Știri
Știri din categoria Externe
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare, după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David, pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post.
Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului.
Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz.
Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate.
În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice.
În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă).
Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță.
Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă).
La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate.
Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat:
„Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.”
La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus:
„Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.”
Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”.
Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale.
Recomandate
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Administrația Trump a convocat la Camp David o reuniune secretă pe Iran și Yemen , într-un moment în care se discută despre o posibilă intensificare a prezenței militare americane în Orientul Mijlociu, potrivit Axios . Întâlnirea, desfășurată vineri și prezidată de vicepreședintele JD Vance, i-a reunit pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, emisarul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, conform aceleiași surse. Trei oficiali americani citați au spus că „s-au decis lucruri, sau cel puțin au fost discutate în profunzime”. Casa Albă a refuzat să comenteze solicitarea Axios, notează publicația. Context: semnale de escaladare militară în regiune Reuniunea are loc pe fondul unor relatări potrivit cărora atât armata SUA, cât și Arabia Saudită se pregătesc să își intensifice activitatea militară în regiune. The Washington Post a relatat vineri că armata americană ia în calcul o extindere majoră a prezenței navale în Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni, inclusiv: desfășurarea a trei portavioane și a navelor de escortă, pentru „flexibilitate operațională”; suplimentarea cu încă 20.000 de militari, peste cei aproximativ 50.000 deja dislocați; până la 150 de avioane de luptă și distrugătoare suplimentare pentru apărare împotriva atacurilor cu rachete. Separat, Reuters a relatat vineri că Arabia Saudită analizează o ofensivă militară semnificativă împotriva houthiților susținuți de Iran în Yemen, cu obiectivul de a sparge controlul grupării asupra unor zone de coastă și de a securiza rutele de transport maritim din Marea Roșie. De ce contează: riscuri pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie Potrivit informațiilor citate de Reuters, operațiunea saudită ar urmări să inverseze câștigurile houthiților din luna trecută, când aceștia au avansat de-a lungul coastei și au preluat controlul asupra strâmtorii Bab al-Mandab , un punct-cheie de acces către Marea Roșie. Planul ar putea fi lansat „în următoarele săptămâni” și ar urma să fie dus la sol de forțe yemenite coordonate de Riad, cu sprijinul loviturilor aeriene saudite, conform persoanelor familiarizate cu pregătirile citate de Reuters. Ce urmează Din informațiile disponibile nu reiese ce decizii concrete au fost luate la Camp David, iar Casa Albă nu a oferit un punct de vedere. Totuși, sincronizarea reuniunii cu discuțiile despre consolidarea dispozitivului american și cu posibila ofensivă saudită indică o perioadă de volatilitate crescută în jurul Yemenului și al rutelor de transport din Marea Roșie. [...]
Premierul Albaniei cere schimbarea regulilor de extindere ale UE, avertizând că promisiunile făcute Ucrainei pe aderare, în forma actuală, sunt nerealiste , potrivit Adevărul . Edi Rama a spus că, „prin procedura obișnuită de aderare, cu toate criteriile”, Ucraina „nu va fi niciodată acceptată”, calificând drept „o minciună” ceea ce i se promite Kievului. Într-un interviu pentru Die Welt, Rama a susținut că mecanismul actual de aderare nu este potrivit pentru Ucraina și a propus o formulă de integrare treptată, care să ofere acces mai rapid la structurile europene înainte de acordarea statutului deplin de membru. Miza: eliminarea veto-ului, ca să nu mai fie blocată extinderea Dincolo de cazul Ucrainei, premierul albanez a legat direct credibilitatea extinderii de modul în care UE ia decizii în Consiliul European. El pledează pentru eliminarea dreptului de veto al statelor membre, argumentând că regula unanimității face Uniunea vulnerabilă la blocaje tactice generate de guverne individuale. „Într-o lume în care Europa trebuie să concureze cu China, SUA și India, este inacceptabil ca un singur stat membru să poată bloca decizii pentru întreaga Uniune Europeană” Rama a invocat și situații repetate în care dispute bilaterale au blocat procesele de aderare ale statelor din Balcanii de Vest. Context: UE pregătește „ foi de parcurs ” pe etape pentru patru candidați În paralel, UE lucrează la propuneri care ar urma să ofere un traseu etapizat, cu repere și obligații, pentru patru țări considerate „lideri” ai integrării europene: Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania. Potrivit informațiilor citate de Adevărul din Politico (care invocă doi oficiali europeni), documentele ar urma să includă reformele necesare, termene orientative și obligațiile statelor membre pentru continuarea negocierilor. Kosovo, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Turcia și Serbia nu ar urma să primească, deocamdată, astfel de foi de parcurs. Inițiativa este plasată în contextul unei revizuiri separate a politicii UE de „pregătire pentru extindere”, iar oficialii europeni ar considera că statele candidate ar trebui să aibă o cale mai bună către „integrarea treptată”, în care beneficiile economice și accesul la proiecte comune să fie legate de progresul realizat. [...]
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite investighează un incident de securitate la bordul unui zbor FlyDubai , după ce copilotul ar fi încercat să deturneze aeronava și l-ar fi lovit pe pilot cu un topor de urgență din cockpit, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Cazul ridică semne de întrebare privind riscurile operaționale pe rute sensibile și procedurile de control în cabină. Zborul Dubai–Tel Aviv, cu peste 170 de persoane la bord, a pierdut 5.200 de metri în altitudine la aproximativ două ore și jumătate de la decolare, înainte ca pasagerii să reușească să îl oprească pe atacator și să ajute la recâștigarea controlului asupra avionului. Ce spun autoritățile și ce se investighează Procurorul general al Emiratelor Arabe Unite a declarat presei de stat că anchetele sunt în desfășurare pentru a stabili circumstanțele și motivele incidentului. În paralel, Emiratele Arabe Unite verifică dacă „incidentul a fost legat de vreo activitate sau scop terorist”, potrivit agenției de presă de stat a țării. Arma folosită ar fi fost un topor de urgență, care este, de regulă, păstrat în cabină. Potrivit relatării, acest detaliu a fost o întrebare-cheie pentru anchetatori, în contextul măsurilor de securitate stricte de pe o rută descrisă ca fiind sensibilă. Cum a fost oprit atacul și cum a aterizat avionul Pilotul Smit Machchhar a descris lupta din cockpit și a spus că, deși rănit, a reușit să mai facă „un ultim efort”. După ce a reușit să deschidă ușa din interior, pasageri au intrat în cockpit și l-au imobilizat pe atacator. Ulterior, doi piloți de rezervă au aterizat avionul în siguranță în Arabia Saudită. Indicii tehnice: codurile de urgență transmise Aeronava a transmis inițial codul „urgență generală” (squawk 7700), apoi a comutat la squawk 7500, cod asociat cu „interferența ilegală” sau deturnarea, potrivit informațiilor citate. Cine este suspectul: informații neconfirmate oficial Copilotul ar fi fost cetățean omanez, potrivit premierului israelian Benjamin Netanyahu . Mai multe instituții media, inclusiv Reuters, CNN și The New York Times, l-au numit Hamam al-Hammami, însă, potrivit BBC, nu există confirmare oficială a identității. În relatare apare și o informație atribuită „presei americane”, potrivit căreia, în perioada în care ar fi lucrat la Oman Air, acesta ar fi fost retras din antrenamentul de zbor din cauza îngrijorărilor legate de opinii radicale și ar fi primit un alt rol în companie. Starea pilotului și reacții oficiale Machchhar, care ar fi fost înjunghiat în atac, a fost dus la un spital din apropiere și apoi transportat cu elicopterul la Abu Dhabi, unde se află în stare stabilă. Ambasada Indiei în Emiratele Arabe Unite a transmis că pilotul este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. Netanyahu a afirmat, într-o declarație pentru Fox News, că atacatorul ar fi strigat după imobilizare „Omoară-mă, omoară-mă” și a spus că „pare foarte probabil” că intenționa să prăbușească avionul, adăugând că ar fi fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste”. Aceste afirmații sunt prezentate ca declarații politice și nu ca rezultate ale anchetei. [...]
Resturi din cinci arme aeriene rusești au explodat pe teritoriul Republicii Moldova , după ce au încălcat spațiul aerian al țării, un nou incident care ridică presiunea de securitate și riscul operațional la granița estică a UE, potrivit Politico . Președinta Maia Sandu a condamnat atacul Rusiei asupra Ucrainei și a spus că războiul „ajunge periculos” în Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, Sandu a afirmat că „arme aeriene rusești, inclusiv rachete Banderol și drone, ne-au încălcat spațiul aerian și au explodat pe solul nostru”. Autoritățile moldovene au precizat că, între 7:45 și 8:00 dimineața, trei rachete și două drone au survolat țara, iar fragmentele au fost găsite ulterior în raioanele estice Hîncești, Anenii Noi și Căușeni. Poliția a fost trimisă pentru securizarea resturilor; incidentul a provocat un incendiu, dar nu au fost raportate victime. De ce contează: risc de securitate cu efecte directe asupra funcționării statului Episodul se înscrie într-o serie de încălcări ale spațiului aerian și pagube colaterale pe fondul războiului la scară largă dus de Rusia în Ucraina și al tensiunilor dintre guvernarea pro-UE de la Chișinău și Moscova. Politico notează că numai miercurea trecută Moldova s-a confruntat cu trei încălcări separate ale spațiului aerian, în timp ce Rusia a atacat Kievul cu drone și rachete. Context regional: incidente similare și în alte state europene În aceeași dimineață, Lituania a închis temporar aeroportul din Vilnius pentru aproximativ o oră și a ridicat avioane NATO, după ce un „obiect periculos” a fost observat pe cer, posibil venind dinspre Belarus, mai scrie publicația. În paralel, autorități regionale ucrainene au raportat că atacurile rusești din ultima zi au ucis cel puțin opt civili și au rănit alți 83. Ce urmează Politico nu indică măsuri imediate anunțate de Chișinău după acest incident, dincolo de intervenția poliției pentru securizarea resturilor. Rămâne însă relevant riscul de repetare, în condițiile în care Moldova a mai raportat în mod repetat încălcări ale spațiului aerian pe durata războiului din Ucraina. [...]
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite tratează ca posibil „atac terorist” incidentul dintr-un avion Flydubai , iar cazul pune presiune pe controalele de securitate și verificările de personal din aviație, inclusiv pe traseul prin care un copilot din Oman a ajuns să opereze un zbor spre Tel Aviv, potrivit Adevărul . Royal Air Maroc (RAM) , compania aeriană de stat a Marocului, a transmis că Hamam al-Hammami a urmat în 2025 doar trei luni de pregătire teoretică în cadrul companiei, în perspectiva unei posibile angajări, dar „cererea sa a fost respinsă” și nu a fost niciodată angajat. Compania nu a precizat motivul respingerii, iar reacția vine după informații potrivit cărora copilotul ar fi lucrat anterior la RAM. Ancheta din EAU: topor în cabina de pilotaj și încercare de preluare a controlului Parchetul din Emiratele Arabe Unite susține că al-Hammami a inițiat un „atac terorist”, atacând căpitanul cu un topor de urgență și încercând să preia controlul aeronavei. Procurorul general din Emirate, Hamad Saif al-Shams, a declarat că investigațiile urmăresc să stabilească circumstanțele, motivele și „conexiunile aferente”, inclusiv prin verificări tehnice și analiza probelor fizice și digitale. „Investigaţiile sunt în curs de desfăşurare pentru a clarifica toate circumstanţele incidentului, motivele acestuia şi conexiunile aferente, precum şi pentru a finaliza verificările tehnice şi analiza probelor fizice şi digitale.” Procurorul general a mai spus că rezultatele finale vor fi comunicate după încheierea procedurilor. Semnale de risc și întrebarea-cheie: cum a primit permisiunea să zboare spre Tel Aviv Potrivit CNN , copilotul ar fi primit interdicție de zbor în Oman, după ce autoritățile ar fi descoperit că avea opinii extremiste. Aceeași sursă notează că acesta ar fi părăsit Omanul după interdicție și că este posibil să fi fost influențat de „idei extremiste” ale unor „grupări radicale” în Siria, unde ar fi petrecut o perioadă de timp. În acest context, autoritățile investighează cum a ajuns copilotul din Oman să primească permisiunea de a zbura spre Tel Aviv, un element cu potențial impact asupra procedurilor de verificare și autorizare în aviația comercială. Ce s-a întâmplat la bord și reacția autorităților israeliene În avion se aflau aproximativ 180 de persoane în momentul incidentului. Mai mulți pasageri au intervenit pentru a-l imobiliza pe atacator și pentru a acorda primul ajutor pilotului rănit, iar ulterior doi piloți aflați la bord au ajutat la stabilizarea aeronavei. Israelul a închis temporar spațiul aerian și a trimis avioane de luptă în apropierea aeronavei. Ancheta este coordonată de Emiratele Arabe Unite. Flydubai este deținută de Guvernul emiratului Dubai. [...]
