca „aspectul uniformei fiecărei școli” să rezulte din „implicarea totală a elevilor”. Zamfir este inițiatorul proiectului de lege privind uniforma obligatorie.
În același timp, din discuțiile invocate de senator reiese că elevii consideră că problemele din educație sunt „multiple” și că introducerea ținutei obligatorii „nu este neapărat o prioritate”. Zamfir afirmă însă că, deși uniforma nu rezolvă toate problemele, ar fi „un pas necesar”.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional. Potrivit informațiilor din articol, propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 pentru a introduce obligația elevilor de a veni la școală în uniformă și pentru a reglementa stabilirea modelelor, standardelor tehnice și a elementelor componente.
În forma descrisă, proiectul include și limitări pentru școli: unitatea de învățământ nu poate impune alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite, cu excepția ecusonului cu denumirea școlii.
Textul prezentat indică și mecanisme de sprijin pentru cumpărarea uniformelor: gratuitate sau subvenții, cu posibilitatea finanțării cheltuielilor din bugetele consiliilor județene, ale Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor locale, precum și din fonduri externe nerambursabile.
Inițiatorii proiectului mai invocă descentralizarea alegerii modelului către comunitatea școlară locală, interzicerea „monopolului comercial” asupra furnizării și posibilitatea subvenționării „kitului” de bază.
Înainte ca proiectul să ajungă la Camera Deputaților, elevii au protestat față de introducerea uniformelor, mergând la școală îmbrăcați în negru, la recomandarea CNE, pe motiv că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele școlii.
Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde amendamentul anunțat de Zamfir ar urma să fie depus și discutat în cadrul procesului legislativ.
Recomandate
Debitul Dunării la intrarea în țară rămâne mult sub mediile multianuale în următoarele trei luni , ceea ce poate pune presiune pe activitățile dependente de nivelurile de apă (de la transport fluvial la alimentări locale), potrivit prognozei pe trei luni citate de Digi24 . Estimările vizează secțiunea Baziaș și indică un regim hidrologic sub normal și pe multe râuri interioare. Prognoza pentru Dunăre: maxime și minime sub normal La intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, hidrologii estimează pentru: octombrie : debit maxim de 1.600 mc/s , față de media multianuală de 3.900 mc/s ; debit minim de 1.200 mc/s ; noiembrie : debit maxim de 2.000 mc/s , debit minim de 1.400 mc/s , față de media de 4.700 mc/s ; decembrie : media lunară este de 5.100 mc/s , în timp ce debitul maxim este estimat la 3.500 mc/s , iar minimul la 1.900 mc/s . Datele sunt din prognoza pe trei luni publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) , informația fiind preluată de Agerpres. Râurile interioare: 30%–80% din mediile lunare, cu zone sub 30% Pe râurile interioare, regimul hidrologic este prognozat, în general, la 30%–80% din mediile lunare , însă în unele bazine valorile ar putea coborî sub 30% , în special: Râmnicu Sărat Bârlad râurile din Dobrogea Pentru octombrie 2026 , INHGA indică, în linii mari, valori de 30%–50% din mediile multianuale lunare, cu excepții mai bune (50%–80%) în unele bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Prahova și sectoare superioare ale Oltului și Bistriței) și mai slabe (sub 30%) în Râmnicu Sărat, Bârlad și Dobrogea. În noiembrie 2026 , prognoza rămâne la 30%–50% în general, cu valori mai mari (50%–80%) în mai multe bazine (inclusiv Vișeu, Someșul Mare, Bega, Timiș, Jiu, Prahova și sectoare superioare ale Mureșului, Oltului și Bistriței) și sub 30% în Râmnicu Sărat și Bârlad. În decembrie , regimul hidrologic ar urma să fie, în general, la 50%–80% , dar mai mic (30%–50%) în mai multe bazine (inclusiv Crișuri, Argeș, Prut și râuri din Dobrogea), cu sub 30% în bazinul Bârladului. Ce mai avertizează hidrologii: posibile formațiuni de gheață în decembrie În cursul lunii decembrie, hidrologii avertizează că este posibilă apariția formațiunilor incipiente de gheață (gheață la maluri, năboi) în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului, precum și pe unele râuri mici din centrul și nordul țării. INHGA precizează că estimările pe termen lung vor fi actualizate prin prognoze pe termen scurt și, dacă va fi cazul, prin avertizări hidrologice, în funcție de evoluția meteorologică. [...]
Apelul lui George Simion la mobilizare în stradă pentru susținerea lui Călin Georgescu ridică din nou miza de ordine publică în jurul Arestului Central, după ce autoritățile au sancționat deja adunări similare, potrivit Digi24 . Liderul AUR a publicat pe Facebook un videoclip în care îi felicită pe cei care s-au prezentat „în aceste zile” la Arestul Central și îi îndeamnă pe susținători să iasă din nou, „mai ales la acest sfârșit de săptămână”, pentru a-l sprijini pe fostul candidat la alegerile prezidențiale. Simion susține că Georgescu ar fi „persecutat pe criterii politice”, iar mesajul a fost însoțit de descrierea „Mobilizare generală! Libertate pentru Călin Georgescu”. Context: sancțiuni deja aplicate pentru adunări în aceeași zonă În același context, Jandarmeria Capitalei a anunțat că a aplicat 32 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 37.900 de lei, pentru adunările de marți și miercuri ale susținătorilor lui Călin Georgescu din zona Arestului Central. Potrivit informațiilor citate, amenzile au vizat încălcarea prevederilor legale privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Dosarul lui Călin Georgescu: arest preventiv pentru 30 de zile Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT și a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a afaceristului Ionel Rusen. Reacție politică: atac la adresa condiționărilor de la consultări Simion a comentat și o declarație atribuită președintelui Nicușor Dan, potrivit căreia, la consultările de luni, 5 octombrie, ar urma să condiționeze partidele să nu coopteze AUR la guvernare, pe motiv că o prezență AUR ar afecta relația cu partenerii externi, inclusiv pe zona de securitate și în raport cu Uniunea Europeană. În replică, liderul AUR a susținut că „în România dictează alții” și că „creditorii străini dictează cine să guverneze în România”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă apelul la mobilizare are o autorizație anunțată sau un organizator formal. Cert este că, pe fondul deciziei de arest preventiv și al sancțiunilor deja aplicate pentru adunări anterioare, orice nouă prezență în stradă în zona Arestului Central riscă să readucă în prim-plan componenta de ordine publică și respectarea regulilor privind adunările publice. [...]
CNAIR permite continuarea curselor fără amendă când TollRo dă erori , cu condiția ca șoferii să poată demonstra că au încercat să acceseze platforma și să plătească taxa, potrivit Digi24 . Măsura are miză operațională imediată: evitarea blocajelor în parcări și a întârzierilor în transportul de marfă, în contextul problemelor tehnice apărute la lansarea noului sistem. Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, spune că șoferii nu trebuie să rămână pe loc dacă aplicația nu funcționează și afișează erori. „Șoferii nu trebuie să rămână blocați în parcări. Dacă încearcă să intre pe această aplicație și aplicația nu merge și dă erori, pot să plece mai departe în cursă fără riscul de a primi amenzi.” Condiția: dovada încercării de plată CNAIR susține că poate verifica tentativele de accesare și, în funcție de demersurile utilizatorilor, nu va aplica sancțiuni pentru neplata taxei în situațiile în care încercarea a eșuat. „Noi vedem că au încercat să intre în platformă și a eșuat încercarea și, în funcție de demersurile lor, nu vor primi amenzi.” Remediere estimată în 72 de ore Compania care a dezvoltat platforma TollRo ar fi dat asigurări CNAIR că lucrează la remedierea problemelor, cu un termen indicat de 72 de ore de la lansarea aplicației, respectiv „până mâine seară”, conform declarațiilor citate de Digi24. Până atunci, mesajul transmis șoferilor este să încerce accesarea platformei, iar dacă întâmpină erori, să își continue cursa fără teama de amenzi, atât timp cât tentativa de conformare există. Trafic ridicat și dificultăți la înregistrare CNAIR afirmă că platforma a înregistrat aproximativ 5 milioane de vizite, în timp ce în sistem au fost înregistrate aproximativ 150.000 de autovehicule. Reprezentantul companiei pune diferența inclusiv pe seama încercărilor eșuate de înregistrare. Totodată, CNAIR explică o parte din blocaje prin faptul că platforma, fiind nouă, nu avea încă „reputație” în fața sistemelor internaționale antispam, iar unele e-mailuri generate de sistem ar fi fost filtrate și trimise în spam de furnizori de servicii de e-mail. CNAIR admite că era nevoie de testare suplimentară Întrebat dacă lansarea a fost grăbită, purtătorul de cuvânt al CNAIR a admis că ar fi fost necesare teste suplimentare și a precizat că autoritățile ar fi cerut prelungirea perioadei de pregătire și testare până în aprilie anul viitor, pentru verificarea platformei și a sistemelor cu care comunică. În practică, până la stabilizarea TollRo, decizia de a nu sancționa șoferii care pot demonstra tentativa de plată urmărește să reducă blocajele din transportul de marfă și să limiteze întârzierile în livrări. [...]
Rusia își fixează un buget militar de război pe termen lung , cu cheltuieli record care riscă să prelungească presiunea asupra securității și economiilor europene, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Pentru anul viitor, Moscova ar urma să aloce 17,1 trilioane de ruble pentru apărare, echivalentul a 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei). Suma ar însemna o creștere de peste 40% față de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an, în condițiile în care valoarea totală a cheltuielilor efective rămâne secretă, și de aproape 380% față de anul de dinaintea începerii războiului. În proiecțiile oficiale, cheltuielile ar scădea doar ușor în anii următori: 16,6 trilioane de ruble în 2028 și 16,3 trilioane de ruble în 2029. Schimbare de direcție bugetară, pe fondul presiunilor interne Planul marchează o ruptură față de intențiile de acum un an, când Rusia urmărea să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele consumate în timpul războiului. Acum, finanțarea armatei revine în centrul priorităților, chiar în contextul presiunilor tot mai mari asupra economiei și finanțelor publice. În același timp, contextul diplomatic rămâne blocat: negocierile mediate de SUA sunt descrise ca fiind în mare parte fără progrese, iar oficialii europeni avertizează tot mai des asupra atacurilor hibride atribuite Moscovei, în timp ce Rusia continuă bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Unde ar urma să se ducă banii: armament, personal, industria de apărare Ministerul rus al Finanțelor a indicat că resursele sunt direcționate către: arme și echipamente militare; salariile militarilor; sprijin pentru familiile acestora; modernizarea companiilor din industria de apărare. Potrivit lui Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin, o parte importantă din cheltuielile suplimentare ar urma să meargă către producția de armament. El arată că Rusia produce cantități mari de rachete și drone, iar stocurile de muniție au fost atât de mult epuizate încât o parte semnificativă din muniția folosită pe front trebuie să provină din producția curentă. Mesajul către Europa: un război de uzură și o miză politică Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena, interpretează bugetul ca pe un semnal politic către Europa: „Putin ridică miza.” În lectura sa, Kremlinul transmite că Rusia va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să mențină același nivel de sprijin pentru Ucraina. Vladimir Putin a susținut, potrivit relatării, că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că un atac direct asupra teritoriului rus ar forța Moscova să ia în considerare utilizarea „întregii game de arme” de care dispune. El a invocat și raportul de forțe cu un adversar „de două ori mai mare” ca populație, cu potențial economic și militar semnificativ. În plan practic, bugetul indică faptul că Rusia își pregătește capacitatea de a susține un conflict de durată, ceea ce poate menține presiunea asupra statelor europene atât pe zona de securitate, cât și pe cea de finanțare a sprijinului pentru Ucraina. [...]
Declarațiile de susținere din PNL pentru Ilie Bolojan mută presiunea pe DNA să clarifice rapid statutul audierii , într-un moment în care premierul interimar este deja expus politic, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), a spus că Ilie Bolojan „nu este corupt” și „nu are probleme de integritate”, comentând audierea acestuia la Direcția Națională Anticorupție (DNA) din Iași. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă, informație relatată de Agerpres și preluată de Digi24. În intervenția sa, Ciucu a încercat să contracareze percepția publică negativă asociată unei audieri la DNA, afirmând că astfel de situații „se mai întâmplă” și cerând să fie lăsată justiția „să își facă treaba”. El a adăugat că nu are „niciun fel de emoții” în ceea ce îl privește pe Bolojan. De ce contează: efectul politic al unei audieri la DNA Chiar și în lipsa unor detalii despre dosar în acest material, simpla audiere a unui premier interimar la DNA generează costuri de imagine și poate alimenta tensiuni între partide. În acest context, mesajul transmis de Ciucu funcționează ca o poziționare publică de apărare în interiorul PNL, înainte ca instituțiile judiciare să ofere clarificări. Contextul imediat Digi24 amintește și de reacțiile politice din jurul audierii, trimițând la un material separat despre poziția șefului PSD Iași și replica PNL, pe fondul discuțiilor privind calitatea lui Bolojan în cauză. În articolul de față, Ciucu nu oferă detalii despre motivul audierii, ci se limitează la evaluarea sa privind integritatea lui Bolojan și la apelul de a aștepta concluziile justiției. [...]
Acuzațiile Kievului privind renunțarea la „regulile războiului” ridică riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care ambele părți își intensifică utilizarea dronelor și loviturile asupra țintelor cu miză logistică și energetică, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin le-ar fi ordonat comandanților ruși, în septembrie, să renunțe la restricțiile privind atacurile și să lovească ținte „fără reguli”, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii civile din Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times, iar Zelenski spune că se bazează pe informații ale serviciilor ucrainene, inclusiv comunicații interceptate în care ar fi fost implicați oficiali ai Kremlinului. Potrivit lui Zelenski, în ultimele săptămâni ar fi fost lovite inclusiv școli, spitale, instalații de telecomunicații și centre de date. El a invocat ca exemplu un atac recent asupra unei școli din Kiev, unde o dronă rusă cu motor cu reacție a lovit clădirea în timp ce în interior se aflau 104 elevi și 60 de profesori; nu au fost raportate victime, deoarece oamenii au ajuns în adăpostul subteran înainte de impact. Presiune operațională: drone mai rapide și deficit de interceptori Materialul indică o creștere a utilizării de către Rusia a dronelor cu propulsie cu reacție, descrise ca fiind de mare viteză, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană, în condițiile unei lipse de interceptori. Zelenski spune că Ucraina folosește avioane F-16 furnizate de Statele Unite și că acestea „distrug în prezent între 50 și 60% din dronele cu propulsie cu reacție”. În același timp, capacitatea de operare a F-16 ar fi limitată de mentenanță și reparații: Zelenski a declarat pentru Financial Times că aproximativ jumătate dintre avioanele F-16 ale Ucrainei nu erau disponibile, petrecând perioade îndelungate în Europa pentru astfel de lucrări. Ucraina încearcă să crească producția de drone interceptoare, dar se lovește de lipsa motoarelor Kievul dezvoltă drone interceptoare de mare viteză, iar cinci modele sunt în testare, potrivit declarațiilor lui Zelenski. Ucraina intenționează să producă aproximativ 400 de unități ale unuia dintre modele până la sfârșitul lunii octombrie, însă extinderea producției ar fi îngreunată de lipsa motoarelor necesare. „Motoarele sunt esențiale. Importăm multe și producem câteva, dar aceste cantități nu sunt suficiente”, a spus Zelenski. Moscova neagă țintirea civililor Kremlinul respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru Financial Times că armata rusă nu atacă școli sau spitale, iar Moscova susține constant că loviturile vizează obiective militare sau infrastructuri despre care afirmă că au legătură cu efortul de război al Ucrainei. Kievul respinge aceste justificări și acuză Rusia că lovește repetat zone civile și infrastructura critică. În paralel cu campania aeriană asupra orașelor ucrainene, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra depozitelor de petrol și a instalațiilor energetice din Rusia, cu obiectivul declarat de a perturba logistica militară rusă și veniturile care contribuie la finanțarea războiului. [...]
